Decesul unei persoane din familie, pe langa incarcatura negativa emotionala aduce cu sine cheltuieli greu de suportat. Orice serviciu in vederea inhumarii persoanei decedate se plateste. „Cand iti moare cineva ai de dat in stanga si in dreapta. Nici preotul nu-ti canta daca nu-l platesti”, ne spune o femeie in doliu, aflata la rugaciune la Biserica Precista. De la o confesiune la alta, in functie de buzunar, pregatirea unui mort este grea si rupe din bugetul unei familii cel putin cateva mii de lei.

Pe timp de vara
este indicat sicriul microclimatic

Magazinele de servicii si articole funerare si-au imbogatit oferta in ultimii ani. „Pe timp de vara este indicat sa fie inchiriat un sicriu microclimatic, care mentine corpul in stare optima pana la momentul inhumarii. Restul sicrielor sunt doar de cumparat”, ne spune o angajata a unui magazin din Bacau. Piata articolelor funerare functioneaza dupa regulile economiei de piata. Patronii sunt atenti la concurenta si au grija sa aiba prieteni printre preoti, care sa-i directioneze pe enoriasii aflati in suferinta spre propriul magazin.

Sicriu de 6995 de lei

Costumele pentru morti au preturi sensibil mai mici decat cele vandute pentru cei vii. Doar 120-150 de lei costa pantalonii si sacoul unui mort, iar camasa sau bluza, 30-60 de lei. Pantofii, de piele sau imitatie, costa inca 100 de lei, iar palaria, intre 39 si 60 de lei. Pentru femei, alternativa este o basca ce costa 25 de lei. Pretul sicrielor si publicitatea implicita de pe etichete vor sa atraga cumparatorii. Un sicriu capitonat, cu manere si cruce costa intre 1990 de lei si 6995 de lei. Acestea se adreseaza in general familiilor cu bani. Vanzatorul ne asigura ca sicriul este rezistent in timp datorita materialelor din care este fabricat. Sicriile clasice, din lemn de brad, costa in medie intre 300 de lei si o mie de lei. Fiecare trebuie imbracat cu un set de sicriu, ce contine voalul si perna. Si acesta costa peste o mie de lei. Printre articolele funerare care nu pot lipsi la un mort se numara si coroanele, felinarele, lumanarile, crucile de flori etc. O inimioara funerara costa 260 de lei, la fel cat o cruce de flori. Coroana artificiala e 148 de lei, cea naturala 100 de lei, iar o coronita, doar 30 de lei. Felinarul de pe mormant, in functie de dimensiune si capacitate, costa intre 35 si 150 de lei.

Efortul preotului
si Biserica se platesc

Preotii, indiferent de confesiune, se feresc sa-si declare propriile preturi. Cu inima mare, cei mai multi dintre ei afirma ca se iau bani doar de la familiile mortilor instariti, care vor sa ajute biserica. Ortodocsii percep onorarii de la 100 la 300 de lei, pentru slujba din biserica plus cea de la groapa. Dar preotul mai canta si la praznic si trebuie sa-i mai dai si ceva acasa. „Este greu de spus cat se plateste pentru oficierea slujbelor pentru o persoana decedata. Oficial nu se iau bani, nu exista mentionat acest lucru. Consiliul Parohial poate decide asupra unor preturi care sa se constituie venit la biserica”, ne-a declarat preotul Constantin Gherasim, purtator de cuvant al Episcopiei Romanului.

30 de lei costa
trasul clopotului

Biserica Romano Catolica are cultivata latura pragmatica de secole. Catolicii, comunitate unita in jurul bisericii, stiu ca fiecare serviciu si slujba costa. O adresa venita de la episcopul Diacezei Iasi, Petru Gherghel, prezinta negru pe alb costurile serviciului religios. La o liturghie se plateste 20 de lei, 25 la recviem, 700 la Gregoriana, s.a.m.d. Principalele momente ale vietii si slujbele ce se fac cu aceste ocazii sunt cele mai costisitoare. „Preotul ia si de pe vii si de pe morti”, spune o vorba populara. 100 de lei este botezul si inmormantarea si 150 cununia. Daca cel decedat este copil, atunci pretul este de doar 50 de lei. Conform adresei episcopale chiar si trasul clopotului are un tarif: 30 de lei. Cine vrea sa tina mortul 24 de ore in biserica trebuie sa mai plateasca 100 de lei.

Groparul si locul de veci ingroapa bugetul familiei

Odata realizati primii pasi privind imbracarea mortului si ceremonialul religios, familia indurerata are de gasit un loc de veci pentru mort. Potrivit declaratiilor reprezentantilor municipalitatii in majoritatea cimitirelor nu mai sunt locuri. „Urmeaza sa se realizeze Cimitirul Sarata 2. Deja s-a aprobat in Consiliul Local realizarea imprejmuirii pentru noul cimitir”, ne-a precizat consilierul local Ilie Barzu. Concesionarea unui loc de veci costa si el intre cateva sute si o mie de lei, in functie de zona. „Si la groapa ai de platit. Groparului trebuie sa-i dai bani si vin, iar ca sa-ti iei loc de veci trebuie sa dai un cadou si sa platesti. Altfel nu se rezolva nimic”, ne-a spus Elena Popa din Bacau.

