Prefectura contesta neregulile Primariei

Hotarârea de Consiliu Local in baza careia Bazarul Milcov si Oborul Serbanesti au fost date in gestiune, pentru 5 ani, societatii prin care Primaria finanteaza echipa de fotbal Sport Club Bacau a fost atacata in contencios administrativ de Prefectura. Odata cu demersul Prefecturii, hotarârea este suspendata de drept. In plus, reprezentantii Guvernului in teritoriu au contestat si hotarârea prin care o obscura asociatie sportiva a devenit actionar cu 7 la suta in cadrul SC FCM Bacau SA, societate aflata in proprietatea municipalitatii, prin intermediul careia echipa de fotbal Sport Club este finantata din bugetul local.

Bazarul Milcov si Oborul Serbanesti revin in patrimoniul municipiului Bacau dupa ce Prefectura a atacat in contencios administrativ hotarârea de Consiliu Local prin care cele doua imobile au fost date in gestiune catre societatea prin care Primaria finanteaza echipa de fotbal Sport Club. Pe 16 august, alesii locali au aprobat Hotarârea nr. 273 prin care SC FCM Bacau SA – societate comerciala apartinând municipalitatii – a primit in gestiune activitatile de la Bazar si Obor pentru o perioada de 5 ani de zile. Concomitent, Articolul 4 din HCL 273 stipula preluarea de catre societatea amintita a tuturor contractelor ce au ca obiect inchirierea unor bunuri aflate in Oborul Serbanesti, respectiv Bazarul Milcov.
Reprezentantii Prefecturii sustin ca modul in care s-a realizat instrainarea celor doua imobile nu este prevazut in lege si ca „gestionarea activitatilor”, specificata in HCL 273, este o formula gasita de edili tocmai pentru a eluda prevederile legale ce ar fi impus organizarea unei licitatii publice. „Au existat mai multe semnale atât din partea consilierilor locali, cât si din partea presei referitor la modalitatea de instrainare a Oborului si a Bazarului. Hotarârea a fost analizata de juristii Prefecturii si s-a ajuns la concluzia ca edilii au evitat sa foloseasca procedura prevazuta de lege: concesionare, inchiriere sau vânzare. Darea in gestiune a activitatilor nu este prevazuta de lege. Ei au cautat o formula prin care sa ocoleasca, de fapt, legea, dar sa lase impresia ca o respecta. Atât timp cât e vorba de banul public legea trebuie respectata”, a declarat prefectul Constantin Scripat, motivând ca demersul in instanta al Prefecturii este unul legitim si corect. Scripat a mai spus ca antecedentele finantarii fotbalului bacauan nu recomanda municipalitatea drept etalon pentru buna practica administrativa. Prefectul a amintit de cele 40 de miliarde lei vechi risipite in asa-zisa finantare a fotbalului bacauan, care a culminat – asta-vara – cu retrogradarea FCM-ului in Divizia C. „E creat deja un precedent, cum s-au cheltuit 40 de miliarde lei vechi si s-a decis la masa verde retrogradarea echipei, desi ea era salvata matematic. Eu cred ca trebuie sa fim mai atenti la modul in care se cheltuie banul public in Bacau”, a opinat acesta.

