Cadrele didactice din Prajesti nu si-au luat salariile pe iulie, din cauza ca statele de plata nu au ajuns nici acum la primarie, sustine primarul Eugen Antica (foto), dand vina pe directoarea scolii.

„A depus statul de plata, dar nu era complet. Lipseau patru oameni. I-am dat statul inapoi, ca sa-l completeze. Nu l-a mai adus. Documentele trebuie depuse pana pe 5, ca noi sa facem demersurile, iar pe 10, profesorii sa ia banii”. Edilul arata ca cei patru sunt ingrijitori si lucreaza la Muzeul Prajesti si la Gradina Botanica: „De cand se stie, ei sunt angajatii scolii.” Prof. Doina Constantin, director, afirma ca nu i-a vazut „miscand o gateala de apa”. „Am luat lemne pe datorie pentru scoala, iar ei le-au taiat si le-au stivuit pe toate, sare edilul. Sunt in magazie. Daca directoarea crede ca nu muncesc si nu vrea sa-i plateasca, sa faca ceva! Ori le desface contractul de munca, ori ii plateste! Nu poti sa figurezi angajat si sa nu-ti primesti salariul!” Primarul vrea, adica, „un temei legal”. Si prof. Doina Constantin vrea „un temei legal” cu privire statutul ingrijitorilor. Ea arata ca nu poti sa fii angajat la o institutie si platit de alta: aTrei dintre ingrijitori nu au, la scoala, cartea de munca, fisa postului, fisa de protectia muncii. E o situatie ciudata.” Ingrijitorii apar pe pontajul facut de primarie, dar ca angajati ai scolii. „I-am spus aDati-mi o hartie ca va asumati raspundereaa, declara directoarea. Daca vine un control, mie imi vor fi imputati banii, nu primarului. Noi suntem platiti de MEC. Pe statul de plata sunt cadrele didactice si cadrele didactice auxiliare, nu lipseste nimeni.”
[ad#stire] Cat priveste statul de plata disparut, directoarea arata ca e vorba de „un document oficial, nu de o cana pe care sa o lasi undeva. Eu am dovezi ca am depus statul de plata la primarie. El are dovezi ca mi l-a inapoiat ca sa-l completez?”. „Eu nu mint”, se apara Eugen Antica. In timp ce primarul asteapta „Corpul de Control al Prefecturii, ca sa verifice toate actele”, Doina Constantin asteapta raspunsul ISJ si ITM. „Am sesizat toate institutiile abilitate. Eu sunt profesor, nu sunt inspector de resurse umane.”

Silvia Patrascanu

In plina criza, mediul politic e prizonierul maruntisurilor colaterale. Unul dintre ele, ideea
de a inova sistemul electoral in perspectiva prezidentialelor din aceasta toamna. Concret, candidatii la presedintie trebuie sa depuna o garantie de 300 de mii de euro. Aceasta le va fi returnata in cazul in care nu castiga sefia statului. Masura e dezaprobata de majoritatea parlamentarilor bacauani, acestia socotind-o neconstitutionala.

Paternitatea initiativei de introducere a taxei pentru presedinte e disputata de Autoritatea Electorala Permanenta (AEP) si de Secretariatul General al Guvernului (SGG). In lipsa de ocupatie, ambele institutii isi arunca pisica vinovatiei una in curtea celeilalte. Propunerea formulata stipuleaza ca viitorii candidati la presedintie trebuie sa depuna o taxa de 1,2 milioane lei, aproximativ 300 de mii euro de caciula, garantia urmand a le fi returnata in cazul in care nu castiga sefia statului. De asemenea, o alta propunere controversata vizeaza cresterea numarului de semnaturi necesare inscrierii in cursa electorala prezidentiala de la 200 de mii la 500 de mii. Ambele initiative au starnit un val de nemultumiri in randul parlamentarilor, multi dintre ei afirmand ca – in forma in care au fost gandite – cele doua propuneri nu au sansa sa fie puse in practica.

aO tampenie!”

Deputatul democrat-liberal Adrian Popescu a catalogat masura introducerii taxei pentru presedinte drept „o tampenie”. Parlamentarul a aratat ca „aceasta varianta nu are nicio sansa”. „Nu cred ca viitorii candidati vor umbla prin organizatii dupa bani. Esti candidat, trebuie sa-ti faci rost de bani. Noi nu stim ce candidat vom avea sau vom sustine la prezidentiale. Deocamdata totul e la nivel de barfa”, a comentat Popescu.
Vasile Nistor, senator din partea aceleiasi grupari politice, a declarat ca posibila introducere a taxei este o prevedere neconstitutionala. „Nici premierul Boc nu e de acord. E o greseala. In Constitutie scrie ca oricine are dreptul sa candideze, cu exceptia cazurilor de boli psihice. Noi avem un candidat al nostru, cred ca nu e o surpriza pentru nimeni. E vorba de Traian Basescu”, a afirmat Nistor.

aMi se pare exagerat”

[ad#stire] De cealalta parte, social-democratii considera taxa pentru presedinte drept un filtru electoral menit a stopa candidaturile insolite la sefia statului. Potrivit senatorului Catalin Mardare, principala problema a clasei politice ramane criza. „Ideea este de a pune un filtru pentru candidaturile extravagante, dar nu cred ca asta era problema noastra, acum”, a apreciat Mardare. aMi se pare exagerat”, a declarat senatorul PSD, referindu-se la taxa de suma 300.000 de euro, si a adaugat ca oamenii de afaceri din anturajul organizatiilor partidelor vor fi nevoiti sa bage mana adanc in buzunar pentru a sustine campania prezidentiala. „Oamenii de afaceri care sunt membri in organizatiile judetene de partid vor fi nevoiti sa contribuie si inca mai vartos decat pana acum”, a avertizat parlamentarul.