Mircea Merticariu

La sfarsitul saptamanii trecute, Renate Weber, membra a Parlamentului European, i-a invitat pe ziaristii din presa locala la sediul PNL Bacau, pentru o dezbatere privind strategia si prioritatile Aliantei Liberalilor si Democratilor Europeni (ALDE). Renate Weber s-a intalnit mai intai cu primarul Romeo Stavarache, care a participat si la intalnirea cu presa. aAm discutat despre cateva lucruri foarte concrete, tinand cont ca PNL are o pozitie privilegiata in PE, fiind membru ALDE. Din perspectiva accesarii fondurilor europene, am incercat sa gasim solutii concrete pentru a acoperi eventuale guri care se pot ivi dupa aprobarea Legii bugetului pe 2009″, a declarat primarul. Una dintre agauri” e Spitalul Municipal, aflat in constructie, care nu a fost prins in buget. Agenda Renatei Weber a cuprins patru teme: migratia fortei de munca si libertatea de miscare, in contextul crizei economice, libertatile civile si lupta impotriva terorismului si a criminalitatii organizate, finantarile europene – oportunitati si obstacole, energia, schimbarile climatice si protectia mediului. Cum, in aceste zile, subiectul fierbinte e situatia romanilor din Italia, iar judetul Bacau a dat cel mai mare numar de astranieri”, discutiile s-au concentrat pe onestitatea informatiilor privind infractionalitatea si pe cauzele acestui fenomen. Europarlamentarul a aratat ca doar 4 la suta dintre infractiunile comise in Italia au autori romani. aE o campanie organizata conjugat, media-politicieni-politie, care prezinta aceste cazuri pentru a induce o stare de teama, de rejectare a romanilor, a declarat Renate Weber. Exista infractiuni de maxima violenta si acestea trebuie sanctionate, dar si cei care vin cu cagule trebuie sanctionati cand comit abuzuri”. Scopul campaniei e politic, insa, pe fondul crizei economice, contamineaza populatia. aStiti cum li se striga romanilor? aVoi, hotilor de slujbea”, arata Renate Weber. Ea mai afirma ca aMaroni minte cand vine in Parlament si vorbeste despre legislatia altor tari. Am verificat si lucrurile stau exact invers”. Reprezentanta PE sustine ca teama romanilor din Italia e justificata si ca a primit numeroase petitii privind persecutiile sau discriminarea la care sunt supusi. Ea intentioneaza sa initieze o discutie privind respectarea drepturilor omului in Italia, dar nu acum, pe final de mandat, cand acestea nu sunt foarte importante pentru colegii din PE. Cat priveste alegerile europarlamentare, Renate Weber a afirmat ca romanii ar trebui sa mearga la vot deoarece atot ce se legifereaza acolo, fie prin faptul ca e direct aplicat, fie prin legile romanesti”, ne influenteaza viata.

Silvia Patrascanu

Au fost prinsi membri unei periculoase grupari criminale din Onesti. Cadrele Brigazii de Combatere a Criminalitatii Organizate Bacau, sub coordonarea procurorilor din cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism – Biroul Teritorial Bacau, au anihilat reteaua de traficanti de carne vie care actionau in Onesti. Cei cinci infractori au ajuns dupa gratii.

Lucratorii de la Brigada de Combatere a Crimei Organizate (BCCO) Bacau impreuna cu procurorii DIICOT au finalizat cercetarile in cauza privind o grupare criminala transnationala specializata in comiterea infractiunilor de trafic de persoane, trafic de minori, constituire de grup infractional si proxenetism, ce a actionat pe relatia Romania – Marea Britanie – Olanda – Italia. In urma unor descinderi domiciliare au fost identificat capul acestei grupari – Sebastian Catalin Tuca, zis aMaso”, in varsta de 34 de ani din Onesti, dar si alti patru membri ai retelei: Traian Jianu (39 de ani) din Bucuresti, Florin Tanase Turisca, zis aTuri” (39 de ani), George Gilea (36 de ani) si Ionut Bordut, zis aCalt” (26 de ani), ultimii trei tot din Onesti. In perioada 2002-2008, cei cinci s-au constituit intr-un grup infractional organizat si au racolat aproximativ 30 de tinere pe care le-au trimis in Italia, Marea Britanie, Olanda si Spania, in scopul exploatarii sexuale. Victimele, printre care si minore, erau racolate din discoteci, baruri, cluburi, licee, comune limitrofe. Modalitatea de recrutare a lor era una utilizata des de traficantii de persoane: le ademenea prin fel de fel de inselaciuni saua promisiuni false de obtinere a unor locuri de munca in strainatate. aAjunse la destinatia hotarata, fetele erau obligate sa intretina raporturi sexuale cu diversi clienti pe un tarif pornind de la 15 euro si ajungand la 100, 200 de euro, in functie de munca prestata si de pretentiile celor care ofereau banii. In Olanda de exemplu, fetele erau expuse si in vitrine pentru a fi vandute”, a precizat un lucrator de la BCCO Bacau.

