Numai in acest an scolar, 160 de copii de euronavetisti s-au reinscris in unitatile de invatamant din Bacau. Dupa ce ani intregi s-a petrecut fenomenul de depopulare a scolilor, din cauza ca foarte multi elevi isi urmau parintii in strainatate, acum are loc fenomenul invers – din diferite motive, cele mai multe de neadaptare, elevii revin in tara si incearca sa se reacomodeze cu exigentele (mari) din scoala romaneasca.

Multi elevi din judetul Bacau au aales” sa studieze in strainatate si multi dintre ei chiar sa inceapa scoala departe de casa, din cauza unui singur motiv: a trebuit sa-i insoteasca pe parintii care doreau o viata mai buna. Insa existenta printre straini este dura, locurile de munca nu foarte sigure, astfel ca, pentru a-si proteja castigurile firave, familii intregi au ales sa se reintoarca acasa. Aceasta naveta antreneaza si destinele copiilor care sunt fortati sa invete in locuri si conditii deosebite, in care trebuie sa se descurce. „Intr-adevar si la noi au venit multi elevi. Sunt deja 8 inscrisi. Cred eu ca acest lucru a depins foarte mult si de faptul ca parintii copiilor au invatat aici. Inca mai asteptam dosare de echivalare. Sunt elevi din clasele a X-a si a XII-a, dar avem si o fata care a plecat in semestrul I sa-si continue studiile in strainatate, iar acum in semestrul II s-a reintors. E primul an in care ne confruntam cu aceasta situatie asa ca inca nu am facut o analiza pe aceasta reintegrare a lor. Oricum, acsti elevi au acum statutul de auditori, nu sunt inca ascultati, nu primesc note, pentru ca nu au inca definitivare dosarele privind echivalarea studiilor”, ne-a declarat Carmen Popa, directorul Colegiului „Henri Coanda” Bacau.

Acasa e mai bine

Elevii care s-au intors in tara au o experienta in plus fata de colegii lor, stiu foarte bine o limba straina, ceea ce e un avantaj deloc neglijabil, o seriozitate, dar si o deschidere mentala care ii ajuta sa inteleaga mai multe. aE mai buna scoala in Romania decat in Italia. Acolo relatiile dintre profesor si elev sunt neobisnuite pentru noi, cei de aici. Nu exista nici un respect pentru cadrul didactic, chiar unii elevi injura profesorii. Apoi sunt foarte multe ore de latina pe saptamana si asta ajunge sa te plictiseasca”, spune Madalin Botezatu, de la Liceul aG. Apostu”, care compara si relatiile dintre elevi: aAcolo sunt mult mai reci si elevilor de acolo nu le pasa ce note iau.” Madalin a invatat pentru cateva luni intr-un oras de langa Torino, dar s-a acomodat cu greu. Acelasi lucru s-a intamplat cu Larisa Lazer, plecata la o scoala de arhitectura din Sardinia, dar care nu s-a putut acomoda cu atmosfera de acolo. Toti elevii au subliniat un lucru important – profesorii din Occident sunt mult mai aproape de elevi, sunt mai calmi si mai atenti la progresele elevilor.

R

La multe cabinete programul este acoperit cu medici din spital. Lunar in policlinica sunt efectuate cu 50.000 de servicii mai mult decat cele prevazute de norme. Serviciile peste cele normate nu sunt platite, pentru ca nu permite legislatia sanitara.

Asigurarea asistentei medicale, in doua ture, respectiv dimineata si dupa amiaza, este imposibila la unele cabinete din Ambulatoriul de specialitate (policlinica) al Spitalului Judetean de Urgenta (SJU). Si aceasta deoarece nu sunt suficienti medici specialisti. Nu sunt putine cabinetele care nu au medici incadrati, astfel ca pentru consultatii trebuie sa coboare in policlinica medicii de pe sectiile de profil din spital. In consecinta, la unele programul de consultatii este organizat doar dimineata iar la altele si seara, dar numai un numar mic de ore. La cabinetele de Chirurgie Plastica, Gastroenterologie, Endocrinologie, Reumatologie si Nefrologie medicii vor fi gasiti numai dimineata, pentru ca sunt in numar foarte mic. Si la cel de Neurochirurgie este deficit de doctori, dar fiecare dintre cei trei din sectie va da consultatii cate doua ore astfel ca se va acoperi in policlinica un program zilnic cuprins in intervalul orar 10.00-11.00, 12.00-13.00 si 17.00-18.00.
Se face si munca voluntara

Potrivit normelor de aplicare a Contractului-cadru privind asistenta medicala in sistemul asigurarilor de sanatate, un medic specialist din policlinica poate acorda in timpul programului zilnic 28 consultatii. In cazul in care in cadrul acestora sunt prestate si servicii medicale, atunci va efectua 19 consultatii. Cu toate acestea, si in anii anteriori, si in 2009 la cabinete vor fi mai multe consultatii decat numarul stabilit prin norme. Acest lucru este in beneficiul bolnavului, dar nu si al spitalului.

