Anchidim Cristina este câstigatoarea tombolei organizata de Trustul Desteptarea, in parteneriat cu Arena Mall. Bacauanca a primit un voucher de cumparaturi in valoare de o mie de lei. Anchidim Cristina a depus mai multe taloane decupate din ziarul Desteptarea pentru a participa la tombola. Potrivit organizatorilor, de la bacauani s-au strans peste o mie de taloane. Desigilarea urnei s-a facut in prezenta angajatilor care asigura ordinea in Arena Mall. Extragerea talonului s-a facut in prezenta organizatorilor si a presei. Cristina Anchidim a intrat imediat in posesia talonului, deoarece la momentul extragerii se afla la cumparaturi in Arena Mall. Suma o va folosi pentru a face cadouri celor dragi. “Ma bucur ca am câstigat acest premiu. Din acesti bani voi face cumparaturi in Mall”, a declarat Cristina Anchidim.
Nu te uitam, Parinte Sfant!
Retraiesc în liniste acele momente… Revad parca acea fereastra închisa… În acele zile televiziunile din toata lumea au organizat sute de dezbateri în memoria sa. Astfel, am putut revedea, fara sa obosim nicio clipa, filmele pontificatului sau. L-am revazut îmbratisând copii de orice rasa si conditie sociala. Strângându-i la piept, voia sa le daruiasca afectiunea profunda care i-a lipsit de când a ramas orfan de mama, la numai 9 ani. L-am revazut în papamobil, binecuvântând crestini europeni, africani, americani… L-am admirat rugându-se în genunchi la Lourdes, Fatima, la Sfântul Mormânt sau într-o parohie oarecare, apoi, mergând încet, singur, sprijinindu-se în baston, într-o padure din Valle d’Aosta…
Pentru noi, românii, vizita în România în perioada 7-9 mai 1999 va ramâne intiparita pentru totdeauna în inimile noastre.
„Românie, pe care traditia o numeste cu frumosul titlu de Gradina Maicii Domnului, vin la tine în numele lui Cristos, Fiul lui Dumnezeu si al preasfintei Fecioare Maria. În pragul unui nou mileniu, întemeiaza-ti viitorul mai departe pe stânca tare a evangheliei.”
Papa Ioan Paul al II-lea
Ce ecou mai au în sufletul nostru dorinta si visul Sfântului Parinte Ioan Paul al II-lea pentru noi si poporul român: ca toti sa fie una?! Ce ne mai aducem aminte de atunci?
Ar fi vrut sa sarute tarâna mormintelor martirilor credintei, "însa nu a fost posibil". A facut-o simbolic, sarutând lespedea de piatra si crucea mormântului cardinalului Hossu. Ar fi vrut sa-i îmbratiseze pe toti aceia care au avut ca însotitor pe o buna parte din calea vietii suferinta pentru Cristos. Nici acest lucru "nu a fost posibil", însa el a facut-o totusi, atunci când a îmbratisat un episcop asezat pe tronul sau de suferinta si slava, cardinalul Todea. Ar fi vrut sa mearga în inima Ardealului, la "mica Roma", la acea cetate de lumina, credinta si speranta care a fost si este Blajul; iarasi "nu a fost posibil". A venit Ardealul la el. Nu doar Ardealul, ci si Moldova, Bucovina, Maramuresul, Crisana, Banatul, Dobrogea. România întreaga a venit la el. Ar fi vrut sa ne îmbratiseze pe toti, sa ne mângâie si sa ne întareasca în credinta, iar aceast lucru a fost posibil, caci cu totii i-am simtit mângâierea si ne-au îmbarbatat cuvintele sale.
Oare putem uita? Cu siguranta ca nu!
Astazi suntem cu câtiva ani mai putin tineri, altii nu mai sunt deloc printre noi, dupa cum nici el, Parintele, nu mai este. Visul si cuvintele sale, pline de har si de adevar, da.Toti l-am iubit pe papa Wojtyla. Cuvintele acum nu-si mai au rostul, decât ca un eventual punct de plecare al unui necesar examen de constiinta facut la împlinirea a cinci ani de când Parintele “a plecat in casa Tatalui”:
Nu te vom uita niciodata, Parinte!
(Prelucrare de pe www.ercis.ro)
Parohia „Sf. Francisc” Bacau
Automobilism / Formula GP3: In progres vizibil
Final in cea de-a doua sesiune de teste oficiale pentru Formula GP3, una din anticamerele Formulei 1. Doru Sechelariu, alaturi de alti 29 de piloti din 19 tari, s-a aflat timp de doua zile pe unul dintre cele mai moderne circuite din lume, "Paul Ricard", situat langa Marseille, in sudul Frantei.
Mai rapid decat coechipierii
Dupa ce in prima zi a progresat continuu, sesiunea de ieri a fost si mai buna pentru pilotul bacauan, acesta reusind impreuna cu tehnicienii echipei franceze Tech 1 sa avanseze substantial vizavi de punerea la punct a monopostului. Acest lucru i-a dat aripi lui Doru Sechelariu, care s-a impus totodata si in fata reputatilor coechipieri Stefano Coletti (participant in GP2, Formula 3 Euroserie si Formula Renault 3,5 cu rezultate excelente), respectiv Daniel Juncadella (fost adversar in Formula BMW).
Aproape de cel mai bun tur de pista
Per total, la finalul celei de-a doua si ultima zi de teste din Franta, Doru Sechelariu a reusit sa se apropie la 8 zecimi de secunda de primul timp, inregistrat de catre americanul Alexander Rossi (si el castigator al campionatului BMW Americas, al finalei mondiale BMW si participant deja in GP2). Performanta bacauanului este cu atat mai meritorie cu cat nici de aceasta data nu a fost ocolit de probleme mecanice.
Sesiune reusita
In ultimele minute ale testelor de ieri, cand monopostul pilotat de Doru Sechelariu avea pneuri noi, sedinta a fost intrerupta din cauza unui accident al unui alt concurent, lucru care i-a taiat elanul pilotului roman. In general, sesiunea de pregatire a fost insa reusita, iar Doru Sechelariu se intoarce acasa cu convingerea ca lucrurile vor merge pe calea cea mai buna si ca va putea sa-si demonstreze calitatile la cel mai inalt nivel.
Pregatiri pentru startul oficial
Urmatoarele teste din GP3, care vor fi si ultimele inaintea startului oficial al sezonului 2010, sunt programate la Barcelona pe 13-14 aprilie. Pana atunci, Doru Sechelariu va continua pregatirea fizica, in Bacau, in cadrul EMD Tennis Academy. In paralel, echipa Tech 1 va munci asiduu in cautarea celor mai bune solutii pentru dezvoltarea monopostului, astfel incat debutul competitional de la Barcelona sa fie unul cat mai reusit si sa-l plaseze pe bacauan pe orbita succesului intr-un campionat in care, si anul acesta, Doru Sechelariu este cel mai tanar dintre participanti.
comentator Formula 1
Fotbal / Liga a II-a: Concentrare si rautate
FCM Bacau – Dunarea Giurgiu (sambata, ora 11.00, stadion "Municipal")
Dupa mai bine de o luna de zile, FCM Bacau revine pe "Municipal". "Galben-albastrii" spera ca tot ceea ce a fost mai rau sa fi ramas in urma: remiza cu "lanterna rosie" CSM Ramnicu-Sarat, neprezentarea cu Steaua ll, spectrul desfiintarii si infrangerea de acum o saptamana, in fata Gloriei Buzau. La orizont se afla meciul cu Dunarea Giurgiu, care trebuie neaparat castigat. In caz contrar, necazurile vor continua. De data aceasta, in clasament.
Prime
"E clar ca nu ne mai putem permite pasi gresiti", a subliniat antrenorul Bacaului, Gheorghe Poenaru, care a explicat ceea ce asteapta de la echipa sa: "Concentrare si rautate maxima pe teren pentru a lua cele trei puncte". In asteptarea punctelor, jucatorii si-au incasat, in sfarsit, o parte din restantele financiare: primele pentru victoriile cu Botosaniul si Delta Tulcea, din finalul turului si drepturile banesti pe luna ianuarie.
Modificari
Primul meci acasa dupa o pauza asa de lunga va aduce si o serie de modificari in "unsprezecele" gazdelor. In poarta va reintra Manea, in timp ce Vajou si Tismanaru, exclusi din lotul deplasat etapa trecuta la Buzau, au sanse mare de a fi titulari. O singura indisponibilitate in tabara FCM-ului: atacantul Madalin Munteanu. Fostul jucator al Aerostarului s-a accidentat la meciul cu Gloria si nu va evolua impotriva Dunarii Giurgiu.