Infractori foarte violenti

Membrii gruparii erau cunoscuti in lumea interlopa, fiecare avand un loc al lui in retea. In Onesti, ei faceau legea, printr-u comportament violent si terorizand persoanele din zona. De altfel, gruparea infractionala actiona in mod excesiv de violent fata de oricine intra in contradictie cu interesele lor. Victimele recrutate si exploatate sexual care incercau sa se sustraga controlului continuu exercitat de membrii gruparii erau agresate fizic. Tinerele care se intorceau in tara dorind sa renunte la practicarea in continuare a prostitutiei pe care o desfasurau obligate de retea erau crunt pedepsite. aAcestea erau sechestrate in diverse locatii de pe raza municipiului Onesti, ajungand si in postura sa fie duse in padure, legate de copaci, dezbracate, violate, batute si abandonate”, a explicat si subinspector Narcisa Butnaru, ofiter la IPJ Bacau. Majoritatea victimelor au fost aduse in tara si audiate, urmand ca ele sa primeasca si consiliere psihologica.

Anual, prin planurile de scolarizare, Inspectoratul Scolar Judetean Bacau pune la bataie mii de locuri in scolile de arte si meserii. Elevii absolventi sunt astfel calificati in diferite meserii, dar nu-si gasesc insa locul si pe piata locala a muncii.

In intreg judetul Bacau sunt in prezent peste 45 de scoli de arte si meserii (SAM), in care invata mii de copii. Numai in acest an scolar au fost stabilite 2.884 de locuri la zi si alte 56 la seral, in aceste unitati scolare. Si pentru elevii de etnie rroma s-au stabilit 111 locuri in SAM-uri. Cele mai multe scoli de acest gen sunt in mediul rural, in comune precum Cleja, Corbasca, Helegiu, Podu Turcului, Sascut, Rachitoasa. Meseriile invatate sunt in general cele din constructii, comert si tricotaje-confectii. Desi anual programul de scolarizare este stabilit de Inspectoratul Scolar impreuna cu reprezentantii Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca, odata absolvita o astfel de scoala, elevii devin someri. Motivul? Absolventii SAM nu fac fata competitiilor de pe piata muncii. Inca din 2001, la nivelul Regiunii Nord-Est, a inceput intocmirea de planuri anuale de actiune in domeniul invatamantului profesional si tehnic, care sa fie armonizate cu cerintele pietei muncii. aDe atunci a inceput sa fie redus numarul de clase cu un anumit profil si sa creasca altele, tinand cont de piata muncii, dar dinamica acesteia este mai mare decat schimbarile care se pot face in invatamant, declara Cornelia Barbu, director adjunct al AJOFM Bacau. Modificarile in invatamant sunt posibile in doi-trei ani, in vreme ce piata muncii se schimba chiar in cursul unui an.” In 2008, pentru prima data, a fost intocmit pe fiecare judet un plan. Pe baza acestuia, fiecare unitate de invatamant isi elaboreaza planul propriu de scolarizare. Dar nici aceasta varianta nu s-a dovedit a fi ideala. aSunt scoli care au baza materiala necesara, si-au infiintat clase, dar nu au avut cereri de inscriere, mai spune directorul adjunct Barbu. Este foarte scump sa tii un copil la scoala. Sunt multi care ar vrea sa urmeze o scoala de arte si meserii, dar nu au posibilitati materiale.”

Roxana Neagu
Elena Tintaru

Consiliul Judetean (CJ) Bacau are 36 de membri, insa niciunul nu are, la ora aceasta, raportul de activitate publicat pe site-ul CJ. Face exceptie presedintele Dragos Benea, care si-a prezentat raportul – ca o „dare de seama”, cum il eticheta, indignat, liberalul Petru Enasoae, in prima sedinta din 2009. De la „Compartimetul de lucru consilieri judeteni”, am aflat ca sunt depuse, totusi, cateva rapoarte. Consilierii care nu si-au uitat obligatiile sunt Dumitru Bontas, Ana Marchis, Nicolae Ciocan, Gheorghe Belceanu, Silviu Bondor si Gheorghe Pricopie. Adica, cinci de la PSD si doi de la PD-L. Niciun liberal. „Si domnul Ochenatu a trimis raportul pe mail, insa trebuie sa-l descarc. Cred ca pana la sedinta de saptamana viitoare toti consilierii vor aduce rapoartele”, a declarat Daniela Cretu, sef compartiment. Sedinta CJ va fi pe 27 februarie. In 2008, primele rapoarte au fost intocmite pe 10 ianuarie. Fireste, existau alte motive, alta moblizare: urmau alegerile locale, iar unii se doreau din nou pe liste. Anul acesta, desi au trecut aproape doua luni, doar 7 dintre cei 36 de alesi si-au adus aminte ca au o obligatie fata cetatean: sa-i raporteze ce au facut pentru el in 2008. Asa cere legislatia, asa prevede si Regulamentul de organizare al CJ, pe care chiar ei l-au aprobat.

aCe se vede la televizor!”