Spitalul merge in pierdere pe policlinica si din cauza ca serviciile efectuate aici sunt prost platite. Valoarea punctului per serviciul realizat in ambulatoriul de specialitate este de 0,75 lei. Anterior, respectiv in 2007, a fost de 0,69 lei. aIn schimb, medicii de familie sunt platiti mult mai bine (4,6 lei/pacient inscris si 1,9 lei/serviciu – n.n.) si, cu toate acestea, noi nu protestam”, a conchis managerul spitalului.

intaru

Dupa ce le-a tinut ala secret” ani de zile, Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate le publica acum pe site-ul propriu. Se invoca o indicatie de transparenta de la Bucuresti. Doctorii sunt insa convinsi ca este o razbunare, ca urmare a actiunilor de protest din ultimele zile, fata de reducerea bugetului alocat medicine primare.

Incepand din aceasta luna, Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS) face publice veniturile cabinetelor de medicina de familie. Decizia este cel putin ciudata, dupa in ultimii doi ani a refuzat sa dezvaluie sumele, desi acestea proveneau din Fondul national unic al asigurarilor sociale de sanatate. Doctorii cred ca s-a primit un ordin de la Bucuresti si ca se incearca astfel discreditarea tuturor medicilor de familie in fata pacientilor. aEste o reactie la protestul nostru fata de reducerea cu 40 % a bugetului alocat in 2009 asistentei medicale primare, ne-a declarat dr. Catalin Andriescu, presedintele Asociatiei medicilor de familie Bacau. Noi nu acuzam CJAS Bacau. Am inteles ca asa li s-a cerut de la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate. Este o razbunare, deoarece s-a vazut ca opinia publica a fost de partea noastra si ne-a sustinut in actiunea de protest”.a Medicii mai spun ca nu au motive de rusine. aSunt bani munciti, ne-a declarat dr. George Coneac, medic de familie. Nu este corect insa atunci cand se dau ca exemplu 4-5 cabinete, cu venituri foarte mari, si se generalizeaza. Mi-e rusine mai degraba pentru colegii mei care au cabinete cu venituri de cateva zeci de milioane de lei vechi. Din aceste sume trebuie sa intretina cabinetul, sa isi plateasca angajatii.”

Joaca de-a informatiile publice

In ultimii doi ani, toate incercarile de a afla veniturile cabinetelor de medicina de familie s-au izbit de refuzul CJAS Bacau. Purtatorul de cuvant al institutiei a invocat fie principul confidentialitatii, fie volumul mare de munca pentru extragerea datelor. Cand s-au primit insa indicatii de la Bucuresti, piedicile au disparut rapid. Conducerea CJAS sustine insa ca nu s-au primit indicatii exprese in legatura cu aceasta chestiune, iar actiunea nu are legatura cu protestul medicilor de familie. aCNAS ne-a verificat site-ul si ne-a cerut sa facem publica valoarea tuturor contractelor pe care le avem, ne-a declarat dr. Maria Tioc, directorul CJAS. De acum vom publica lunar ce plati facem catre medicii de familie”. In judetul Bacau, se afla in relatie contractuala cu CJAS 304 cabinete de medicina de familie. Unele dintre acestea au incasat anul trecut de la bugetul asigurarilor sociale de sanatate sume impresionante. Altele, insa, au o finantare care le asigura cu greu functionarea.

Top venituri 2008

CMI Ciobanu Didona Cristina – 378.000 lei
CMI Tintaru Costin – 338.000 lei
CMIa David Ernest – 313.000 lei
CMI Andriescu Catalin – 272.000 lei
CMI Angelescu Mihaela – 260.000 lei
CMI David Anne Marie – 255.000 lei
CMI Tomek Mihai Aurel – 243.000 lei
CMI Ghiugan Dorina – 237.000 lei
CMI Birzan Razvan – 225.000 lei

Peste 250 de copii au ajuns in fata instantei de judecata. Cei mai multi au fost implicati in furturi si talharii, dar sunt destui minori acuzati de omor sau lovituri cauzatoare de moarte. Procurorii sustin ca familia si anturajul au un rol important in formarea adolescentilor.