Tinichea
Dunarea Giurgiu vine la Bacau cu o tinichea agatata de coada. O parte dintre fotbalistii oaspeti au fost acuzati ca au pariat impotriva propriei echipe la intalnirea pierduta pe teren propriu, cu 4-2, in fata lui Dinamo ll, etapa trecuta. FRF intentioneaza sa deschida o ancheta, directorul general al Federatiei, in timp ce presedintele Dunarii, Marin Stelian a anuntat: "Daca se va dovedi asa ceva, ii voi da afara pe cei vinovati".
Formatii probabile:
FCM Bacau: Manea – Mihalachioaie, Vajou, Adascalitei, Dobarceanu – Dobos, Spiridon, Taban, Boboc – Campeanu, Tismanaru.
Dunarea Giurgiu: A. Neagu – C. Gheorghe, Damian, Santmare, Odoroaba – Cojenel, G. Marcu, Ochia, Tigoianu – M. Stan, St. Iordache.
Arbitri: Dragos Istrate (Bucuresti) – Valentin Avram (Bucuresti), Gabriel Stroe (Pitesti).
Challenge Cup, sferturi de finala, mansa a II-a: Vine iepurasul?
Stiinta MD – Sporting Lisabona (sambata, ora 13.30, Sala Sporturilor, TVR 3, in tur 24-30)
In Sambata Mare, "studentii" cred intr-o minune. Invinsi la sase goluri in prima mansa din sferturile Cupei Challenge, handbalistii bacauani incearca sa remonteze diferenta in fata propriilor suporteri.
Stiinta s-a aflat la un pas de un miracol asemanator anul trecut, cand a pierdut la 10 goluri in Elvetia, cu Bern Muri (38-28), iar in retur s-a impus cu 37-28, ratand la mustata un avantaj care sa-i asigure calificarea in semifinalele Cupei Challenge. In acest sezon, accederea in careul de asi face parte din obiectivele echipei bacauane. O echipa care, in ajunul Pastelui, asteapta de la iepuras o victorie de sarbatoare. Una pentru care trebuie sa sacrifice o turma de "lei" portughezi.
Meciul de sambata, transmis in direct de TVR 3, va fi arbitrat de o brigada austriaca, avandu-i in componenta pe Radojko Brkic si Andrei Jusufhodzic. Delegat EHF: Bilge Soylu (Turcia). Oficialii Stiintei vor sa lase intrarea libera, drept cadou de Paste pentru suporteri.
Tot sambata, cealalta reprezentanta a Romaniei in Cupa Challenge, CSU Suceava, joaca pe teren propriu cu RD Slovan si are de recuperat o infrangere cu 31-23. Partida va avea loc de la ora 11.00 si va fi televizata de asemenea de TVR 3. Duminica se va disputa "sfertul" Bologna United (Italia) – Stord Handball (Norvegia), in tur 25-22. Totodata, pe 3 si 4 aprilie este programata "dubla" MMTS Kwidzyn (Polonia) – Xico Andebol (Portugalia), ambele jocuri urmand sa aiba loc la Guimaraes.
Haiducia de criza si adrenalina de weekend pascal
Se fura pe rupte. La lumina zilei, în crucea noptii, în buricul urbei, în coasta sediilor politistilor si alesilor neamului… Lingvisti elevati, deveniti specialisti în semantica, hotii interpreteaza fenomenul ca fiind haiducie de criza. Este vorba despre clasica si naturala, zic ei, haiducie, de redistribuirea averilor în folosul celor care n-au. Vorbim, desigur, despre aventurile haiducului amarât, nu despre haiduciile de criza ale politicienilor… În preajma sarbatorilor pascale, aceasta revendicare întru echitabila redistribuire – care este, în fond, o chestiune banala de economie politica, o problema stiintifica, vreau sa zic – va lua proportii, asa ca luati masuri…
Data fiind rata scazuta a somajului în profesia de haiduc de criza în aceasta perioada, normal ca nu veti pleca de acasa în acest weekend pascal. Veti ramâne la domiciliu, ca sa va paziti bruma de avere, pentru ca hotul îsi va biciui acum foarte mult elanul. Firesc, veti întocmi o strategie pascala de aparare a habitatului personal, veti repartiza sarcini precise pentru fiecare membru de familie. În cazul în care sunteti o familie normala, adica locuiti cu soacra, pe aceasta nu trebuie s-o înarmati suplimentar; Dumnezeu a harazit-o cu vorba-melita. Scrieti simplu, pe usa apartamentului sau pe poarta, „Locuim împreuna cu soacra” (soacrele!!!?), si veti vedea ca rata tentativelor de furt va fi mai mica. Ati vazut Dennis, pericol public, filmul acela grozav în care un pusti pune la cale tot felul de capcane si ghidusii pentru a-si bate joc de hoti si a-i pune pe fuga? Asa trebuie sa va educati pruncii. Clasic, daca nu va e cu suparare, sotia se va alia cu polonicul, în vreme ce sotul se va înfrati cu o bâta sau cu o puscatoare ciorogârlista. Veti avea un weekend pascal pe cinste, cu multa adrenalina. Pe rând, un membru al familiei nu va pune geana peste geana, adica va face de garda. si la slujba de Sfânta Înviere veti merge pe rând, dupa un grafic bine elaborat, în regim de stafeta.. Au trecut vremurile în care puteati asista la toata slujba. Locuiti în România. A, sa nu uit: în România exista si politisti, politisti comunitari, jandarmi si alte inventii de acest gen care ar trebui sa asigure amarâta noastra securitate pe care o platim din greu din amarâtele noastre venituri. Dar nu mizati prea mult pe protectia acestora. Procedati ca mine, firesc: nu mizati de loc!
Daca toata strategia de aparare a redutei numita habitat personal va da gres, n-aveti încotro si veti apela la armia politisto-jandarmereasca, pentru banala constatare a hold-up-ului pascal. Veti avea o mare surpriza: veti fi etichetati ca vinovati principali ai atacului haiducilor! O sa aveti parte si de un proces-verbal-scris în care se va nota ca nu aveti încuietori de ultima generatie, ca, desi ieri a aparut pe piata un sistem mai sofisticat de alarmare, dumneavoastra continuati, ca niste retrograzi ce sunteti, sa credeti în eficienta celui instalat acum câteva luni! Soacra va fi acuzata ca si-a epuizat limbutia în disputa cu ginerele, în loc sa-si pastreze vorba mieroasa pe relatia cu haiducii, copiii vor fi pusi la colt întrucât n-ar fi fost suficient de inventivi în autoaparare, polonicul sotiei, strâmbat de-atâtea lovituri va fi considerat, si el, depasit ca arma de lupta etc. Daca, în final, scapati doar cu o amenda, doar numai cu o banala amenda, pentru neglijenta de a va fi lasat lasa jefuiti, sa ziceti mersi. si tot mersi sa ziceti daca, în cele din urma, politistul sau jandarmul o sa va strige, din usa, peste umar: „Daca aflati ceva despre hoti, sa ne anuntati!” Aveti o mare responsabilitate: sa-i depistati pe hoti. Daca nu se bucura de protectia celor care ar trebui sa-i pedepseasca pe haiduci, s-ar putea sa obtineti si ceva satisfactie din asta! A, sa nu uit nici asta: daca va calca haiducii de criza, sa nu aveti proasta inspiratie sa încercati a depune vreo cerere scrisa la sediul politistilor. Un amic de-al meu a îndraznit ceva în sensul acesta si abia dupa argumente care au durat una ora si jumatate a reusit. Un politist i-a zis si cauza: „Ba, vrei sa ne înregistram din start cu AN?” AN este, la politisti, indicator de baza. Daca autorul ramâne necunoscut e jale pentru politist. Nu si pentru dumneavoastra, paraduitii. Ca, la urma-urmei, când ati sosit pe lume, nu stiati în ce tara v-a aruncat crudul destin?
O alinare – colindele de Pasti
Colindele de Pasti, un obicei stravechi al poporului român, au fost readuse in atentia publicului bacauan de grupul vocal-folcloric “Florile din Cucuieti”. Prezent la Salonul de Primavara al Artei Naive, grupul a interpretat mai multe piese religioase, la inceputul Saptamânii Patimilor. Traditia colindelor pascale dateaza din secolul al XIX-lea. Spre deosebire de colindele de Craciun, cele pascale sunt cântate doar in biserica, având o tematica strict religioasa. Colidele sunt interpretate atât in Saptamâna Patimilor, cât si in Saptamâna Luminata. Cele dedicate Saptamânii Patimilor au ca tema chinurile prin care a trecut Mântuitorul Isus Hristos, iar cele din Saptamâna Luminata au ca tema bucuria Invierii. Obiceiurile de Sf. Pasti sunt diferite de la o regiune la alta. “Aceste colinde sunt o traditie in apropierea acestei mari sarbatori. De Florii, ca o alinare pentru Saptamâna Patimilor, crestinii le cânta. Ele exprima totodata venirea primaverii, bucuria inverzirii câmpurilor si, practic, a revenirii la viata”, a declarat coordonatorul “Florilor din Cucuieti”, pr. Irinel Cernat.