„E posibil sa nu-l fi depus. Nu sunt singur, trebuie sa ma interesez. Daca nu, nu-i nicio problema, suportam ceea ce e de suportat”, a declarat Mihai Ichim, PNL. Am vrut sa stiu ce va scrie in raportul sau. „Exact ceea ce se vede la televizor. Daca nu mai sunt, eu, o voce vizibila…”. Intrebat daca a tinut audiente cu cetatenii, asa cum scrie in regulament, Mihai Ichim a raspuns: „Sincer, nu am tinut”. Acestea nu se vad la televizor. Nici cei doi fosti vicepresedinti ai CJ, Ionel Palar, PNL, si Vasile Nistor, PD-L, nu si-au depus raportul de activitate. „Eu am intocmit un raport, impreuna cu doamna Gireada, pentru ca acesta era domeniul meu, dar nu stiu daca a fost publicat sau nu. Daca trebuie, voi veni in CJ sa-l prezint!”, a declarat Ionel Palar, deputat. Vasile Nistor, PD-L, fost vicepresedinte CJ si actual senator de Bacau, arata ca a fost si este foarte ocupat: „Speram ca voi reusi sa-l termin la sfarsitul acestei saptamani, dar, iata ca, din pacate, nu voi avea timpul necesar. Ma voi ocupa de raport saptamana viitoare, dupa ce se vor incheia dezbaterile la Legea bugetului pe 2009”.

Silvia Patrascanu

Peste 60 de bolnavi in faza terminala a bolii
au beneficiat de tratament impotriva durerii
in Centrul de Ingrijiri Paliative. Acesta este suprasolicitat. Familiile sunt invatate
cum sa-i ingrijeasca pe bolnavi.

Ii privim disperati ca nu avem puterea sa le alinam suferinta si ne frangem mainile cand le auzim urletele de durere. Nu exista familie care sa nu fi trait ori sa nu traiasca o asemenea drama, a faptului ca au un bolnav grav, aflat pe ultima suta de metri a vietii si care de luni de zile, posibil, chiar ani, se chinuie cumplit cu boala lui. Si aproape ca nu este familie care sa nu se fi rugat la Dumnezeu sa-si faca mila de bolnav si sa-l ia, pentru a-i curma lui suferinta, dar si ei. De mai multe luni, insa, pentru bolnavii care au ajuns in faza terminala a bolii exista o posibilitate nesperata de a sfarsi demn, nu in chinuri groaznice. Inaugurat in septembrie, Centrul de Ingrijiri Paliative din cadrul Spitalului Judetean de Urgenta isi dovedeste pe deplin utilitatea. Cele trei saloane, din care unul are trei paturi iar celelalte, cate doua, au fost ocupate tot timpul. Pana in prezent in acest compartiment a primit ingrijiri paliative (tratament pentru ameliorarea suferintei) un numar de peste 60 de pacienti, dintre care unii au murit pe patul de spital. Si unitatea este luata cu asalt de solicitari de internare nu numai din partea medicilor din sectii ci si de la familiile bolnavilor. aSunt foarte multe cereri de internare in compartimentul nostru de la sectia Oncologie, mai ales, ne spune dr. Adina Lupu, medicul sef al sectiei Boli Infectioase Adulti. Marea majoritate a pacientilor nostri au o afectiune oncologica. Unii banuiesc ca aici, la noi, este ultimul drum inainte de a pasi in Lumea de Dincolo, dar refuza sa creada. In general, cei care decedeaza la noi au sfarsit-o linistit, fara dureri”.

aNu mi-am inchipuit
ca poate exista asa ceva!”

In faza terminala a bolii si avand dureri cumplite inainte de a fi internati in acest compartiment ei si-au trait ultimele clipe ale vietii in intimitate si fara a mai trece prin suferintele greu de imaginat. aCu o luna inainte sa ma internez mai intai la TBC, nu voiam sa vin la medic, ne povesteste S.V., in varsta de 49 de ani. Aveam dureri mari si eram foarte slabit, dar imi era frica. Aici sunt extraordinare conditiile. Serviciile sunt ireprosabile, nu mi-am putut inchipui ca poate exista asa ceva!Tot personalul este amabil, dragut, isi face datoria cu mare constiinciozitate. Nua se compara cum ma simt acum cu suferinta prin care am trecut inainte. Sunt mult mai bine, dar cu boala mea, daca am neglijat-o, nu pot spera la minuni”. La randul lui si A.C., in varsta de 79 de ani, este multumit de ingrijirile de care beneficiaza pentru a treia oara in acest compartiment: aAm umblat prin toate spitalele, dar aici este o ingrijire aparte”. In Centrul de Ingrijiri Paliative, singurul din judet si al doilea din tara, primul fiind deschis la Pascani, cu finantare din bugetul asigurarilor de sanatate, bolnavii spitalizati beneficiaza, in primul rand, de tratamentul corespunzator pentru diminuarea cat mai mult a durerilor provocate de boala. aEste un lucru foarte bun, tinand cont de conditiile si personalul de aici, opineaza si fiica unui bolnav. Avem pe cineva care sa il ingrijeasca, dar pana la un anumit punct. Cand intervin durerile si starea lui se inrautateste, apelam la aceasta sansa. Am gasit aici in tot personalul medico-sanitar multa caldura sufleteasca”.