Tot mai multi minori ajung pe mana procurorilor bacauani, unii chiar pentru infractiuni grave. Numai anul trecut, magistratii de la parchetele bacauane au trimis in judecata 276 inculpati minori, iar 21 chiar au fost arestati preventiv.
Cei mai multi delincventi juvenili au ajuns in fata instantei trimisi de procurorii de la Parchetul de pe langa Tribunalul Bacau. Din acesti minori, 26 sunt acuzati de omor si lovituri cauzatoare de moarte, 7 sunt judecati pentru viol, iar 127 pentru furt si talharie. Tot anul trecut au fost si victime in randul minorilor, 4 dintre copiii fiind ucisi, iar sase violati. Printre pustii trimisi in judecata anul trecut s-a aflat si Dumitru G., acuzat de talharie si complicitate la talharie. Impreuna cu alti trei tovarasi, de asemenea minori, acesta a atacat in scara unui bloc de pe strada Logofat Tautu doi barbati aflati in stare de ebrietate, pe care i-a talharit.

Minorii nu sunt judecati fara expertiza psihiatrica

Fara exceptie, minorii trimisi an judecata au fost supusi expertizelor medico-legale psihiatrice, pana la amplinirea varstei de 16 ani si, daca a fost cazul, si dupa amplinirea acestei varste. aOricum, activitatea de urmarire penala si supraveghere a acesteia an materie de minori a fost ancredintata unor procurori cu experienta, care, de obicei, au continuitate an acest domeniu. an toate cazurile, procurorii special desemnati au manifestat grija an administrarea probatoriului si au dat o atentie deosebita probelor an aparare, propuse de minori si reprezentantii legali”, spune procurorul general Pavel. Si la nivelul instantelor bacauane s-au luat masuri deosebite pentru respectarea drepturilor minorilor. aPrin modificarile aduse de lege s-a urmarit asigurarea tuturor garantiilor, inclusiv cele procedurale, pentru respectarea interesului copilului si a dreptului la viata intima, familiala si privata, precum si pentru protectia datelor cu caracter personal”, ne-a declarat judecatorul Maria Munteanu, presedintele Tribunalului Bacau.

Lili Adochitei

Aproape toate comunele din judetul Bacau sunt cuprinse in zone devaforizate de clima si altitudine. Pe langa platile directe pentru fiecare hectar de teren cultivat, producatorii agricoli mai pot obtine cateva sute de euro in plus. Cei mai multi agricultori nu au incredere in banii promisi de europeni.

Satenii din 15 comune bacauane au posibilitatea sa obtina mai multi bani pentru terenul cultivat pentru simplul motiv ca localitatile de domiciliu sunt incluse in Zona Defavorizata de conditii naturale specifice. Este vorba de Cleja, Colonesti, Corbasca, Dealu Morii, Gaiceana, Gioseni, Glavanesti, Gura Vaii, Helegiu, Livezi, Motoseni, Orbeni, Plopana, Rachitoasa si Stanisesti. aPotrivit legii, producatorii din aceste zone, pe langa platile directe la hectar, mai pot primi inca 60 de euro pentru fiecare hectar de teren cultivat, precizeaza Ghita Burlui, directorul Directiei pentru Agricultura si Dezvorlare Rurala (DADR) Bacau. Daca au in administrare 50 de hectare pot primi intr-un an pana la 15.000 euro”.a Pe langa acestea,a alte 16 comune din judet sunt inregistrate ca zone montane defavorizate, locuitorii de aici avand posibilitatea sa obtina alti bani europeni, daca isi dau interesul. aIn aceasta categorie se incadreaza comunele Agas, Asau, Balcani, Berzunti, Brusturoasa, Comanesti, Darmanesti, Dofteana, Ghimes-Faget, Manastirea Casin, Oituz, Palanca, Slanic Moldova, Solont, Tirgu Ocna si Zemes care sunt situate la o altitudine de peste 400 metri. Producatorii agricoli din zonele respective primesc cate 50 de euro in plus pentru fiecare hectar de teren cultivat”, sustine directorul Burlui.

Oamenii sunt reticenti

Desi au posibilitatea sa obtina fonduri nerambursabile consistente, producatorii agricoli nu au increderea ca beneficia de bani atat de usor. „Oamenii sunt reticenti, ne spune primarul din Zemes, Ionut Selaru. Ei nu cred ca pot obtine bani atat de usor. Pe de alta parte, aici in zona nu sunt terenuri mai mari de un hectar. Localnicii au doar gradinile de pe langa case si eventual ceva pasuni si paduri. Dar nu suprafete intinse”. Nici taranii din comuna Colonesti, cunoscuta pentru saracia sa, nu se dau in vant dupa banii europeni. „Noi stim despre aceste fonduri si i-am informat si pe localnici. Chiar saptamana aceasta avem o noua intalnire cu specialistii de la Agentia de Plati si Interventie in Agricultura. Este insa foarte multa birocratie, iar satenii nu prea stiu ce au de facut. E multa alergatura si se cer tot felul de acte”, declara Valentin Mirzac, primarul din Colonesti. Pentru a venit in sprijinul producatorilor agricoli, APIA a infiintat mai multe centre teritoriale, astfel incat taranii sa nu se deplaseze tocmai in Bacau, la sediul central. „In ce priveste informarea cetatenilor despre obtinerea fondurilor nerambursabile, noi am avut la fiecare inceput de an o campanie. Chiar saptamana aceasta, specialistii de la APIA se vor deplasa prin comune unde se vor intalni cu localnicii. Astfel, toate problemele legate de accesarea fondurilor speram sa-si gaseasca rezolvare”, ne-a declarat si Ioan Melinte, directorul APIA Bacau.