Un grup cu traditie
Grupul actual este de fapt o continuare a fostului cor din Cucuieti. Acum el numara in jur de 30 de copii, baieti si fete, pasionati de muzica, care “tin aceste frumoase obiceiuri”. Ansamblul interpreteaza nu doar cântece religioase, ci si piese din folclorul local. De pregatirea coristilor se ocupa pr. Irinel Cernat. L-am intrebat ce il motiveaza sa se ocupe de acest grup. “Sunt român si nu vreau sa uit lucrul acesta. Nu imi este rusine sa port costumul si sa pastrez traditiile stramosilor mei”, a replicat parintele care incearca sa le insufle si copiilor iubirea de traditiile românesti.
Au dus lumina
Studentii Universitatii „George Bacovia” au adus in Joia Mare lumina in sufletele copiilor din Centrul de Plasament in Regim de Urgenta Bacau. In urma campaniei de strângeri de fonduri „Alaturi de tine” ei au colectat peste 2.500 de lei pe care i-au transformat in dulciuri, fructe, produse alimentare si articole de imbracaminte pe care le-au oferit in dar de Sfintele Sarbatori. "De câtiva ani venim aici. S-a format o legatura spirituala daca vreti, de suflet. Plecam intotdeauna cu dorinta de a reveni", a declarat lect.univ.dr. Ramona Florea. Copiii din centru au primit pe lânga dulciuri, jucarii si pijamalute un televizor color si un dvd player. Dincolo de gestul umanitar, tinerii au dorit sa se implice astfel in viata comunitatii si in acelasi timp sa invete cum se deruleaza si se organizeaza o astfel de campanie. Si ei au plecat de la centru cu o lectie pretioasa. "Ma gândesc intotdeauna ce pot face sa ii ajut. M-au emotionat. Pot sa spun ca mi-am facut noi prieteni si am primit o lectie de viata", ne-a spus Ioana Blaj, student. Pe lânga darurile oferite celor din Centrul de Plasament, studentii au oferit cadouri de Paste si in comuna Racaciuni. 22 de copii din familii defavorizate au primit dulciuri, fructe si articole de imbracaminte.
„Suferinta si omenia nu au granite”
Interviu cu Roxana Bogdan, presedinte al Organizatiei Neguvernamentale „Mie imi pasa”
„In aceasta viata nu putem face lucruri marete. Putem face doar lucruri marunte cu enorma dragoste.“ (Maica Tereza)
– De ce ar trebui astazi sa ne mai pese, omenia a devenit scumpa, individualismul face parte din natura umana, suntem in secolul vitezei, a aparut “efectul pâlnie”, criza economica nu iarta pe nimeni, iar dumneavoastra ne cereti sa ne pese. Sa ne pese de cine?
– Individualismul, nepasarea sunt variantele cele mai comode. Din pacate foarte multi adopta acest stil de viata, fiecare isi vede doar de problemele, treburile si de programul lui. Este adevarat ca in timpul unei zile nu ne mai ramâne timp sa ne mai gândim si la cel de lânga noi, auzim, vedem ca sunt copii, maturi, vârstnici in dificultate insa preferam sa ne vedem de confortul nostru. Nu-i egoism, eu cred ca este vorba de nepasare: “Mai lasa-ma, domnule, e plina tara, lumea, de oameni, de familii cu probleme. Sa le rezolve statul”, auzim frecvent.
„Eu cred ca toti avem un suflet bun“
– Eu revin la intrebare: de ce ar trebui sa ne pese?
– In primul rând pentru ca suntem fiinte umane. Nu vreau sa apelez acum la istorie, la folclor, la morala crestina, la obiceiuri si, contrar celor afirmate de dumneavoastra, eu cred in omenie, nu in mila, in omenie, care este altceva, este un sentiment superior, la care eu fac referire. Noi de aceea am infiintat organizatia “Mie imi pasa”, vrem sa schimbam ceva, vrem sa ajutam, sa aducem mici bucurii in viata unor semeni de-ai nostri. Eu cred ca toti avem un suflet bun, numai ca anumite secvente din viata ne-au facut sa ne indoim, sa uitam. Prin ceea ce am facut pâna acum pot sa va spun ca beneficiul nu a fost numai al celor pe care i-am ajutat ci, mai ales, am constatat, si pentru cei implicati, care ne-au multumit ca i-am ajutat sa-si descopere latura buna din inima si sufletul lor.
– Doamna Bogdan, 10 ani ati fost invatatoare, o invatatoare apreciata pentru munca depusa la catedra. De la o cariera in ascensiune, ati parasit scoala si v-ati dedicat actiunilor umanitare. Ce s-a intâmplat?
– Nu s-a intâmplat nimic deosebit. Am fost o invatatoare nici mai buna, nici mai rea decât majoritatea colegilor mei. Am iubit si ii iubesc in continuare pe copii, insa am simtit ca am dat tot ce se putea da si am hotarât sa ma opresc si sa trec la un alt nivel, sa ma implic altfel, sa las urme in societate si in alt mod. Am terminat intre timp facultatea de marketing, am infiintat impreuna cu alte doua colege, Pompilia Postelnicu (profesoara la “Spiru Haret”) si Camelia Budau (sora mea), organizatia “Mie imi pasa” si am hotarât sa fiu propriul meu stapân.
– De ce nu ati plecat in strainatate, de ce nu ati ales o mare companie, aveti studii, experienta?
– Nu sunt o carierista, am alte valori, nu numai banii sunt importanti, cu toate ca stiu ca nu se poate trai fara ei, insa ei nu sunt totul. Imi place aerul, libertatea, libertatea de a face ceva pentru mine, sa fac ce-mi place mie si pentru cei din jur. Am nevoie de timp sa gândesc, sa actionez, sa ma implic. Consider ca mie Dumnezeu mi-a dat suficient, mai mult decât la altii si am considerat ca prin aceasta organizatie pot sa-mi indeplinesc visul, acela de a ma dedica fericirii altora. Asa m-au invatat bunicii mei, parintii mei. Am intelegerea necesara in familie, sotul ma ajuta, moral si chiar financiar, a fost alaturi de mine inca de la inceput, chiar si atunci când credeam ca nimanui nu-i mai pasa.
Este inca multa suferinta in lume
– Bun. Ce face concret organizatia pe care o conduceti, care sunt obiectivele ei?
– Ne-am propus sa ajutam acolo unde nimeni nu credea ca va mai interveni cineva. Vedeti, traiti si dumneavoastra in acest spatiu, este inca multa suferinta, multa durere, destule cazuri disperate. Mai sunt si alte organizatii care si-au propus aceleasi obiective, insa este loc de a te face auzit, de a te simti util…
– De ce nu se ocupa statul de asemenea probleme. Este, nu-i asa, de datoria lui.
– Teoretic da, insa face si el ce poate. Eu inteleg mai bine de când sunt in interiorul problemelor sociale si imi dau seama cum functioneaza si statul. El incearca sa acopere totul, insa nu reuseste, sunt atât de multe cazuri, atâtea probleme, atâtea familii iesite din sfera actiunii statului incât este nevoie si de altcineva pentru a interveni. Acolo vin organizatiile neguvernamentale. Asa este in toata lumea. Poate ar trebui o mai buna organizare, o cunoastere mai buna a realitatii, dar statul are multe obligatii, nu?, si nu poate tine in brate orice copil, orice persoana care, la un moment dat al vietii, nu mai reuseste sa se descurce.
Copiilor chiar le pasa
– Cum procedati? Mergeti din poarta in poarta…?
– De multe ori da, insa eu lucrez pe proiecte. Am o rezerva in cont pentru urgente, apoi incerc sa aplic proiectul. Iti trebuie idei, imaginatie, curaj, incredere in oameni, in colaboratori. Am sa va dau un exemplu. A apelat la noi o familie pentru un copil aflat in dificultate. Avea nevoie de o suma de bani. Am preluat cazul si am confectionat cu mâinile noastre brelocuri pentru telefoane mobile din margele, vreo 200, am lucrat zi si noapte, apoi le-am vândut, am mai adaugat alte sume si l-am ajutat. Copilul a ajuns in Ungaria si s-a facut bine. Si nici nu era din Bacau, era din Câmpulung Muscel. Pentru noi, suferinta nu are frontiere. Nu a fost vorba de o suma mare, dar de multe ori nu conteaza, conteaza ca iti pasa. Acum lucram pentru o fetita de trei ani din Galati, care are nevoie de 2000 de euro. Am ajutat si alti copii, alte familii din Bacau. Pentru noi nu conteaza de unde sunt, nu avem granite.
– Din site-ul dumneavoastra de prezentare am vazut ca lucrati foarte mult cu cei mici, cu elevi, copii.