O gura de oxigen
pentru familie

aPentru familie este o gura de oxigen, mai spune dr.Adina Lupu. Din pacate, insa, nu-i putem tine pe bolnavi mai mult de 14-15 zile, pentru ca este o cerere de paturi foarte mare. Marea problema este ca, din nefericire, nu avem posibilitatea sa continuam ingrijirile paliative la domiciliu. Odata externati, pacientii sunt pierduti”. In aceste conditii, singura sansa a bolnavilor de a avea aceeasi calitate a vietii ca in timpul internarii este aceea ca familiile lor sa preia o parte din ingrijirile la domiciliu. Numai ca multe dintre ele sunt reticente. aNoi ne straduim ca pe parcursul vizitelor pe care le fac familiile sa le invatam cum sa il ingrijeasca pe bolnav, mai retinem de la dr. Adina Lupu. Dar marea majoritate ii tin 2-3 zile si ii aduc, din nou, cu salvarea la noi”. Asemenea situatii nu ar mai fi, daca in judetul Bacau ar exista mai multe spitale pentru bolnavi cronic, si nu numai cel de la Comanesti, sau furnizorii de servicii medicale la domiciliu, aflati in relatii contractuale cu Casa de Sanatate, ar fi mai multi.

Elena Tintaru

an urma cu vreo sase ani, buhusenii erau foc si para, reclamand faptul ca nu mai au unde sa-si anmormanteze mortii, antrucat vechiul cimitir, de la parohia aSf. Nicolae”, era supraaglomerat, dar nici an cel de la parohia aSf. anviere” nu mai erau multe locuri. Pe-atunci, facand haz de necaz, buhusenii propuneau ca mortii sa fie angropati an picioare. N-au lipsit cazurile an care buhusenii si-au anmormantat rudele decedate si prin cimitirele satele din jur. antrucat autoritatile s-au tot chinuit, de prin 1990, sa gaseasca un teren pentru un alt cimitir – dar, an dulcele stil clasic, n-au gasit – antreprinzatorul preot Florin Pelin, parohul bisericii aSf. Trei Ierarhi” a rezolvat problema, amenajand un cimitir privat, al parohiei, pe o suprafata de doua hectare. an urma cu patru ani, cimitirul, frumos amprejmuit, gestionat civilizat, a si fost… inaugurat. El este amplasat
antr-o zona foarte linistita, departe de vacarmul targului. De-atunci, au fost cumparate aici aproape cinci sute de locuri. Daca avem an vedere ca mai sunt de vanzare anca 2 500 de locuri, e clar ca buhusenii au scapat – macar pentru cel putin o suta de ani – de un stres: al procurarii locului de veci.
Cimitirul are un aer civilizat. Sub ochiul atent al epitropului Vasile Trifan este respectata disciplina an aconstructii”, amenajari. Democratia este, si ea, la ea acasa mult mai prezenta decat an lumea viilor. ati poti alege un loc de veci, dupa pofta inimii, an cele sase parcele foarte riguros delimitate. Un loc an partea din fata a cimitirului – parcela nr. 1- costa zece milioane de lei vechi. an parcela a sasea, locul de veci costa sase milioane de lei. O precizare: locul cumparat chiar este de veci, nu trebuie sa tot platesti, la nu stiu cati ani, pentru a-ti reactualiza proprietatea. Exista si o parcela an care un loc poate fi platit cu doua milioane de lei, dar, din sapte an sapte ani este necesara… recumpararea locului. Ultima zona a cimitirului este destinata celor batuti de soarta. Deja, vreo cinsprezece morti au fost anmormantati aici, fara niciun leu plata. Sunt persoane care n-aveau adapost, pe cand erau an viata, parasite de familie, fara niciun fel de venit.

Preotul paroh Florin Pelin, dupa ce a impresionat prin efortul sau ancununat de construirea bisericii aSf. Trei Ierarhi” – o adevarata bijuterie arhitectonica, un complex bisericesc deosebit – are un proiect si pentru cimitir. Intentioneaza sa construiasca aici o capela, un complex administrativ, dar chiar si o casuta, aan care ar putea locui cel care va avea grija de cimitir, zi si noapte, si care, s-ar putea muta aici cu familia sa, ar putea face copii, ar…” Fara intentia de a glumi, credem ca amenajarea acestui cimitir este o mare realizare a orasului, de dupa 1990. Macar perspectiva confortului din lumea aceea an care nu este durere, nici intristare, nici suspin, nici criza sa le surada buhusenilor…