Lili Adochitei

O statie de betoane a devenit marul discordiei intre societatea in cauza si locuitorii din satul Dospinesti, comuna Buhoci. Oamenii sunt efectiv terorizati de zgomotul produs in zona si cer inchiderea statiei. Firma in cauza functioneaza cu autorizatia de mediu suspendata, iar anul trecut a fost amendata si de Garda de Mediu.

Oameni terorizati, zgomot infernal, pereti crapati la casele din jur, in Dospinesti – Buhoci. Toate din cauza unei statii de sortare si spalare produse de balastiera, valorificare a acestora si producere de betoane si mortar, care functioneaza in zona, ca punct de lucru al SC Vargas SRL. Localnicii nu cer decat sa li se respecte linistea si sa scape de amenintarile patronilor acesteia. „Mi-e stricata toata casa, eu una m-am saturat. La 71 de ani ai mei, asta imi trebuie? E zgomot infernal aici, de la masini, de la utilaje. Barbatu-meu a surzit din cauza asta”, ne-a spus revoltata Coca Ernescu. Casa ei este la doi pasi de statia in cauza. Si ceilalti localnici striga acelasi lucru: s-au saturat de zgomotul produs. „Nu mai putem! Sa se faca ceva! Eu nu vreau sa ma cert cu nimeni, dar e imposibil de stat aici. Ne omoara zguduiala asta a pamantului”, ne-a declarat si Constantin Ghicu. Oamenii au ajuns pana la Politie si au facut sesizari la Mediu. „Conducerea firmei ne vorbeste foarte urat, nu avem deloc dialog cu ei. Au sarit si la bataie, ne-au amenintat cu moartea. Suntem efectiv terorizati”, a precizat un alt localnic, Elena Ladaru. Ca urmare a multiplelor sesizari facute de localnici, firma in cauza a fost controlata de mai multe ori atat de Agentia de Protectie a Mediului, cat si de Garda de Mediu. In final, la sfarsitul anului trecut i-a fost suspendata si autorizatia de mediu, motiv pentru care societatea era obligata sa-si inceteze activitatea. Nu a facut-o insa. „Pentru SC Vargas SRL s-a eliberat in data de 7.10.2008 o dispozitie de suspendare a autorizatiei de mediu pentru ca nu a respectat masurile necesare in vederea incadrarii nivelului de zgomot echivalent exterior in limitele STAS de 50 decibeli fata de zona de locuinte. Timp de sase luni, functionarea statiei este interzisa si orice efectuare de probe se face numai in prezenta reprezentantilor de la Garda de mediu si Primaria Buhoci”, a explicat cons. Maria Ionos, de la Agentia de Protectie a Mediului Bacau. Tot spre finele anului trecut si Garda de Mediu a amendat firma SC Vargas SRL cu 300.000.000 de lei vechi pentru nerespectarea prevederilor din autorizatia de mediu. In zadar insa. Patronul societatii a continuat activitatea. Chiar daca nu vrea sa recunoasca acest lucru. „Nu este treaba dumneavoastra ce fac eu. Nu sunteti bine documentati. Eu dau bani la stat. Miliarde de lei pe an”, a racnit in telefon Aurel Varga, reprezentantul firmei, in momentul in care i-am cerut explicatii.

Roxana Neagu

Casa de Asigurari de Sanatate primeste tot mai multe reclamatii din partea asiguratilor. Unele dintre acestea se indreapta impotriva furnizorilor de servicii medicale, insa altele ii vizeaza pe angajatori. Acestia din urma refuza sa le plateasca salariatilor zilele de concediu medical. Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate atrage atentia ca agentii economici incalca legea si ameninta cu amenzi intre 1000 si 2500 de lei.