– Sunt foarte fericita ca am aceasta posibilitate. Am o colaborare foarte buna cu Scoala “Spiru Haret”, cu o parte din cadrele didactice. Eu am lucrat aici si este normal sa ma duc acolo unde am usa deschisa. M-au ajutat atunci când am initiat proiectele de la Lespezi, de la Lipova, Filipeni, dar si cel care s-a materializat in parcurile din oras pentru plantarea de copacei. Am primit un sprijin deosebit si de la Scolile 10, „Octavian Voicu“, „Ion Luca“, Liceul Sportiv, „Al. Ioan Cuza“, Biblioteca Judeteana, Filiala de pe Bicaz, unde functioneaza un program Scoala dupa scoala. Am dus daruri, am prezentat mici spectacole, ne-am imprietenit cu acei copii, este o mare multumire sufleteasca, dovada ca multi copii au dorit sa mergem inca o data la Lespezi. Pentru noi sarbatorile de Craciun, de Paste, 1 Iunie, dar si cu alte ocazii sunt momente in care ne facem simtita prezenta acolo unde consideram ca este nevoie. Copiii ajuta copii. Nu este important sa sadim in sufletul lor spiritul de intrajutorare, de prietenie, de a darui? Sunt sentimente care prind radacini acum si vor dainui toata viata.
Când daruiesti, simti ca traiesti cu adevarat
– Peste tot in lume sunt categorii defavorizate, sunt oameni cu probleme, insa acolo sistemul functioneaza altfel. Ce credeti ca ar trebui facut imediat la noi?
– La nivelul statului nu am caderea sa ma pronunt, cum am mai spus si nu vreau sa imi dau cu parerea. La nivelul comunitatilor, a ONG-urilor, a indivizilor cred ca ar trebui sa ne pese mai mult si sa dispara intrebarea deplasata: eu ce câstig, tu ce câstigi din tot acest efort. Eu nu câstig nimic material din acest ONG si multa lume nu ma intelege. Ce multumire sufleteasca iti mai trebuie atunci când te duci intr-o familie, intr-o scoala si il duci pe Mos Craciun, pe care multi copii nu l-au vazut niciodata. Imi spunea o invatatoare din Filipeni ca de Mos Nicolae, un copil a scris pe un biletel ca doreste un sandwich. Va dati seama? Cum sa nu-ti pese! Este tragic, este distrugator. Iti ravaseste sufletul, fiinta. Când daruiesti simti ca nu traiesti degeaba. Dupa inundatiile de la Saucesti am avut un proiect prin care am adunat carti si le-am donat bibliotecii din sat, distrusa de ape. Cu alta ocazie am mers in Parcul Spicul si am plantat pomi, am facut curatenie. Copiii au apreciat aceasta initiativa si s-au bucurat de soare, de aer si au transmis un mesaj si adultilor. Printr-un alt proiect “Viata incepe zâmbind”, am donat mobilier si lenjerie Maternitatii din Bacau. Este foarte interesant ca la acest proiect copiii au donat desene, pe care apoi le-am vândut.
Mereu trebuie sa-ti stii limitele
– Apelati permanent la oameni cu suflet, la societati, la voluntari. Cum raspund la initiativa dumneavoastra?
– Aici este o alta problema. Statul nu sprijina, nu acorda facilitati pentru societatile care sunt dispuse ca din profitul lor sa doneze pentru activitati caritabile, asa cum se procedeaza in alte tari. Criza de astazi face si mai dificil raspunsul la solicitarea noastra. Si nu-i drept. Ma gândesc ca macar in zilele acestea de sarabatoare pentru toti crestinii, dar nu numai, sa ai posibilitatea si sa vrei sa faci un bine celor de lânga tine. Sa te gândesti atunci când te asezi la masa ca altul, altii, nu au nimic, iar tu poti sa faci ceva pentru ei, iar daca ai facut un dar, cineva spune o rugaciune pentru tine. Eu lucrez des cu maicutele de la biserici, cu preotii, acolo unde duc pachetele pentru familiile nevoiase, este o metoda pe care am stabilit-o de la inceput, iar ei ne asigura ca darul nostru ajunge acolo unde trebuie. Eu nu vreau sa-i adun pe oamenii aceia in centrul comunei si sa le spun ca pachetul este de la Bogdan, de la Ionescu, de la “Mie imi pasa”. Am preferat sa fim discreti, nu ostentativi. In aceasta perioada ne-am propus sa intervenim, impreuna cu maicutele de la “Maria Bambina”, in familiile pe care ele le au in evidenta in aceste zile premergatoare Invierii Domnului. Mereu trebuie sa-ti stii limitele, sa stii ce poti, pentru a nu da sperante desarte. Vrem, impreuna, sa sprijinim cât mai multi copii, pentru ca ei sunt viitorul, daca ei vor creste in spiritul organizatiei noastre, a altor organizatii care au in prim plan copiii, mai avem o sansa. Când ei vor fi adulti vor continua ceea ce noi facem acum. Când vom invata acest lucru, inseamna ca ne pasa. Noi ii asteptam pe toti cei carora le pasa. Ne gasesc pe www.mieimipasa.eu. Le doresc tuturor bacauanilor gânduri bune si un Paste Fericit!
Primaria santajeaza Transport Public
Conventie de ochii lumii
Problema acordarii subventiilor la transportul in comun pentru pensionari si persoane cu dizabilitati este departe de finalizare. Desi alesii locali au aprobat un proiect de hotarâre in acest sens, documentul elaborat de aparatul de specialitate al municipalitatii contine un santaj murdar la adresa societatii Transport Public. Edilii conditioneaza continuarea subventionarii transportului pentru categoriile defavorizate de semnarea de catre conducerea societatii a unui act aditional prin care aceasta accepta ca traseele din municipiu trebuie sa faca obiectul unei noi licitatii de concesionare.
Pensionarii nu pot circula gratuit cu autobuzele Transport Public pentru ca municipalitatea nu a incheiat inca o conventie in acest sens cu societatea bacauana. Desi pe 31 martie consilierii locali au aprobat in sedinta extraordinara un proiect de hotarâre in acest sens, se pare ca cele doua parti sunt departe de un acord.
Motivul impasului in care s-a ajuns il constituie faptul ca proiectul de hotarâre aprobat cu unanimitate de alesi contine un santaj la adresa conducerii societatii Transport Public.
Practic, conducerea Primariei conditioneaza prelungirea conventiei privitoare la acordarea subventiilor de semnarea de catre conducerea companiei de transport a unui act aditional vizând recunoasterea faptului ca traseele din municipiu trebuie scoase la licitatie, ca urmare a expirarii contractului de concesiune din 2004!
Concesiune pe 25 de ani
In opinia edililor, manifestata explicit prin mai multe declaratii remise publicitatii in ultima saptamâna, contractul de concesiune nr.11252 din 26 martie 2004 expira pe 26 martie 2010. Asta, in conditiile in care contractul amintit anterior a fost incheiat, in urma unei licitatii, pe o perioada de 25 de ani, deci pâna in 2029. De altfel, Capitolul III din Contract prevede, la Articolul 3, alineat 1, ca "durata contractului de concesiune este de 25 de ani si acesta intra in vigoare odata cu semnarea lui de catre ambele parti".
Sedinta organizata in pripa
Cu doar o zi inainte de termenul limita privind expirarea conventiei trimestriale incheiata in ianuarie 2010, alesii locali au primit la mapa un nebulos proiect vizând prelungirea intelegerii cu Transport Public "pâna la organizarea unei noi licitatii in conformitate cu Legea 92". Pe 31 martie, a doua zi, consilierii au aprobat proiectul cu unanimitate de voturi, fara a-l aprofunda câtusi de putin.
Mai mult, conducerea Primariei a intârziat se pare in mod deliberat prelungirea conventiei incheiate in ianuarie, tocmai pentru a constrânge societatea de transport in comun sa accepte neconditionat semnarea actului aditional devenit obiect de santaj.
„Nu am primit nimic oficial. Nu am cunostinta de un act aditional”
Bogdan Ghervan, presedintele Consiliului de Administratie al Transport Public, a declarat ca nu a primit niciun document oficial din partea municipalitatii privitor la prelungirea conventiei. Mai mult, Ghervan a opinat ca nu stie nimic despre existenta unui act aditional la conventie. "Nu s-a incheiat nicio conventie cu municipalitatea pâna la termenul de 31 martie, data la care expira intelegerea din ianuarie. Am inteles ca s-a aprobat in Consiliul Local o hotarâre, dar noi nu am primit nimic oficial. Asteptam sa vedem ce vrea Primaria. Nu am fost intrebati cu privire la noua conventie, nu am discutat nimic. Pur si simplu s-a venit, peste noapte, cu o asa-zisa conventie. Daca municipalitatea ar fi considerat ca exista aspecte suplimentare de discutat ar fi trebuit sa initieze din timp negocieri. Nu am cunostinta despre niciun act aditional. Eu stiu ca un act aditional are un caracter consensual, nu unilateral. Repet, nu stiu nimic despre niciun act aditional", a declarat Ghervan.