Ion Fercu

Tuns, ras si frezat. Aproape ca nu exista bolnav care, pe timpul internarii in Spitalul Judetean de Urgenta, sa nu fi beneficiat si de asemenea servicii. Genoveva Macovei, una dintre cele doua frizerite ale spitalului, a pierdut sirul bolnavilor pe care i-a ras si tuns. Din 1990 incoace ii are in grija pe toti cei internati in Blocul Medico-Chirurgical (cladirea mare) a unitatii medicale. In fiecare dimineata, doamna Jeny, cum o stie toata lumea, isi burduseste geanta diplomat cu foarfece, masini de ras barba si parul, lame, tuburi cu spuma de ras, sampon, sticle cu dezinfectant acare omoara orice microb si virus in jumatate de ora”, piepteni si prosoape si o porneste spre sectiile din cladirea mare. Pana in 1990 spitalul a avut trei frizeri. Acestia aveau atelierul la Urgente. aAveau conditii mai bune acolo iar bolnavii nu ajungeau pe sectie fara sa treaca mai intai pe la frizer”, isi aminteste doamna Jeny. De 19 ani, de cand lucreaza in spital, frizerita merge zilnic prin sectii. Le are programate pe zile, astfel ca nu exista ca intr-o saptamana sa nu fi ajuns macar odata in fiecare. aNu fac mai putin de 20 bolnavi, dar sunt zile in care aranjez si cate 30, ne spune frizerita. Inainte de a intra in saloane ma interesez de la asistente ce probleme au pacientii, pentru a sti cum sa-i abordez. Lucrez totdeauna cu manusi, dezinfectez imediat dupa utilizare toate sculele, lama o schimb la fiecare, ca asistenta, seringa. Nu risc nici eu si nu il pun in pericol nici pe bolnav. In 19 ani nu am avut nicio reclamatie”.

Moda si in salon

Sa fii frizer in spital nu-i un lucru simplu. Cum cei mai multi clienti ai lui sunt bolnavi imobilizati la pat, in stare grava, unii chiar inconstienti, nu este deloc usor sa-i ingrijesti. Mai ales ca pentru a-i tunde ori rade trebuie sa aiba acceptul lor. aSunt multi care trebuie operati la cap. Pe ei trebuie sa-i tund chilug. Sunt probleme, daca nu-s constienti. Si daca trebuie sa-i rad mustata, este dificil intr-un asemenea caz. Nu ma apuc decat daca am acceptul familiei. Dar si multi dintre cei costienti sunt agitati, se misca, asa ca trebuie sa fiu foarte atenta, daca le tund barba sau ii rad, sa nu aiba negi si sa-i ating”. Dar nu putini sunt cei care, desi bolnavi, vor o frizura mai deosebita. Doamna Jeny ii tunde in salon, ii spala cu sampon si apoi le aranjeaza parul dupa preferinta lor. Unii care se pot deplasa merg insa la atelierul de frizerie. Mai ales dintre femeile internate. Unele au si pretentii. aVin la frizerie la spalat si de la Psihiatrie, relateaza frizerita. Daca am aranjat-o pe una apoi ma asalteaza toate care sunt in salon cu ea. Vor sa-si schimbe look-ul. Vor culori si suvite, ca sa fie frumoase”. Dar a avut parte de solicitari si mai neobisnuite. Fiul unui bolnav in varsta de 85 de ani
i-a cerut sa-i taie acestuia unghiile de la picioare. Ajunsesera ca niste acopite”. aA trebuit sa-i tin picioarele in pungi de plastic, la muiat, de dimineata pana seara, ca sa-i pot taia unghiile, spune amuzata doamna Jeny. Dar m-am obisnuit aici, imi place. Cand aud bolnavul ca imi multumeste si imi ureaza sa-mi dea Dumnezeu sanatate, am o satisfactie mult mai mare, decat daca as fi lucrat
intr-un salon de infrumusetare”.

Elena

Locuitorii comunei bacauane Damienesti vor trece mai usor apele paraului Rapas, daca reprezentantii Guvernului vor aproba inca 1,5 milioane de lei pentru proiectul privind realizarea a doua poduri si 33 de podete. Deocamdata, Primaria Damienesti datoreaza suma de 120 de mii de lei catre firma care a castigat licitatia pentru lucrari. aAvem un proiect in derulare pe Ord 7 din 2006. Este vorba de un proiect pentru realizarea a doua poduri si 33 de podete in satele Dragesti, Calugareni, Damienesti si Padureni. Valoarea totala a proiectului este de 2,7 milioane de lei. Firma Conbac se afla in grafic cu lucrarile, dar noi datoram in acest moment 120 de mii de lei. Deja au fost realizate 63 la suta din lucrari, sunt finalizate podetele si s-au realizat planseele podurilor mari. De la Buget trebuie sa mai primim inca 1,5 milioane de lei”, a spus primarul Puiu Ciubanu. Autoritatile locale din mai multe comune bacauane sunt acum datoare catre unele societati cu care au incheiat contracte. Patronatele din domeniul constructiilor fac acum presiuni catre stat si reprezentantii Guvernului pentru recuperarea sumelor si deblocarea situatiei financiare. „Situatia este foarte grava. Din cate stiu, la nivel national statul datoreaza firmelor aproximativ 7 miliarde de euro. Este necesar sa fie deblocata acesta situatie pentru a nu fi afectati iremediabil agentii economici”, ne-a precizat Mihai Tulbure, directorul Patronatelor Constructorilor din judetul Bacau si director al Camerei de Comert si Industrie Bacau.