De la inceputul acestui an, Casa de Asigurari de Sanatate a primit 16 reclamatii din partea salariatilor impotriva angajatorilor. Motivul este, in fiecare caz, refuzul de a plati zilele de concediu medical. „Din cauza situatiei financiare in care se gasesc, unii agenti economici refuza sa le plateasca salariatilor zilele de concediu medical, ne-a declarat dr. Mihai Ichim, seful Corpului de control al CJAS. Chiar daca este criza financiara, atragem atentia angajatorilor ca legislatia nu prevede exceptii de la aceasta obligatie. Casa va aplica sanctiuni in aceste cazuri, iar amenzile sunt usturatoare: intre 1.000 si 2500 de lei”. Din cele 16 reclamatii primite in acest an, majoritatea au fost rezolvate in favoarea salariatilor. Corpul de control al CJAS a propus chiar sanctionarea a doi agenti economici, cu cate o amenda de 1000 de lei. Pe parcursul anului 2008 s-au primit 52 de sesizari de la salariati. De fiecare data, reclamatia a fost indreptatita.

Bolnavia de teama concedierii

Din experienta anilor trecuti, la CJAS se asteapta ca fiecare zvon cu privire la disponibilizari sa fie urmat de imbolnavirea subita a angajatilor care se simt vizati de concediere. In anii trecuti, se inregistrau in jur de 38.000 de certificate de concediu medical (pentru o treime din salariatii inregistrati in judetul Bacau), numarul zilelor de incapacitate de munca fiind de aproximativ 280.000. De multe ori, angajatorii au sesizat CJAS cu privire la justificarea medicala a acestor concedii medicale. Competenta CJAS este limitata. Corpul de control verifica numai modul de completare a certificatelor. In privinta diagnosticului, medicul este suveran. In situatia in care medicul a gresit completarea formularului, de exemplu, angajatorul nu poate refuza plata concediului medical sub acest pretext. Agentul economic isi achita obligatiile fata de salariat si se indreapta impotriva medicului pentru a-si recupera banii.

Doina Mincu

Traficul rutier pe pasarela Letea a devenit, de cateva saptamani, un adevarat cosmar pentru conducatorii auto care incearca in disperare sa ocoleasca zecile de gropi si fisuri. Cei care nu cunosc atopografia” locului si se aventureaza cu viteza de peste 40 km/h ajung imediat sa regrete lipsa de prudenta, dupa ce masinile se zgaltaie prin gropile care nu mai pot fi nici macar ocolite. In aceste conditii, nu numai la orele de varf, se circula cu viteza foarte mica, iar traficul devine aglomerat. Unii soferi ajung in situatia sa incerce in ultima secunda sa evite gropile, prin manevre riscante, iar pericolul de accidente, cel putin de tamponari, este evident. aNu mai ai pe unde sa mergi, indiferent ca o iei pe prima banda sau a doua, indiferent daca mergi dinspre Narcisa spre centru sau invers. Ar trebui facut ceva, pentru ca ne facem praf masinile. Deja m-am obisnuit sa merg cu viteza cea mai mica”, a spus un sofer de autobuz. Si taximetristii sunt nemultumiti de starea asfaltului de pe podul de la Narcisa. aSi in alte zone din oras e plin de gropi, dar ce e aici, pe pod, e incredibil. Cine ne plateste pivotii si bucsele stricate? Nu avem pe unde sa mergem, am ajuns sa ocolim cand putem podul, pentru ca e prea stricat”, declara Marian P., un taximetrist nemultumit de conditiile de trafic asigurate de edili. De cealalta parte, reprezentantii Primariei sustin ca firma de constructii care se ocupa de intretinerea podului cunoaste situatia si o va remedia in cel mai scurt timp. Pana atunci, conducatorii auto care isi arup” zilnic masinile pe pod nu pot decat sa slalomeze si sa spere ca macar data viitoare lucrarile de intretinere (adica de plombare a gropilor) vor fi ceva mai durabile.

Codrin Pop

Un tanar de 16 ani a incercat sa introduca, ieri, hasis in Penitenciarul Bacau. Drogul fusese ambalat cu grija intr-o bucata de staniol si fusese ascuns intr-o paine care urma sa ajunga la Sebastian Ionel, din Giurgiu. aS-a facut controlul pachetelor destinate detinutilor si asa s-a descoperit substanta vegetala de culoare verde ascunsa in paine. A fost anuntat Biroul de Combatere a Criminalitatii Organizate si Antidrog, din cadrul IPJ Bacau, care an urma verificarilor preliminare si constatarilor efectuate la sediul unitatii noastre a procedat la retinerea tanarului asupra caruia s-a descoperit respectiva substanta. Din primele verificari s-a constatat ca este vorba de hasis”, ne spune Claudiu Margasoiu, directorul Penitenciarului Bacau. Luat la intrebari, Nicolae Tumuruc, tanarul care a adus pachetul pentru detinutul din Giurgiu, a declarat ca el nu are cu nimic de-a face cu hasisul. Minorul a spus anchetatorilor ca un individ pe nume Marian l-a rugat sa-i inmaneze pachetul lui Sebastian Ionel, iar el a fost de acord. Politistii au retinut si pe cele doua persoane care l-au transportat pe Nicolae Tumuruc si care asteptau in masina in fata unitatii de detentie. Detinutul la care trebuia sa ajunga hasisul a fost transferat de la Giurgiu in luna sepetembrie 2008. El este condamnat la 8 ani pentru talharie. aDin cate stiu, anul trecut, in luna martie, mama sa a incercat sa-i plaseze la o vizita un pachetel cu droguri si de aceea detinutul era monitorizat de noi”, mai spune directorul Margasoiu. (L.A.)