„Postim si muncim”
Doar ciobanii mai frig miel!
La tara, in satele indepartate, pregatirea pentru Sarbatoarea Pascala inseamna, in primul rând, curatenie, mai bine zis, curatire. De toate. De pacate, de resturile vegetale moarte, de gunoiul strâns in grajd, in curte, dupa soba. Zugravirea peretilor, spalarea usilor, a ferestrelor si a rufelor. “Varul a ramas baza, se varuieste tot, si peretii, si gardurile, ca vopseaua-i scumpa, spune Valentin Mirzac, primarul din Colonesti. Fiind mai departe de oras, respectam traditia. Se tin slujbe in doua biserici, la «Sf. Mihail si Gavril» si la «Sf. Dumitru».” Obiceiurile s-au pastrat neatinse in Calini, Spria si Satu Nou. “Incepem curatenia din curte, unde e mai greu, apoi in gradina si, abia la urma, in casa. Postim si muncim, asa ne pregatim”, spune Mihaela Dascalu, 35 de ani. Toata familia iese la munca, parinti, copii, bunici… Mirela Botez, 24 de ani, are doi copii, dar sunt prea mici, deocamdata, ca sa o ajute la treburi: “E si vremea in care ne pregatim pentru munca pamântului. Eu am pus deja ceapa, usturoiul, telina, patrunjelul.” De aici vor mânca tot anul, din brazdele intoarse si din straturile din gradina. Fiecare zi din Saptamâna Mare are rostul ei: “Luni, marti si miercuri, facem curatenie, joi, coacem cozonacii, vineri inrosim ouale, sâmbata, facem sarmalele si piftia”, sustine Augustina Nacu, 45 de ani. “Unele, mai tinere, fac si salata boeuf, dar la noi nu se manânca”, iar pentru miel, “nu sunt bani, anul asta e peste doua sute de mii”. “Cine are oi manânca miel, cine nu, nu! Noi nu ne permitem.” Asa ca vor face friptura de porc sau de pui. “Inca mai tinem traditia, ca suntem mai izolati aici, marturiseste Dorina Cobzaru, 66 de ani. Cel mai important e postul. Si rugaciunile. Mergem la Denii in fiecare seara, aprindem lumânari la morminte, ne rugam pentru morti, ii plângem si ne gândim la ei. Daca nu postesti si nu te smeresti, poti sa ai de toate pe masa, nu simti ca e Pastele!”
Medici in greva
Fara retete, trimiteri si concedii medicale
Medicii de familie acorda, incepând cu 1 aprilie, doar consultatii de urgenta. Pacientii nu mai primesc retete compensate, trimiteri catre alti specialisti si nici concedii medicale. Aceasta situatie a fost determinata de expirarea contractului dintre medicii de familie si Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate. Medicii refuza sa semneze actul aditional pentru prelungirea contractului. Acestia protesteaza astfel impotriva scaderii veniturilor la jumatate fata de anul trecut.
Pe 31 martie, actele aditionale la contractul de anul trecut dintre medicii de familie si Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate au expirat. Incepând cu prima zi din aprilie, ar fi trebuit sa fie incheiat alt act aditional sau contractul pe anul 2010. Nu s-a intâmplat nici una, nici cealalta. Medicii de familie refuza sa semneze orice act, indignati de faptul ca li se pregateste o scadere drastica a veniturilor. “Contractul-cadru de acordare a asistentei medicale in anul 2010 a fost publicat fara modificarile convenite intre Ministerul Sanatatii, Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si reprezentantii nostri, ne-a declarat dr. Marilena Caliman, vicepresedinte al Asociatiei medicilor de familie Bacau. In plus, am aflat ca peste noapte au fost trimise spre publicare in Monitorul Oficial si normele de aplicare a contractului-cadru. Acestea nu au fost supuse dezbaterii publice, asa cum este legal, si contin prevederi care determina o scadere a veniturilor in cabinetele de medicina de familie cu 40-50%.”
Trasi pe sfoara
Medicii considera ca au fost pacaliti. Acestia sustin ca li s-a cerut sa accepte introducerea coplatii in sistemul asigurarilor sociale de sanatate si li s-a promis ca veniturile lor nu vor scadea. “S-a schimbat modul de plata, a adaugat dr. Caliman. Suntem finantati 70% pentru lista de pacienti si 30% pe servicii. Tot timpul s-a spus ca medicii primesc bani fara a munci. Am acceptat sa fim platiti la consultatie. Pe ascuns, s-a modificat si formula de calcul la plata per capita. De aceea s-a ajuns la o asemenea scadere a veniturilor.” Reprezentantii medicilor mai spun ca nu vor putea sustine functionarea cabinetelor. Potrivit calculelor lor, un cabinet cu 1700 de asigurati pe lista va avea un venit lunar intre 4.000 si 5.000 de lei. Din aceasta suma trebuie suportate salariile angajatilor din cabinet, viramentele catre bugetul de stat si cel al asigurarilor sociale, precum si toate cheltuielile de intretinere si functionare. Medicii spun ca, in acest caz, nu le ramâne decât sa puna lacatul pe usa. “Vom pleca toti in tari care ne vor.”
Medicii s-au ocupat doar de urgente
In prima zi a lunii aprilie, medicii au acordat doar consultatii de urgenta. Asiguratii nu au primit retete compensate si nici certificate de concediu medical. Aceasta, deoarece in lipsa unui contract cu Casa de Asigurari, medicii nu mai pot elibera astfel de documente. La Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate Bacau au fost deja pregatite actele aditionale la contractul de anul trecut. Iulian Oboroceanu, purtator de cuvânt al institutiei, ne-a declarat ca unii furnizori de servicii au acceptat sa semneze actele aditionale (de exemplu farmacistii). “In aprilie sunt valabile prevederile contractului-cadru de anul trecut. Daca dupa semnarea contractului pe 2010 vor aparea diferente de finantare, se va face regularizarea. Medicii care nu accepta prelungirea contractului o fac pe propria raspundere.”
Doina Mincu
TAXI-NASUL Bacaului
Face si desface in taximetria bacauana, dar in plus este si consilier local din partea PNL, partidul primarului Stavarache. Partidul puterii. Are o firma in faliment despre care bacauanii stiu ca are in proprietate sute de taxiuri. Este creatorul autorizatiilor cu steluta date catre taximetristi, fenomen unic in peisajul transportului de persoane. Se apara spunând ca „taxiuri cu stelute sunt si la Bucuresti“. Este seful Camerei Taximetristilor din judetul Bacau, dar proprietar de Touareg full option. Numele sau: Nechita. Nicolae Nechita.
Toata lumea stie ca Bacaul musteste de taxiuri. Unele pirat, altele cu patroni care au o suficienta intrare la mai marii politici ai orasului. Este si cazul Taxitrans Bacau, firma care, pâna de curând, a apartinut consilierului local Nicolae Nechita. Nechita e din partidul primarului Stavarache, PNL, iar la alegerile locale din 2008, când "candidatul Stavarache" avea nevoie de voturi, taximetristii lui Nicolae au tras din greu in campanie.
Intre timp, Taxitrans a dat faliment, insa bacauanii suna tot la "TTB" când vor sa cheme un taxi. Patronul nu a ramas insa fara obiectul muncii, chiar daca firma de suflet s-a "curatat". Nechita a transferat toate masinile pe o noua firma, Transtaxi Nic SRL, unde detine un pachet egal de parti sociale cu sotia sa, Natalia. Firma e veche. A fost infiintata in 2006, iar ultima inregistrare operata la Registrul Comertului dateaza din 23 decembrie 2008. Deloc intâmplator.
El a centrat, el a dat cu capu’
La inceputul lui 2008, prin hotarârea nr. 27 din 28 februarie, Consiliul Local a aprobat un Regulament privitor la organizarea si desfasurarea transportului de persoane in regim de taxi pe raza municipiului Bacau. Regulamentul contine mai multe formulare tip ce trebuie completate de solicitanti in vederea obtinerii autorizatiei de transport. Intre acestea si un contract standard privind atribuirea in gestiune delegata a serviciului de transport persoane in regim taxi. Contractul este edificat in baza prevederilor legale stipulate de Legea 92/2007 a serviciilor de transport public local. Documentul prevede, la capitolul V, articolul 6, litera 1, alineat b obligatia concesionarului "sa asigure minimum 8 ore pe zi de functionare a fiecarui autovehicul taxi pentru care i s-a eliberat autorizatie taxi". De asemenea, alineatul h al aceluiasi articol prevede respectarea timpului de lucru al taximetristului care nu poate depasi 48 de ore saptamânal sau 12 ore pe zi.