Goian, scos din actionariat

Pe lânga HCL 273, Prefectura a mai contestat in contencios si HCL 272 in baza careia o obscura asociatie sportiva a devenit actionar cu 7 la suta in cadrul SC FCM Bacau SA. Tot in sedinta din 16 august a Consiliului Local, alesii au aprobat ca Asociatia „Club Sportiv Mesagerul” sa intre in actionariatul societatii prin care municipalitatea afirma ca sprijina fotbalul bacauan. In spatele Asociatiei se afla Liviu Goian, vicepresedintele municipalei PNL si client politic de frunte al Primariei. „Nu s-a schimbat nimic. Cererea noastra este pe rol. A fost vacanta judecatoreasca si nu s-a putut schimba numele mai repede. Numele (n.r. – Sport Club) e liber, asa ca nu exista nicio problema. Este o asociatie privata. Deocamdata consilierii locali au aprobat o intentie de vânzare de actiuni”, declara pe 16 august, pentru cotidianul Desteptarea, Liviu Goian.
Initial, Clubul Sportiv Mesagerul trebuia sa se transforme in Asociatia Sportiva „Sport Club Bacau”, insa schimbarea numelui s-a blocat in hatisurile din instanta, astfel incât HCL 272 stipuleaza drept actionar Asociatia Mesagerul si nu Asociatia Sport Club. Principalul motiv de nelegalitate invocat de Prefectura in contestarea vânzarii de actiuni este ca municipalitatea nu a organizat licitatie publica, asa cum cere legea. Potrivit art. 123, alin. 2 din Legea 215, „vânzarea, concesionarea si inchirierea se fac prin licitatie publica, organizata in conditiile legii”. Lucru pe care Primaria nu l-a facut.

Dau banii inapoi?

Actiunea in contencios a Prefecturii provoaca nu numai suspendarea de drept a celor doua HCL (272 si 273). Practic, societatea care a primit in gestiune Oborul si Bazarul se vede obligata sa returneze banii incasati deja de la comerciantii care aveau contracte de inchiriere in spatii din cele doua piete. Mai mult, SC FCM Bacau SA ar putea fi pusa in situatia de a constitui un cont cu sumele respective, astfel incât in ipoteza in care instanta anuleaza definitiv si irevocabil cele doua HCL, banii sa fie virati automat catre comercianti. Modul in care Oborul si Bazarul au fost administrate de catre SC FCM Bacau SA, din august pâna in octombrie, reprezinta un nou caz de competenta Curtii de Conturi Bacau, mai ales ca inspectorii Curtii au „restante” vizavi de verificarile efectuate la societatea detinuta de municipalitate prin care, in ultimul an de zile, s-au scurs aproximativ 40 de miliarde lei vechi din bugetul local.
Lucian Bogdanel

La cativa kilometri de Bacau, in satul Oniscani, comuna Filipesti, locuieste familia Palade. Vasile are 32 de ani. S-a insurat devreme ca sa fie om la casa lui si sa isi faca un rost pe lume. Insa viata nu a fost prea generoasa, asa ca dupa nunta a adus-o pe Lenuta, sotia sa, in casa lasata mostenire de bunica. Este cuibusorul lor, chiar daca nu arata grozav si nu sunt conditii prea bune. Nu dupa mult timp au aparut si copiii. Lacramioara Elena are 3 ani! Ochisorii ei arata pofta de viata si cheful de a zburda. Sta cuminte langa Maria Magdalena, surioara ei care are doar o luna si jumatate. Cele doua fete sunt ratiunea existetei pentru Lenuta si Vasile. Cei doi si-ar da si vietile pentru fetele lor. ”Cand am realizat ca sunt insarcinata cu Maria, eram bucuroasa! Chiar daca suntem saraci, m-am gandit ca ne vom descurca! Este darul lui Dumnezeu! Cel mai mult ma bucur pentru ca Lacramioara va avea cu cine sa se joace”, spune Lenuta, uitandu-se cu drag la fetite. Chiar daca sunt muncitori si cumsecade, asta nu le tine de foame! Veniturile familiei sunt ca si inexistente daca tinem cont de cheltuielile casei. “Am lucrat in jur de 3 ani ca agent de paza, dar momentan am intrat in concediu pentru cresterea copilului. Situatia este destul de grea pentru ca nu avem nici macar lumina! Nu exista o retea pana in zona noastra si noi chiar nu ne permitem sa tragem firele pana aici. Asta este viata noastra! De dimineata pana seara munca, treaba! Facem tot ce se poate prin curte, pe putinul pamant pe care il avem, imi ajut sotia! Eu incerc sa lupt! Fac tot ceea ce se poate ca sa fie bine pentru familia mea!”, spune Vasile.
Parohul comunitatii din Oniscani, parintele Liviu Burlacu, are numai cuvinte de lauda pentru enoriasii sai: “Sunt oameni pe care noi ii numim de vita. Oameni care isi respecta traditiile. In ei simt aluatul romanesc pur, buna crestere si spiritul civic dezvoltat. Prin asta vreau sa spun ca sunt oameni calzi, intotdeauna te primesc in casa lor cu bucurie, cu deschidere si cu sinceritate, lucru tot mai rar intalnit la romani. Sinceritatea si recunostinta sunt flori care s-au cam ofilit in ultimul timp.”
Pentru familia Palade, din Oniscani, prea putin conteaza cine e la putere, ce legi se mai dau, care este cursul leului si… care este ultimul trend in materie de design sau vestimentatie! Pentru ei, ar trebui atat de putin! O sansa! Doar o sansa, de care cu siguranta ar profita! Totul… pentru viitorul copiilor lor!