Comuna Magura si Ministerul Apararii Nationale isi disputa 21,28 de hectare pe care Armata le-a luat in urma cu aproape 50 de ani. Potrivit autoritatilor comunei bacauane, suprafata, care inainte de razboi a apartinut magurenilor, este absolut necesara in procesul de reconstituire a dreptului de proprietate.

In anul 1964, GAC Calugara Mare si Sfatul Popular au predat Ministerului Fortelor Armate suprafata de 77,19 hectare, urmand sa primeasca in schimb aceeasi suprafata in vechiul tancodrom. „In 1967, comuna Calugara Mare si-a schimbat denumirea in comuna Magura. Ministerul Fortelor Armate nu a mai predat comunei Calugara Mare suprafata respectiva”, ne spune primarul din Magura Ioan Palade. In 1991, comisia locala de fond funciar a obtinut 44,91 de hectare, urmand ca diferenta de 21,28 de hectare sa o preia inapoi de la Ministerul Apararii. „Pentru recuperarea acestor terenuri s-au facut sute de scrisori la MApN. Acum am facut o nota de fundamentare in care precizam motivele pentru care este necesara revenirea acestei suprafete la trupul comunei Magura. Din acest schimb de teren neechitabil, locuitorii comunei Magura au fost pagubiti cu 21,28 hectare”, ne-a mai spus primarul Ioan Palade. Potrivit declaratilor membrilor comisiei de fond funciar oamenii din Magura nu pot intra in posesia terenului pe vechile amplasamente deoarece terenul este ocupat abuziv de Armata. Numai pe legea 247 din 2005 au fost depuse 331 de cereri, din care 261 au fost solutionate.

aDe 17 ani ma lupt cu Armata”

Octogenarul Ioan Pruteanu se lupta de aproape doua decenii pentru un hectar si jumatate care-i apartine de drept, dar care se afla acum in administrarea MApN. „Ma lupt de 17 ani cu Armata. Am facut sute de memorii, dar nu am avut sorti de izbanda. Procesul l-am pierdut, deoarece Ministerul Apararii nu vrea sa-l elibereze”. Ministerul Apararii insa considera problema terenului in cauza ca si incheiata. „Prin Hotararea nr. 1705 din 29 noiembrie 2006, aprobata de Guvernul Romaniei, aceasta suprafata a fost inscrisa in domeniul public. In consecinta, aceasta chestiune, din punctul nostru de vedere, este incheiata”, ne spune comandor Gelu Miron, ofiterul de presa al Bazei 95 Aeriana Bacau.

Retrocedari „nu chiar ortodoxe”

Gheorghe Hura, subprefectul judetului, care coordoneaza din aceasta pozitie si activitatea de fond funciar, arata ca s-au facut numeroase interventii la MApN, ai carui reprezentanti au raspuns ca terenul se afla in patrimoniul public al ministerului. Subprefectul precizeazaa ca, in Magura, situatia e foarte complicata: „De-a lungul anilor s-au intamplat si lucruri nu chiar ortodoxe. Au fost puse in posesie, pe dealul de la Magura, persoane care nu aveau acest drept, s-au facut suprapuneri de teren… Si Biserica revendica, la randul ei, terenul din aceasta zona”. Unii cetateni au cumparat teren, altii au luat in concesiune, cert e ca au aparut, in anii trecuti, o sumedenie de case noi. Cu toate astea, primaria va primi sprijinul pe care l-a cerut Prefecturii: „Marti, in sedinta Comisiei judetene de fond funciar, vom solicita Oficiului de Cadastru sa faca o delimitare in planul de situatii pentru a vedea ce suprafata de teren e ocupata strict de obiective militare si daca exista o zona de protectie care ar putea face obiectul restituirii”, declara Gh. Hura. Se pare ca o parte din proprietatea MApN e formata dintr-un teren agricol si o liziera de salcami. In acest caz, Comisia judeteana de aplicare a legilor proprietatii si comisia locala din Magura vor intocmi o noua documentatie.

Mircea Merticariu, Silvia Patrascanu
Lili Adochitei

P 20

Vedeta Local Kombat, Ionut Iftimoaie, a fost prezenta, ieri, in Penitenciarul Bacau, la inaugurarea salii de forta din unitatea de detentie. Iftimoaie le-a recomandat detinutilor sa profite de timpul pe care-l au la dispozitie si sa faca miscare. Tot speech-ul vedetei a fost transmis in direct de televiziunea proprie a penitenciarului.