In mod ciudat, Regulamentul aprobat in februarie 2008 este completat prin HCL nr.445 din 22 decembrie 2008. HCL 445 prevede la Articolul 1, alineat 3 ca pentru societatile sau persoanele fizice autorizate in cazul carora "rezulta ca desfasoara activitate cu program partial, se poate emite o autorizatie sau maxim doua pentru fiecare loc ocupat cu activitate cu program partial". Proiectul de hotarâre a fost initiat chiar de catre Nicolae Nechita si a fost aprobat in sedinta CL din 22 decembrie 2008, când presedinte de sedinta a fost tot… Nicolae Nechita. Dispensa trecuta prin CL contravine Legii 92 si da dreptul dublarii fiecarei autorizatii de transport taxi prin injumatatirea programului care devine astfel "partial", asa cum prevede HCL 445. De atunci, autorizatiile care se elibereaza de Primarie poarta stelute.
Acuzat de tertipuri
Taximetristii independenti il acuza pe Nechita. Acestia spun ca liberalul are spatele asigurat in Primarie si ca acest lucru ii permite sa "mânareasca lucrurile asa cum vrea".
"Acele masini nu stau in trafic 4 ore. Ele stau full time. Peste 8 ore lejer. Practic e o mânareala. Oamenii sunt angajati pe 4 ore, se platesc mai putine dari, dar timpul de lucru efectiv e dublu sau triplu pentru ca taximetristii trebuie sa realizeze norma. Nu poti face norma in patru ore. Injumatatind programul s-a dublat numarul de masini in trafic. Nu inteleg cum vine treaba cu aceste autorizatii cu stelute. Parca am fi la hoteluri, nu la taximetrie", a declarat un taximetrist independent. In plus, transformarea programului de 8 ore in program partial a antrenat inclusiv diminuarea taxelor platite catre municipalitate, astfel incât incasarile de la bugetul local au suferit scaderi semnificative.
Cum a falimentat TTB?
Tot de la criza i s-a tras. Cel putin asta sustine patronul. Firma a intrat in faliment, iar toate activele Taxitrans SRL au fost trecute, pe parcursul lui 2009 pâna in luna august, pe societatea Transtaxi Nic SRL. Chiar daca "resturile" din falimentara TTB au fost preluate in 2009 de Transtaxi Nic, societatea din urma are depus la Registrul Comertului bilant inclusiv pe 2008.
Transtaxi Nic a avut, in 2008, 40 de salariati si o cifra de afaceri de peste 1 milion de lei (aproximativ 250.000 de euro). Profitul brut declarat a fost de doar 5451 de lei (putin peste 1000 de euro). Ultima inregistrare la Registrul Comertului pe Transtaxi Nic dateaza din 23 decembrie 2008. La doar o zi de la aprobarea de catre CL a buclucasei Hotarâri 445.
Criza bat-o focu’
Nicolae Nechita se apara. El afirma ca pe 22 decembrie 2008, când HCL 445 a fost aprobata de alesii locali, taximetria mergea brici, iar "baietii faceau norma in câteva ore". Din acest motiv, a opinat Nechita, a fost nevoie de o hotarâre de CL prin care programul de lucru sa devina partial, adica sub cele 8 ore prevazute prin Contractul de atribuire in gestiune delegata. Intre timp, criza s-a instalat in municipiu, dar HCL 445 a ramas in vigoare, cu programul ei partial cu tot. Nechita se contrazice. "In 2008 taximetria mergea, in sensul ca nu exista criza economica. Baietii faceau planul in câteva ore. Acum nici in 24 de ore nu reusesc sa faca banii. Când a iesit hotarârea (n.r. – HCL 445) am redus timpul ca sa intre si cei independenti, sa aiba o pâine de mâncat", a explicat el, dupa care a dezvaluit ca prin HCL 445 "ne-am acomodat la situatia de criza pentru ca acuma merge foarte prost". Intrebare: a fost sau n-a fost criza in 2008? Numai Nechita stie. Patronul spune ca a renuntat de bunavoie la 50 de autorizatii. Mai are doar 150. Cele mai multe din municipiu. "Nu am autorizatii cu stelute si angajati care sa mearga cu astfel de autorizatii. Nu e nimic rau in asta. Sunt si la Bucuresti", a spus el.
Automobilism / Formula GP3: Noi teste, alta situatie
In vederea campionatului Formulei GP3, penultima etapa inaintea Formulei 1 si care va debuta cu ocazia Marelui Premiu de la Barcelona (9 mai), in aceste zile are loc a doua sesiune de teste oficiale. La fel ca primele antrenamente, si acestea se desfasoara pe circuitul ultramodern "Paul Ricard", din sudul Frantei.
Primele zile de teste, care au avut loc in prima saptamâna din martie, au fost laborioase pentru Doru Sechelariu, a carui masina, si nu numai, a acuzat multe probleme tehnice in conditiile in care aceasta formula GP3 este noua, iar punerea la punct a monoposturilor a necesitat multe ore de lucru pentru ingineri si piloti. De aceasta data, lucrurile se prezinta mult mai bine, pilotul bacauan nemaiavând probleme majore de fiabilitate a masinii. Acest lucru i-a oferit lui Doru Sechelariu posibilitatea de a-si exprima calitatile, acesta reusind cu o ora inainte de sfârsitul zilei de ieri sa ocupe locul al VII-lea printre cei 30 de piloti din 18 tari prezenti pe circuitul "Paul Ricard". Din pacate, la un moment dat, cutia de viteze a monopostului pilotat de Sechelariu a cedat, obligându-l pe bacauan sa asiste la ultima parte a testelor de ieri doar din simpla postura de spectator. Mecanicii au muncit in cursul noptii ca sa schimbe cutia de vitezei astfel incât, astazi, Doru Sechelariu sa poata efectua o zi completa de antrenamente oficiale pentru a se acomoda cu masina.
Valoarea pilotilor inscrisi in acest sezon al Formulei GP3 este una ridicata, printre participanti numarându-se sportivi ca Stefano Coletti, Van der Zande, Hegewald, Gutierrez, Rossi, care au alergat cu rezultate foarte bune in campionate precum Formula Master, Formula 3 Euroserie, World Series by Renault 3,5 sau chiar GP2. Doru Sechelariu s-a integrat usor in aceasta companie de elita si a demonstrat inca o data ca poate face fata cu succes la cel mai inalt nivel in automobilismul international.
„Avem si noi un cuvant de spus”
Volei feminin / "Centrul" Stiintei, Mihaela Herlea crede ca echipa bacauana va pune probleme adversarelor in urmatoarele turnee play-off
Primul turneu play-off al campionatului a adus o premiera pentru voleibalistele de la Stiinta. Elevele lui Florin Grapa au reusit sa sparga gheata in confruntarile cu "granzii", depasind cu scorul de 3-1 chiar pe campioana Metal Galati. E singurul succes al studentelor in cele noua partide disputate in acest sezon cu formatiile de pe podium. "Nu va fi insa si ultimul" da asigurari "centrul" Stiintei, Mihaela Herlea.
Regrete
Herlea a fost una dintre cele mai bune jucatoare ale turneului desfasurat la finalul saptamânii trecute, la Bacau. "Mi-am facut treaba", spune Ela, care regreta ca Stiinta nu a realizat mai mult in debutul Final Four-ului: "Cred ca era loc de inca o victorie, cu atât mai mult cu cât am jucat acasa. Puteam câstiga cu Dinamo, de exemplu, când am revenit de la 0-2. Din pacate, n-am mai avut luciditate in tie-break".
Piedici
"Centrul" formatiei bacauane este de acord cu faptul ca Stiinta este inferioara adversarelor sale din play-off. "Adevarul e ca noi suntem cu munca si cu spiritul de grup. Ne ajutam cât putem deoarece altfel chiar ca n-am avea nicio sansa contra unor jucatoare precum cele de la Metal, Dinamo si Tomis. Eu spun ca le vom pune in continuare piedici serioase", marturiseste Herlea.
Certitudine
Cine câstiga titlul? Metal sau Dinamo? Sau poate vom asista la un come-back al Tomisului, mai ales ca urmatorul turneu se va desfasura la Constanta? Ela Herlea are un raspuns sigur la toate aceste intrebari: "Metalul va iesi din nou campioana României. E cea mai buna echipa. Victoria noastra impotriva lor e cu atât mai pretioasa. Totodata, ii avertizam pe toti, inclusiv pe fetele de la Galati, ca mai avem ceva de spus in acest campionat".
Handbal masculin / Challenge Cup: Poveste urat mirositoare
Stiinta MD Bacau are sanse mari de a remonta diferenta de sase goluri din meciul tur cu Sporting Lisabona! Cotidianul portughez "A Hoha" a anuntat ca opt jucatori ai "leilor" au facut toxiinfectie alimentara si nu vor juca in mansa retur.