Mircea Merticariu

In urma actiunii politistilor de la Serviciul Politiei de Ordine Publica Bacau pe linia prevenirii si combaterii delictelor silvice, a fost depistat un barbat care detinea ilegal o cantitate de cherestea pentru care nu poseda documente de provenienta. Asupra lui Ioan Liviu C., intr-un autocamion, au fost gasiti 4,65 mc de cherestea. Cel in cauza a fost sanctionat contraventional cu amenda in valoare de 1.000 de lei pentru taierea ilegala a arborilor din padure, iar cantitatea de material lemnos a fost confiscata si predata reprezentantilor Ocolului Silvic Ciobanusi,
urmand a fi valorificata in conditiile legii. Si politistii moinesteni l-au depistat pe Petrea I., in varsta de 39 de ani, care a sustras din padurea Ocolului Silvic Moinesti 5 arbori de esenta stejar. Barbatului i s-a intocmit dosar penal. S-a mai aplicat o amenda in valoare de 1.000 de lei, unei alte persoane, pe motiv ca
aceasta nu a predat in paza suprafata impadurita pe care o detinea. Numarul total al sanctiunilor contraventionale aplicate de politistii de la Serviciul Politiei de Ordine Publica este de 20, in valoare de 10.540 de lei. In urma actiunii s-au intocmit si sapte dosare penale inregistrate.

Roxana Neagu
Simona Crenganis

Pe langa salariile si sporurile consistente, cei mai multi dintre magistratii bacauani au profit si de pe urma actiunilor pe care le detin la diverse societati. Astfel, presedintele Curtii de Apel Bacau, judecatorul Catalin Serban, detine 40 de actiuni la SC Fepa 74 SA Birlad, potrivit propriei declaratii de interese. Este depasit, de departe, de catre colegul Vasilica Pintea, care detine 315 actiuni la SC Medica SA. Judecatorul Janica Geoacas este actionar atat la SIF Moldova, cat si la Sanevit Arad, in timp ce Stefan Niminet este posesorul a 315 actiuni la SC Medica. Si judecatorul Sorina Romascanu a cumparat 950 de actiuni la SIF Moldova, in timp ce colegul Silviu Anti este actionar la Suind Prod Roman, unde detine 975 actiuni. Un ultim judecator actionar de la Curtea de Apel Bacau, dar nu cel din urma, este Niculina Tit, care are 145 de actiuni la SC Zimca.

Un magistrat este actionar la trei societati

Nici de la Tribunalul Bacau nu lipsesc magistratii actionari. Judecatorul Ciocan Gheorghe a investit in 40 de actiuni la fosta Masini Unelte, la fel ca si Loredana Fesan, care a luat 39 de actiuni la fosta IMU. Cei doi judecatori sunt depasiti cu mult de colegele Margareta Maghiaru, care a cumparat 700 de actiuni la SC Peco si Daniela Rusu Donighevici, care detine 1000 actiuni la FPP Moldova. La Judecatoria Bacau sunt doar doi magistrati actionari: Simona Pamfil, cu 1000 actiuni la SIF Moldova si Smaranda Claudia Maftei, cu 301 actiuni la Petrom, 25 de actiuni la BCR si 50 de actiuni la Fondul de Dezvoltare Turistica Sighisoara.

Judecatorii din teritoriu nu se plang de dividende

Multi judecatori actionari sunt la Judecatoria Onesti. Luminita Anghel detine 200 actiuni la SC Bere Lichior Margineni, Daniela Popa Bobaru are 40 de actiuni la SC Favior Orastie, magistratul Dumitru Lungu detine 40 de actiuni la Metatex Combac, Simina Purice a investit in 912 actiuni la Automobile Dacia Pitesti, iar Liliana Mirela Puscasu are 68 de actiuni la Peco. Judecatorul Carmen Groapa de la Judecatoria Moinesti detine 20 de actiuni la SC Doniprod Comanesti unde este asociat si tot acelasi magistrat are 32 de parti sociale la SC Altra Mona. Mai modest este magistratul Ana Pacuraru, de la Judecatoria Buhusi, care detine 40 de actiuni la SC Roman Brasov.

Codrin Cristea

aLocuiesc in Bacau, pe strada Lupeni si va invit sa veniti sa ne vizitati strada intrand de pe Calea Romanului pe strada Spicului pana ajungeti pe strada Lupeni. Strada este in constructie din vara anului trecut, iar acum este un DEZASTRU!!!! Brazdele de noroi si alacurile de acumulare” sunt imagini deja familiare pentru noi, cei care locuim pe aceste strazi. Termenul de executie a trecut sau e pe cale sa se termine dar dincolo de toate amanuntele ideea e ca iti vine sa ii strangi de gat pe cei responsabili de situatia acestei strazi. Nu au adus nici macar o lingurita de balast! Dar mai bine veniti si vedeti !”. Mesajul primit la redactie apartine doamnei Mara Matei si reprezinta punctul de plecare pentru o investigatie realizata pe strada Lupeni.