Lucian Bogdanel
Silvia Patrascanu

In etapa a doua a sesiunii de Bacalaureat, care incepe pe 17 august, vor susaine examenul cei care nu au promovat in sesiunea iunie-iulie sau cei care nu au putut participa, din diferite motive. La nivelul judetului Bacau pentru aceasta sesiune s-au anscris 1.070 de candidati.

Toate institutiile statului vor suferi restructurari in urmatoarea perioada. Printre miile de bugetari ramasi fara loc de munca se numara si finantistii. Directorul Directiei Generale a Finantelor Publice (DGFP) Bacau, Codrin Radu, vede masura actualului guvern ca fiind una necesara in contextul crizei si a scaderii veniturilor la Bugetul de Stat.

Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta „Maior Constantin Ene” al judetului Bacau s-a autosesizat dupa aparitia articolului „Fantani si suflete secate” publicat in cotidianul „Desteptarea”, an data de 12 august, prin care se precizeaza faptul ca locuitorii satului Glodisoarele din comuna Secuieni nu au apa potabila si apa menajera.

Joi, la Directia Sanitar Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor (DSVSA) Bacau au sosit rezultatele analizelor in cazul celor opt berze gasite moarte in satul Ciumasi, din comuna bacauana Itesti. Potrivit analizelor, realizate in laboratoarele specializate de la Iasi, berzele nu sufereau de gripa aviara. Institutia bacauana a trimis un alt set de probe, de data aceasta, la Bucuresti, pentru a depista cu precizie cauza mortii berzelor. Pana la aceasta data, toate indiciile duc spre un singur diagnostic: berzele au murit intoxicate.

Conducerea administrativa a comunei Stefan cel Mare preconizeaza sa puna in practica un proiect de anvergura pentru comunitate, in domeniile social si cultural.

Biroul din Bacau al Avocatului Poporului urmeaza sa elibereze sediul in care functioneaza, dupa ce o cerere imperativa a guvernantilor a impus reducerea la maxim a costurilor. Biroul functiona in incinta sediului Curtii de Conturi, inregistrand cheltuieli lunare de peste 400 de lei.

Pentru ca li se vor lua mai multe drepturi salariale, joi, angajatii Centrului Judetean de Transfuzie Sanguina Bacau ar fi trebuit sa intrerupa lucrul timp de doua ore, intre 12.00 si 14.00. Numai ca greva nu a mai avut loc.

Zilele trecute, o vulpe a fost impuscata in Filipeni de catre ajutorul de padurar. O alta vulpe a fost gasita deja moarta pe drumurile din comuna bacauana Corbasca. In urma analizelor efectuate la Laboratorul de Stat al Directiei Sanitar Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (DSVSA) Bacau s-a constatat ca ambele vulpi erau turbate.

Prezenta „comunitarilor” pe strazile Bacaului a devenit un soi de cutuma cotidiana. In definitiv, haitele au farmecul lor. Ce se intampla cand acest „farmec” devine periculos pentru vietile concitadinilor?

Cainii comunitari au redevenit o problema curenta, dupa ce, in urma cu mai multi ani, o lege mai permisiva si o administratie ceva mai incisiva indepartasera flagelul canin de Bacau. Ii vezi cocotati peste tot. Chiar si pe treptele Primariei.

15 sesizari pe zi

Reprezentantii administratiei locale sustin ca legislatia in vigoare le restrange plaja de actiune in aceasta problema. Viorica Marcu, sefa Serviciului de Salubritate din Primarie, a confirmat pentru cotidianul DESTEPTAREA ca municipalitatea primeste, zilnic, cel putin 15 sesizari privitoare la cainii comunitari. Marcu a precizat ca atat Consiliul Local, cat si primarul pot avea initiative care sa duca, in final, la solutionarea problemei. „Oamenii suna ca sa-i adunam. Avem in medie cam 15 sesizari pe zi privitoare la cainii comunitari”, a spus ea. Directoarea a promis ca dupa ecologizarea actualei gropi de gunoi a Bacaului adapostul de caini de la Nicolae Balcescu va fi extins astfel incat sa primeasca mai multi „comunitari”.