Comerciantii din Bazarul Milcov isi duc viata de pe o zi pe alta, suparati pe criza, pe cumparatorii care ii ocolesc si pe administratie. Taxele sunt prea mari, tarabele se impart pe ochi frumosi, iar zvonurile care vin dinspre noii administratori sunt sumbre. Peste toate, oamenii indura frigul, asteapta cu groaza ploile si ninsorile de care nu au unde se adaposti si s-au saturat de mizeria din bazar.

In fiecare zi, comerciantii din Bazarul Milcov insira pe tarabe marfa pe care, de o vreme, nu o mai vrea nimeni. Clientii sunt atât de rari incât, pentru a plati chiria, unii vânzatori aduc bani de acasa. “Eu am o pensie de 500 de lei, ne-a declarat Aurica Tivlea. Aici dau 1,2 lei pe mp, anticipat si o taxa de 3 lei pe zi pe metrul patrat la taraba. Toate taxele si impozitele mele ajung la 1500 de lei pe luna. Nu-mi ajunge ce câstig aici, dau si din pensie câteodata. Abia ma intretin.” Vecina de taraba, Ana Roman, a auzit vesti proaste dinspre administratie. “Se aude ca se mai maresc taxele. Abia reusim sa platim chiria acum. Ramânem cu foarte putin.” Si Ion Parnic este de parere ca plateste prea mult pentru taraba la care vinde lucruri la mâna a doua: 7 milioane de lei vechi pe luna. “Câstig cam 10, iar 7 le dau lor.” Din taxele piperate impuse comerciantilor, nici Primaria Bacau, nici noul administrator, SC FCM Bacau SA – societate a municipalitatii – nu au facut ceva pentru cei care le platesc. “Aici ar trebui facut acoperis, crede Ion Babalic. Vin ploile, ninsoarea. Iarna scot lucrurile din zapada cu lopata.” Mafia tarabelor, specifica pietelor bacauane, a pus stapânire si pe bazar. “Taxa zilnica se plateste cum vrea fiecare, ne-a declarat Daniel Scripcaru. Daca vrei sa dai 3 lei pe zi, bine, daca dai 6, bine, daca nu dai nimic, tot bine. Eu, ca sunt mai nou, platesc zilnic, am chitante. Altii nu platesc. Si mai am o suparare. Toaletele arata jalnic. Nu se face curatenie, desi se incaseaza o gramada de bani de la noi.”

Un caz disperat

Cristina Grozavu a vândut ani de zile maruntisuri in bazar. Avea inchiriate doua tarabe. “Fostul administrator a luat o taraba si a dus-o in Piata Centrala”, ne-a declarat femeia (poveste confirmata si de directorul Administratiei Pietelor, Vasilica Busuioc). “A zis ca-mi lasa una, dar a doua zi dimineata, la ora 7, a spart lacatul, a scos lucrurile si ne-a lasat fara taraba. Taraba ai daca dai dreptul. Eu nu am de unde da. Am fost la noua administratora, dar nici nu a vrut sa ma asculte.” Sotul ei este singurul care câstiga o pâine, reparând telefoane mobile vechi, pe un colt de taraba din bazar sau pe jos. Povestea celor doi este cunoscuta. “In tot ceea ce vorbeste femeia asta are dreptate, ne-a declarat Florentin Lungu, comerciant de 20 de ani in Bazarul Milcov. Unii au 2-3 tarabe, iar pe ea au lasat-o sa puna lucrurile pe jos. Tarabele s-au dat pe sprânceana. De când s-a schimbat administratia, au si disparut tarabe de aici. Noi am ajutat-o pe administratora sa ridice tarabele de aici, nu stiam unde le duce. Am auzit ca sunt pe la Piata Sud.”
Doina Mincu