Fara mare dificultate gasim strada Lupeni, imediat cum se termina strada Spicului, la doar cateva sute de metri distanta de Calea Romanului. Ideea initiala era sa intram cu masina, insa gropile uriase, pline de apa si noroi, care inca nu au fost acoperite de zapada, ma fac sa ma razgandesc, cu gandul la pretul pieselor de schimb si al reviziilor periodice… Asa ca o luam ala pas” pe o strada care arata ca dupa razboi. Ce-i drept, pe unele portiuni exista trotuar, intrerupt insa din loc in loc de noroaie. Cele mai multe porti au in fata balast, insa ne lamurim rapid cui se datoreaza abinefacerea”. Primul interlocutor este Constantin Bejan. aAsa este aici de mai multe luni si nu stim cat va mai tine aceasta situatie. Cand ii intrebam, constructorii dau vina unii pe altii. Ultima data ni s-a spus ca e din cauza retelelor de apa si canalizare, insa nu mi se pare normal sa stam in situatia aceasta. Balastul care s-a mai pus pe ici – pe colo a fost pus de noi. Si baiatul meu, dar si alti vecini au adus cate 3-4 masini de balast, ca sa putem iesi macar din curte. Dar am vecini care locuiesc mai departe si sunt nevoiti sa isi lase masinile departe de propria curte, pentru ca nu pot intra din cauza gropilor foarte mari”, spune barbatul. aDe cel putin doua luni au lasat strada asa cum o vedeti. Ar cam fi timpul de-acum sa o faca. Eu am masina si imi este greu, nici nu o mai bag in curte, pentru ca e foarte rau drumul. E reteaua de canalizare la care s-a lucrat, dar probabil nu au fost fonduri sa mai fie terminata. Nu stiu cand va reveni situatia la normal, sper sa se rezolve macar in acest an”, considera Costel Panaite. Tabloul oferit de strada Lupeni este unul dezolant. Intinderi uriase de noroi, balti, borduri abandonate pe marginea strazii, trotuare incepute si neterminate. Ninsoarea care cade de cateva ore ii bucura pe locuitori, pentru ca mai acopera din mizerie. Situatia este cunoscuta la Primarie. aPe strada Lupeni se executa lucrari de inlocuire a conductei de alimentare cu apa. Imediat ce vremea o va permite, lucrarile vor reincepe intr-un ritm mult mai bun, iar situatia va fi remediata. Reafirm preocuparea Executivului pentru strazile din cartierele marginase, in Serbanesti am finalizat deja o parte din strazi, insa nu se pot realiza toate peste noapte”, a precizat Ionut Toemscu, purtatorul de cuvnt al Primariei. Concluzia, in urma discutiilor cu locuitorii din zona, e ca mesajul doamnei Matei nu este cu nimic exagerat, ci reprezinta doar un semnal de alarma de care ar trebui sa tina cont si autoritatile locale, pentru rezolvarea situatiei imediat ce vremea o va permite.

Codrin Pop

Sanctiuni si demisii de onoare la Universitatea Bacau
Senatul Universitatii Bacau a reactionat imediat la acuzele de plagiat dovedite de mass-media locala. De la inceputul anului, la Registratura institutiei de invatamant superior au fost depuse sesizari impotriva a peste 15 profesori, acuzati ca ar fi copiat materiale stiintifice ale unor autori din Occident. Din interes sau orgoliu, cadrele didactice s-au acuzat unele pe altele, astfel ca plagiatele care s-au dovedit a fi reale au ajuns in dezbatere publica. Chiar secretarul Comisiei de Etica si-a dat demisia de onoare. In urma acestei stari de lucruri, acare aduc atingere imaginii Facultatii de Inginerie”, dupa cum spune Valentin Nedeff, rectorul Universitatii Bacau, Senatul a emis un comunicat in care persoanele incriminate sunt sanctionate astfel: profesorii universitari Daniela si Iulian Florescu sunt sanctionati cu reducerea salariului de baza pe o perioada de trei luni cu 10%. In cazul sesizarii de plagiat a profesorilor universitari Marius Stamate si Gabriel Lazar, Senatul informeaza ca: aProf.univ.dr.ing. Marius Stamate isi asuma intreaga raspundere privind elaborarea lucrarii. Lucrarea a fost publicata dintr-o regretabila eroare datorata unor probleme personale si a transmis in scris scuze autorilor din Germania”. Senatul aproba demisia inaintata de Marius Stamate din functia de director de departament. In acelasi timp, Gabriel Lazar a renuntat la calitatea de student, profesorul urmand cursurile unei facultati din cadrul Universitatii. aTermenul de plagiat este foarte intins, de la insusirea unor idei pana la copierea unor lucrari. Cred ca Senatul a luat cele mai potrivite masuri”, a concluzionat Valentin Nedeff.