Efectiv incomplet
De regula, o echipa mare are si o doza insemnata de sansa. Greu de spus cât de mare este Stiinta MD Bacau in plan european. Cert e ca handbalistii bacauani au, in schimb, noroc din belsug. Invinsi duminica trecuta, la Lisabona, de Sporting, cu 30-24, in "sferturile" Challenge Cup, studentii porneau cu sansa a doua in returul programat sâmbata, pe teren propriu. Din fericire pentru Stiinta, Sporting va veni la Bacau cu efectivul incomplet. Opt jucatori ai "leilor", dintre care cinci titulari, au facut toxiinfectie alimentara si nu vor efectua deplasarea pentru mansa secunda.
Golgeterul sta pe vine
Stirea a fost anuntata in exclusivitate ieri, de cotidianul portughez "A Hoha", in editia on-line. In articolul publicat sub semnatura jurnalistului Antunes Guimaraes do Brito, se precizeaza ca opt dintre handbalistii lui Sporting au fost internati de urgenta in noaptea de marti spre miercuri la spitalul "Santa Maria", din zona de nord a Lisabonei, acuzând stari de voma si diaree. Cei opt sunt: Pedro Solha, Vladimir Petric, Ramos Magalhaes, Caseira Portela, Joao Paulo Pinto, Hugo Miguel da Rocha, Jose Miguel Lanila si Bruno Miguel Moreira. Primul a dat si cele mai multe goluri in tur: 12. Acum, da la rate!
"Cagar em Cascais"
Titlul articolului este unul de efect: "Cagar em Cascais!". Reporterul face astfel un joc de cuvinte intre problemele digestive ale jucatorilor lui Sporting si statiunea Cascais, unde "leii" au sarbatorit aniversarea antrenorului secund al echipei. In text se scrie ca "oitu «leoes» sao enternados en hospital (…) depois de per comido wurstel num restaurantes alemao «Herr Otto», em Cascais", ceea ce intr-o traducere aproximativa inseamna: "Opt handbalisti ai «leilor» au fost internati in spital, dupa ce au consumat crenwursti in restaurantul cu profil nemtesc «Herr Otto» din Cascais".
Au incercat sa amâne meciul
Reporterii cotidianului Desteptarea au incercat sa afle mai multe detalii despre acest caz si l-au contactat pe delegatul echipei Sporting Lisabona, Jorge l. Avril Páchálaes. Dialogul a fost unul destul de anevoios in conditiile in care domnul Pácáhlaes, in afara de limba materna, portugheza, nu cunoaste decât braziliana si o franceza foarte sumara. Din afirmatiile sale, am inteles ca jucatorii sunt bolnavi si ca nu vor fi externati mai devreme de vineri. In aceste conditii, ei nu vor putea veni la Bacau. "Am incercat sa amânam meciul retur, dar Federatia Internationala nu a fost de acord, motivând aglomerarea calendarului".
Conducerea Stiintei, secretoasa
Daca in vestiarul lusitanilor miroase urât, in schimb in tabara bacauana se respira un aer primavaratec. Din pacate, din cauza embargoului impus cotidianului "Desteptarea" de catre staff-ul tehic-administrativ al Stiintei MD, nu am putut obtine o pozitie oficiala referitoare la acest caz. Surse din apropierea conducerii clubului ne-au relatat insa ca handbalistii Stiintei nu au fost informati despre situatia celor de la Sporting Lisabona. Se pare ca aceasta secretomanie este, de fapt, o masura suplimentara de precautie, care vine din dorinta oficialilor de a mentine echipa bacauana concentrata la maxim pentru meciul retur.
Ei cu rezerve, noi cu rezerva
Aceleasi surse ne-au dezvaluit ca antrenorul Otto Heel este destul de circumspect, chiar si in conditiile in care Sporting Lisabona nu va alinia garnitura-standard. "O fi având adversarul pântecaraie, nu zic, dar adevarul este ca nici eu nu prea am echipa. Ma bazez pe sapte jucatori mari si lati", ar fi spus tehnicianul bacauan apropiatilor sai, fara a preciza care sunt cei mari si care ai lati. Ce va fi in partida retur dintre Stiinta MD Bacau si Sporting Lisabona, vom vedea sâmbata dupa-amiaza. Pâna una-alta, Otto Heel nu se poate plânge de lipsa norocului. E suficient sa-si bage putin nasul in vestiarul "leilor" de la Sporting! Augh!!!
Dan Sion
Spasiba, Andreea!: O voce de premiul I
O voce care a uimit Rusia. O bacauanca de doar 11 ani, eleva la Colegiul National “Vasile Alecsandri”, pe numele ei Andreea Tuduriu este câstigatoarea premiului I la concursul “Little Stars” organizat in Sankt Petersburg, in perioada 17–22 martie.
Andreea a fost singura reprezentanta a României la concursul care a reunit copii din zece tari ale lumii. A intrat in competitie cu piesele “Mama” si “O poveste in care cred”. In prezent se pregateste cu maestrul Marius Teicu si profesoara Cristina Cozma de la Palatul Copiilor din Iasi.
O experienta de neuitat
Andreea Tuduriu a fost prezenta pentru a doua oara la acest concurs. “Am fost surprinsa. Ma asteptam intr-un fel sa câstig, dar sa se si intâmple…”, povesteste câstigatoarea. Pentru acest concurs, ca pentru orice alta participare, se pregateste continuu. Nu exista zi in care sa nu cânte macar o nota. “Poate o sa fac Conservatorul. Si as vrea si televiziune”, spune eleva care de la 6 ani a inceput periplul muzical. In prezent, ea se pregateste pentru o noua competitie importanta: preselectia de la Cerbul Copiilor.
Un palmares impresionant
Din 2005, Andreea este o prezenta continua pe micile ecrane in emisiuni pentru copii si a câstigat numeroase premii la festivaluri din tara si din strainatate. Primul trofeu important pe care l-a câstigat a fost “Panseluta de ciocolata”, in iunie 2005. “Ma uitam la mama si ea imi zicea sa zâmbesc”, isi aminteste Andreea. In atâtia ani de când participa la concursuri i s-a intâmplat o singura data sa uite versurile unei melodii. Si atunci mama a fost lânga ea – un ajutor nepretuit. In urma participarii la concursul de la Sankt Petersburg a primit numeroase invitatii si la alte festivaluri din Rusia si nu numai. Pe Andreea Tuduriu o puteti urmari si in cadrul emisiunilor H’Ora Veseliei de la TV Bacau.
Premii in 2009
– LOCUL I – Festivalul International “Future Land”, Mariupol Ukraina, iunie 2009
– LOCUL II – Festivalul International “Lake Pearls”, Struga Macedonia, august 2009
– LOCUL II – ca membra a grupului „SUPERSTAR”, Festivalul International “Future Land”, Mariupol, Ukraina, iunie 2009
– LOCUL II – Festivalul National „Flori de gheata”, Bucuresti, 2009
– LOCUL III – Festivalul National „ Fulg de nea”, Brasov, 2009
– PREMIU DE EXCELENT| – Festivalul International „SuperStar Fest” 2009, pentru activitatea desfasurata în calitate de prezentatoare a festivalului
Pereti vopsiti si acoperisuri sparte
Programul de reabilitare termica a blocurilor se desfasoara haotic in Bacau. Lucrarile sunt lente si, in multe cazuri, de proasta calitate. Mai nou, proiectele ii invrajbesc si ii intriga pe locatari. Aceasta, deoarece unele blocuri vor avea acoperis la final, altele nu. Proprietarii apartamentelor nu mai inteleg deciziile Primariei Bacau si cred ca se face economie tocmai unde nu ar trebui.
Blocul 14 de pe strada Aviatori a intrat in reabilitare termica. Schelele sunt instalate, iar placarea peretilor cu polistiren este in derulare. Se lucreaza si in interior, la izolarea peretilor de pe casa scarii. Numai pe acoperis nu se vede miscare. “Contrar celor la care ne asteptam, nu se pune acoperis la acest bloc, ne-a declarat Ioan Târca, presedintele Asociatiei de proprietari 51. Am primit adresa de la primarie prin care suntem informati ca numai acolo unde exista sarpanta, aceasta va demontata si se va construi una nou.” Locatarii din blocurile pentru care nu s-a prevazut construirea acoperisului sunt scandalizati. In blocul 14, apartamentele de la ultimul etaj sunt distruse de ploaie. “Sunt infiltratii peste tot, ne-a declarat Mariana Ghiciusca, locatar. Speram ca vom avea acoperis nou, sa scapam de necaz.”
Bataie de joc si pe Republicii
Pentru situatia din Aviatori, proiectantul ne-a declarat ca a lucrat dupa indicatiile Primariei Bacau, pe baza unei liste intocmite de aceasta institutie, cu blocurile care au si cele care nu au sarpanta. Pe strada Aviatori, blocul 14 nu este singurul care ramâne fara acoperis. Blocul 19 A, care a avut sarpanta dar a fost demontata de locatari fiindca o lua vântul, este in aceeasi situatie. In schimb, blocul 21, care are un fel de acoperis improvizat, va avea sarpanta noua dupa reabilitare. Mai aberant este ce s-a intâmplat pe strada Republicii. Blocul 60 nu a avut sarpanta, dar prin programul de reabilitare i s-a construit. Imobilul “geaman”, cu numarul 62, are sarpanta la doua scari. “Am construit-o pe banii nostri, iar acum primaria ne-a amenintat ca o darâma, dar fara a face alta prin programul de reabilitare, ne-a declarat o locatara. Nu permitem asa ceva.”