Un tanar modest, volubil si cu o experienta de viata de exceptie. Acesta este Ionut Iftimoaie, vedeta Local Kombat, de loc din orasul Comanesti. „Am plecat la 19 ani din tara. De ce? Voiam altceva pentru mine. Nu credeam ca am sanse sa ma realizez in Comanesti”, recunoaste vedeta. Ionut a ales Italia, unde a muncit pe branci sa puna un ban deoparte. „Era simplu sa fac bani din furturi sau alte ilegalitati. Dar am preferat sa muncesc pentru tot ce am obtinut. Si nu mi-a fost simplu. Trudeam de dimineata pana seara pe santier. Apoi mergeam la sala. Sportul m-a ajutat enorm”, povesteste Iftimoaie. Vedeta nu a uitat primul sau meci important care s-a finalizat cu o victorie. Dupa cum isi aminteste permanent de infrangerile inerente intr-un sport de contact. „Oricum, m-au stimulat. Am trecut destul de usor de la amatori la profesionisti. Ce pot sa va spun este faptul ca din lupte nu am castigat bani. Cel putin, nu in Italia. Dimpotriva, dadeam bani ca sa pot participa la competitii. Italienii ma iubeau. Ma alintau aromenul di Romaa, romanul din Roma, ceea ce pentru mine conta foarte mult”, marturiseste comanesteanul. Ionut si-a dorit sa lupte acasa, in fata romanilor, iar visul i s-a implinit. Acum, lumea il cunoaste pe Iftimoaie nu doar ca luptator! Oamenii vorbesc si despre Iftimoaie actorul, Iftimoaie dansatorul, Iftimoaie familistul!

Puscariasii l-au primit cu pupaturi pe Iftimoaie

Detinutii l-au intampinat pe Iftimoaie cu strangeri de mana si chiar imbratisari. Vedeta Local Kombat le-a recomandat persoanelor private de libertate sa faca miscare si sa-si canalizeze energiile cat mai pozitiv cu putinta. „Pe mine sportul m-a ajutat foarte mult si m-a facut sa iau deciziile corecte. Daca m-am realizat in viata este numai datorita sportului”, le-a spus Ionut Iftimoaie detinutilor. Sala de forta a Penitenciarului Bacau a fost construita intr-un vechi garaj. Desi nu este foarte mare, detinutii au destul loc pentru a-si consuma energia. Prioritate la aparatele de forta vor avea persoanele private de libertate aflate in regim de maxima siguranta, dar si cele din regimul deschis. „Deocamdata femeile din unitatea de detentie nu si-au exprimat dorinta de a fi trecute pe lista persoanelor care vor sa faca miscare. Daca vom avea solicitari din partea lor, ne vom gandi la un program, incat sa se bucure si ele de miscare”, ne-a spus Claudiu Margasoiu, directorul Penitenciarului Bacau.

Lil

Directorul Agentiei Judetene de Prestatii Sociale, Teodor Agachi, se judeca de patru ani cu Curtea de Conturi. In proces mai sunt implicati si directorul economic al Directiei de Munca si Incluziune Sociala, Ciprian Macovei, dar si dirigintele de santier care a lucrat la ridicarea sediului unitatii. Cei trei sunt acuzati de un prejudiciu de peste un miliard de lei.

Instanta de la Tribunalul Bacau a fost sesizata despre asa zisele nereguli de catre un procuror financiar de pe langa Camera de Conturi Bacau. Expertul a solicitat „obligarea in solidar a lui Teodor Agachi, directorul Directiei de Munca si Protectie Sociala Bacau (in 2005 – n.n.), a lui Ciprian Macovei, directorul executiv adjunct economic si Gheorghe Ciobanu, diriginte de santier, la plata sumei de 819.608.520 lei plus dobanda de 180.797.605 lei”. Procurorul financiar isi motiveaza actiunea prin faptul ca facturile la materiale au fost „umflate” nejustificat. „Din verificarile situatiei de plata s-a constatat ca s-a acceptat la plata, in anul 2002, o suma de 1.725.631.563 lei. Aceasta suma rezulta din reactualizarea situatiilor de plata urmarea calcularii eronate de antreprenor a unui procent de 8 la suta asupra contravalorii materialelor din extrasul de materiale”, a explicat procurorul financiar.
Sefii DMPS au de primit bani de la Curtea de Conturi