Solutie privata

Adaposturile Primariei nu fac fata numarului enorm de caini comunitari care hoinaresc pe strazile municipiului. Cele doua locatii administrate de institutia edilitara abia daca aduna laolalta 500 de caini, in conditiile in care in Bacau misuna peste 2000 de patrupede fara stapan. Libertatea maidanezilor are un pret scump: la sfarsitul lunii iulie un veteran de razboi in varsta de 85 de ani a scapat cu zile dupa ce a fost atacat de o haita de caini. A fost salvat de trecatori. Exista insa si patrupede mai norocoase.
Mihai Slic (PD-L), consilier local si patron al unei companii de constructii, a decis sa amenajeze, in urma cu mai multi ani, la iesirea din Bacau un adapost pentru cainii fara stapan. Alesul local afirma ca, desi a solicitat ajutorul municipalitatii, s-a lovit tot timpul de birocratia aparatului administrativ. „Am cerut finantare in baza legii ONG-urilor. Tot timpul mi-au spus ca trebuie facute nu stiu ce hartii. Mi-e lehamite deja. Cainii de la noi nu-s aruncati ici-colo, nu ne batem joc de ei. Primarul ne-a promis ajutor, dar pana la urma nu s-a rezolvat nimic”, a explicat Slic. In prezent, in adapostul construit de Slic traiesc 160 de caini. Conform administratorilor, costurile lunare generate de adapost sar de 80 milioane de lei vechi.

aCutodroame” in Parcul Cancicov

In lipsa unei abordari coerente a Primariei vizavi de problema „comunitarilor”, unii alesi locali au decis s-o ia pe cont propriu. Potrivit medicului veterinar Gabriel Axinte, consilier local din partea PD-L, municipalitatea ar trebui sa adopte modelul iesean in privinta rezolvarii problemei cainilor fara stapan. Consiliile local si judetean din Iasi au identificat o suprafata de teren de 2 hectare pe care au construit un adapost pentru 2000 de caini.
[ad#stire] Consilierul Axinte a mai spus ca bunastarea animalelor, cu sau fara stapan, este un subiect care nu-i preocupa pe edilii bacauani. El a adaugat ca in urma cu mai multi ani, administratia locala a elaborat un proiect cadru pe linia drepturilor si obligatiilor pe care le au proprietarii de animale de companie. Medicul veterinar a precizat ca acest document nu a fost respectat niciodata. El a mai subliniat ca odata cu extinderea orasului catre localitatile limitrofe exista riscul ca „maidanezii” sa contracteze de la vulpi virusul rabic.
Ultima carantina antirabica din Bacau a fost decretata incepand cu luna mai, cand veterinarii au identificat in vecinatatea Salii Sporturilor o pisica ce suferea de turbare. Carantina a tinut trei luni.

Lucian Bogdanel

Primariile din judet sunt in colaps financiar. Unii edili nu mai au bani nici macar pentru salarii. Despre investitii nici nu mai poate fi vorba, iar ajutoarele sociale pe Legea 416 s-au sistat. In comuna Secuieni, viceprimarul isi gaseste speranta doar intr-o rectificare bugetara. „Nu mai avem bani nici pentru plata salariilor, ne-a declarat Simona Balaita (foto), viceprimar. Nu mai putem face nimic. Nici sa mai pietruim o ulita. Si in Odobesti, am vorbit cu primarul, si e aceeasi problema. Si ajutoarele pe 416 le-am sistat. Am primit in aprilie bani pentru plata ajutorului pe ianuarie.” Cu lipsa fondurilor pentru salarii se confrunta jumatate dintrea primariile judetului. „Nu mai avem bani decat pentru luna august, declara Maria Comanescu, viceprimarul comunei Solont. Ca sa facem fata cheltuielilor am avea nevoie de 13.000 de lei pentru ajutoarele sociale si 22.000 de lei pentru salarii”. In aceasta suma e inclusa si remuneratia insotitorilor persoanelor cu handicap. „Incasarile sunt foarte slabe fata de 2008, arata viceprimarul. Avem doi angajati la incasari si merg in fiecare zi pe teren, insista, dar oamenii sunt saraci. Cum sa spunem ca suntem bogati daca nu suntem”. Intre edilii care nu au bani de salarii se numara si cei din Garleni, Prajesti, Helegiu, Huruiesti, saracia afectand toate zonele judetului. Unii au pus bani deoparte pentru salarii, dar nu au cu ce plati ajutoarele sociale sau facturile la utilitati. „De salarii avem deocamdata, acesta ar fi ultimul pas, sa nu-i mai platim pe angajati, dar nu avem pentru beneficiarii Legii 416. Am achitat subventia la incalzire pe 2008, dar ajutoarele sociale nu le-am mai platit din ianuarie”, arata Teodor Popa, edilul din Stanisesti. [ad#stire] Sunt 520 de dosare depuse in baza Legii 416 si ar fi nevoie de 6 miliarde de lei vechi pentru a achita drepturile tuturor beneficiarilor pe 2009. Dragos Benea, presedintele Consiliului Judetean Bacau, le da dreptate edililor, dar are si o veste buna pentru ei. „E justificata aceasta plangere pentru cel putin 40 de consilii locale din judet, declara Dragos Benea. In doua-trei saptamani va avea loc o rectificare bugetara cu aceasta destinatie. Primariile care nu au bani de salarii vor primi”, a declarat.

Roxana Neagu
Silvia Patrascanu