Au aruncat banii pe fereastra
Primaria Bacau a luat decizii paguboase in acest program de reabilitare a blocurilor. De exemplu, blocul de pe strada Slanicului 1 avea o sarpanta solida, construita de locatari. Aceasta nu le facuse niciodata probleme. Oamenii s-au impotrivit când firma de constructii care a câstigat lucrarile de reabilitare in zona a inceput demontarea acoperisului. Fara folos: proiectul trebuia respectat. Firma a lasat blocul luni de zile fara acoperis. Apartamentele au fost distruse de ploi. In acest caz, primaria a aruncat banii pe fereastra. La fel se poate spune si in ceea ce priveste calitatea lucrarilor. Aceeasi firma a lucrat in Aviatori, la blocul 14. Din partea de sus a peretilor se desprinde deja tencuiala, iar brâul de la baza este umflat. Prin stratul de finisaj, spart, se vede plasa care acopera polistirenul. Presedintele Asociatiei 51 a cerut firmei care a incasat bani frumosi pe lucrare sa remedieze fatada, insa a primit doar promisiuni si amânari.
“Când a inceput programul de reabilitare termica, ni s-a spus ca vor avea prioritate blocurile unde tâmplaria a fost inlocuita cu termopane. I-am convins pe locatari sa investeasca, pentru ca primaria sa faca economie, sa nu le mai puna cu bani de la buget. Oamenii au ascultat. Acum, de ce nu foloseste primaria banii economisiti astfel, pentru a pune acoperis?”
Ioan Târca, presedinte Asociatia de proprietari 51
Parcare de Bogat(u)
Prietenii primarului nu se dezmint
Pentru unii alesi locali, legile rutiere precum si cele ale bunului-simt ramân o mare necunoscuta. Este si cazul lui George Bogatu, consilier local din partea PSD. Acesta si-a parcat autoturismul de lux, proprietate personala, chiar pe trotuarul din fata Primariei, incomodându-i vizibil pe trecatori.
Ajuns in intârziere la sedinta extraordinara a Consiliului Local (CL), George Bogatu (PSD) si-a parcat autoturismul de lux marca Audi A6 pe trotuarul din fata Primariei. Acesta nu a fost nici macar atentionat de catre lucratorii Politiei Primariei care asigurau paza cladirii. Bogatu a fost luat la bani marunti de colegii din CL. Acestia i-au reprosat consilierului pesedist ca nu respecta legea si ca ar fi avut loc de parcare daca ar fi cautat unul. "Nu este normal. Nu se parcheaza asa. Si eu m-am invârtit câteva minute bune in jurul Primariei. Pâna la urma am gasit un loc de parcare. Trebuie sa mai respectam si legea", a declarat Mihai Slic, ales local din partea PD-L.
"Este prietenul primarului"
Ioan Chiriac (PD-L) a dezvaluit ca Bogatu este un prieten apropiat al primarului Stavarache, astfel incât ii este permis aproape orice. "Nu mi se pare corect sa parcheze asa, insa domnul Bogatu este prietenul primarului. Daca e prieten poate sa parcheze unde vrea", a afirmat Chiriac. Mircea Fechet (PNL) s-a abtinut de la a face comentarii.
"Imi cer scuze"
De cealalta parte, impricinatul Bogatu a declarat ca nu a gasit un loc de parcare in vecinatatea Primariei. Pesedistul a motivat ca a fost presedinte de sedinta la ultima intrunire a Consiliului Local, astfel incât a fost obligat sa vina in graba la Primarie. "Am fost presedinte la aceasta sedinta si nu am avut unde sa parchez. M-au sunat sa vin mai repede. Am ajuns in graba, dar nu am gasit loc de parcare. Imi cer scuze tuturor celor pe care i-am deranjat", a declarat Bogatu. Consilierul PSD a mai spus ca in lipsa unor parcari pe masura numarului de masini din municipiu, va incerca sa initieze un proiect de hotarâre privitor la edificarea unei parcari supraterane in locul actualei statii de salvare. Aceasta ar urma sa fie mutata intr-o locatie invecinata cu Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta.
Un secol in ziua de Paste
Povestea unui bacauan refugiat din Basarabia
Sarbatorile de Paste sunt mai speciale in acest an pentru Iosif Melinte. Chiar pe 4 aprilie va implini 100 de ani. Amintirile sale dintr-un secol de viata sunt vii, iar sufletul i-a ramas tânar. L-am vizitat si i-am ascultat cu interes si emotie marturisirile. Chiar la plecare, ne-a impartasit secretul longevitatii sale. La aniversare ii vor fi alaturi prietenul de o viata, finul si alti oameni care il iubesc.
Duminica, in ziua de Paste, Iosif Melinte va implini o suta de ani. Un secol de viata impartit in doua de Prut. S-a nascut in satul Nerusai, comuna Ismail, din Basarabia. Isi aminteste perfect anii copilariei, dar mai ales vremea primului razboi, când mergea la primarie sa astepte scrisori de la tatal sau, aflat pe front. Si nu poate uita cum il indemna mama sa invete carte. “A tinut sa am o meserie, ne-a povestit Iosif Melinte. Eram printre primii din clasa. Am ajuns secretarul comunei.” Viata se scurgea in ritm domol. S-a casatorit cu Raisa, “pe care o cunosteam de mica”. “Frumoasa, buna, dar apriga, asa cum sunt toate femeile daca nu faci cum vor ele”, il completeaza finul. Totul mergea de minune, insa cel de-Al Doilea Razboi Mondial i-a obligat pe tinerii soti Melinte sa lase in urma casa din Basarabia, parintii, fratii si prietenii. Functionari fiind, au fost obligati sa vina in România. Iosif Melinte a luat cu el atunci si a salvat arhiva comunei in care s-a nascut. “Am imbarcat-o la Chilia si au ajuns la Corabia. Dupa razboi, documentele au ajuns inapoi la primaria din Nerusai.” In România, refugiatii au fost priviti multi ani cu ura. Li se spunea ca au adus in tara comunismul. Daca s-ar fi intors in Basarabia ar fi fost stigmatizati ca tradatori de tara. “Asa scria pe vagoanele cu refugiati care se intorceau in Basarabia.” Târziu a aflat ca fratele si tatal i-au murit de foame in 1947. Doar mama si sora au supravietuit.
Au prins radacini in Bacau
Soarta i-a purtat pe Iosif si Raisa Melinte din sudul României in Ardeal si, de acolo, in Moldova. “Am fost initial evacuati in judetul Romanati, apoi am primit repartitie ca notar la Turda. Reforma monetara mi-a desfiintat meseria. Am invatat contabilitate si ne-am mutat in Bacau, acum 60 de ani, fiindca asa i-au recomandat medicii sotiei mele, suferinda de astm.” Au muncit si au reusit sa treaca peste toate necazurile. I-a ajutat mult grupul de prieteni basarabeni, refugiati si ei. Familiile Melinte, Mincu si Teodoru erau ca una singura, si la bine, si la rau. Amintirea sarbatorilor petrecute imnpreuna este de neuitat. Femeile erau gospodine desavârsite. De pe masa nu lipseau bucatele traditionale moldovenesti, toate gatite in casa. Din grupul de prieteni basarabeni refugiati i-a mai ramas doar Dumitru Mincu, de 95 de ani, si fiul acestuia, care ii este si fin. Cei doi prieteni petrec mult timp impreuna si ingrijesc mormintele sotiilor pe care le-au iubit nespus. La apusul vietii, ii leaga un trecut amar si zeci de ani in care s-au avut ca fratii.
Cumpatare si un paharel de tuica
La 100 de ani, regretele nu-si au rostul. I-a iertat chiar si pe cei care nu i-au dat pensia cuvenita dupa 42 de ani de munca. “Nu mi-au luat in calcul documentele si mi-au stabilit pensia la salariul minim. Nu conteaza. Am renuntat la procese. Mi-am adaptat nevoile la pensie.” Modest, om al legilor si al cifrelor, nu face mare caz de vârsta venerabila pe care a atins-o. “Secretul meu este cumpatarea. Asta le recomand tinerilor. Ah, si un paharel de tuica in fiecare dimineata. Eu beau 20 de grame, sa omor bacteriile.” Duminica, in apartamentul din Cornisa in care locuieste de 43 de ani, Iosif Melinte isi va primi oaspetii. Ii va servi cu bucate moldovenesti gatite chiar de el. Ii uram si noi “La multi ani”, un Paste fericit si sanatate de fier.