Plangerea catre instanta a fost facuta in mai 2005, iar in noiembrie 2006, judecatorul de caz a dat sentinta. Sesizarea procurorului financiar a fost respinsa, iar Curtea de Conturi a fost obligata la plata sumei de 500 RON catre fiecare parat cu titlul de cheltuieli de judecata. Cum era firesc, Curtea de Conturi a facut recurs, iar magistratii de la Curtea de Apel Bacau au trimis cauza spre rejudecare. Din nou judecatorul de la Tribunalul Bacau nu a avut nimic de imputat celor trei parati si a respins sesizarea formulata de Curtea de Conturi. In noiembrie anul trecut s-a facut din nou recurs, cererea fiind semnata chiar de catre presedintele Nicolae Vacaroiu. Recursul se va judeca pe 13 martie. aTimp de patru ani, pana in 2004, toti cei care au venit in control de la Curtea de Conturi au constatat ca lucrarile se deruleaza conform prevederilor legale, ca nu este nimic incorect, declara Teodor Agachi. Dupa ce s-a schimbat guvernarea, vin sa spuna ca nu am respectat legea. Eu am adrese de la Ministerul Finantelor si Ministerul Lucrarilor Publice, in care se precizeaza ca am lucrat corect. Mai mult ca sigur vom castiga si acest recurs”.

Lili Adochitei
Elena Tintaru

Tomograful este de multa vreme in norma de casare. Numai tubul a fost inlocuit de trei ori. Acum, aparatul s-a defectat din nou. Cu banii dati de-a lungul timpului pentru repararea lui se achizitiona un aparat nou.

Nici nu se mai stie pentru a cata oara, singurul tomograf al Spitalului Judetean de Urgenta s-a defectat, din nou. Intr-o unitate medicala unde ajung cazuri aflate in stare critica, pacienti cu traumatisme cranio-cerebrale ori abdominale extrem de grave, un asemenea aparat de investigatii, prin care se poate pune diagnosticul cu certitudine in cateva minute, este vital. Pentru ca este inutilizabil, medicii din spital sunt nevoiti sa trimita bolnavii cu ambulanta la singurul centru medical privat din Bacau care are tomograf sau la Iasi. Ce piesa s-a stricat de aceasta data urmeaza sa depisteze reprezentantul firmei care asigura service-ul. aAsteptam sa vina firma astazi (ieri – n.n.) sau maine, ne-a spus Dan Stoica, managerul SJU. La ultima evaluare facuta de ea a constatat ca trebuie inlocuite vreo cinci piese care costa 100.000 lei. Dar ceea ce acum s-a stricat sigur nu se numara printre cele cinci piese pentru care avem alocati bani. Speram sa nu fie vorba, din nou, despre tub, pentru ca acesta este foarte scump”.

Cea mai buna solutie, un aparat nou

In cei peste opt ani de cand a intrat in dotarea Spitalului Judetean de Urgenta, tomograful a functionat cam jumatate din aceasta perioada. Prima data s-a defectat la nu mai putin de un an de la instalare si punere in functiune. Apoi, aproape in fiecare an a aparut cate o problema care l-a facut inutilizabil saptamani ori chiar luni in sir. In 2006, la jumatatea lunii aprilie s-a ars tubul, pentru a doua oara. Inlocuirea celui de-al doilea tub a durat mai bine de jumatate de an, timp in care tomograful a stat pe tusa. Atunci au fost schimbate si periile si placile. Numai tubul a costat 33.000 euro. In 2007, tot in octombrie, s-a stricat piesa ce asigura mobilitatea mesei pe care este asezat pacientul pentru a fi investigat. La doar un an si jumatate de la schimbarea pentru a doua oara a tubului, s-a ars si acesta. Asadar, numai cu inlocuirea celor trei tuburi s-au cheltuit de-a lungul timpului aproximativ 100.000 euro. La aceasta se adauga costul altor piese care au fost sau urmeaza sa fie schimbate. In prezent, pretul unui tomograf, in functie de performante, variaza intre 300.000 si 500.000 euro. Prin urmare, este mai economicos ca spitalul sa fie dotat cu un tomograf nou, mult mai performant. In decembrie 2007, Ministerul Sanatatii i-a aprobat repartizarea unui tomograf si aparatul trebuia sa ajunga aici in octombrie 2008. Dar in preajma alegerilor parlamentare, Eugen Nicolaescu, fostul ministru al Sanatatii si care a candidat in judetul Calarasi, i-a redistribuit acestuia tomograful destinat Bacaului. Tomograful care trebuia sa vina era de 16 slice-uri, ceea ce inseamna ca radiografiaza tot corpul intr-un minut, cu rezolutie maxima. aCel pe care il avem face radiografierea in 25 de minute, plus ca este foarte vechi, in norma de casare, a mai spus Dan Stoica. Actualul ministru al Sanatatii ne-a promis un tomograf nou, cu performanta intre 8 si 16 slice-uri”. Cand se va intampla aceasta minune insa, nu stie nimeni din conducerea spitalului.

>