Aceasta pe fondul crizei economice si al salariilor de nimic

Aproape 150 de cadre didactice din Bacau, majoritatea titulare de catedra, au ales sa paraseasca sistemul de invatamânt de la inceputul acestui an scolar. Loviti de criza, cu salarii de mizerie si fara nicio speranta ca lucrurile vor intra pe un fagas mai bun, profesorii aleg strainatatea sau concediile de crestere a copilului.

Demisii in lant, concedii fara plata, pensionari inainte de termen, concedii pentru studii sau de crestere a copilului. Sunt pretextele alese de cadrele didactice de a nu mai profesa in invatamântul bacauan. Acestia parasesc in masa sistemul. Numai in acest inceput de an scolar, 2010-2001, timp de numai o luna, la Compartimentul de Management al Resurselor Umane (MRU) a Inspectoratului Scolar Judetean Bacau s-au inregistrat nu mai putin de 136 de astfel de cereri. “In aceasta perioada, de la 1 septembrie si pâna pe 5 octombrie, avem 14 demisii, 7 pensionari inainte de termen, 38 de concedii fara plata, 22 de concedii fara plata pentru studii, 4 concedii pentru finalizarea studiilor si 12 de crestere a copilului, pentru cadre didactice titulare. In cazul profesorilor suplinitori, au mai fost alte 39 de cereri pentru intrarea in crestere copil”, a explicat prof. Sorin Bostan, inspector scolar MRU.

Descurajati de salariile extrem de mici

Cu alte cuvinte, 136 de profesori au plecat efectiv din sistem, invocând oficial “motive personale”. Neoficial, ei au ales sa munceasca in strainatate, in alte domenii decât cele pentru care sunt calificati, sau au preferat sa-si incerce norocul in tara, dar pe alte joburi. Sunt si cazuri in care s-a preferat chiar concediu fara plata pentru cresterea si educarea copilului, in conditiile in care un profesor cu gradul I ia acum, dupa reducerea de salariu, in jur de 1.200 lei pe luna. Unii profesori au recunoscut in fata demisiei ca pleaca in Italia sau Spania, pentru a ingriji persoane in vârsta, pe un salariu de 800 – 1.000 de euro/luna. Iar cazurile sunt multe, in mai toate scolile, chiar si in cele de la orase.
Grav este faptul ca in acest an, demisiile au fost mult mai multe ca numar fata de anii trecuti, la fel ca si concediile de crestere a copilului. In ceea ce priveste concediul fara plata, acesta pastreaza o linie constanta de circa 40-50/an, din 2007 incoace.

Conditii

Conform legii, orice cadru didactic care are cel putin 10 ani vechime poate beneficia de 1 an concediu fara plata, cu blocarea postului. Pentru concediul fara plata pentru studii, acest drept se acorda o data la trei ani, daca profesorul in cauza are cel putin 7 ani lucrati in sistem. De concediul cu plata pentru finalizarea studiilor pot beneficia acei profesori care au de pregatit examenul de doctorat sau cel de licenta. Posturile ramase vacante sunt ocupate in urma examenelor de titularizare din cadrul miscarilor de personal, numai ca daca locul unul profesor titular este ocupat de un cadru didactic necalificat acesta “rezista” pe post pâna când la catedra ajunge un calificat. “Plecarile din sistem a devenit un un fenomen, trist de atfel, cauzat in primul rând de criza economica. Sunt profesori care si-au facut un calcul si care au ales ce e mai bine pentru ei. Cei din mediul rural nu mai primesc spor de naveta, salariile sunt mici in tot sistemul, asa ca sunt de inteles, in final”, a conchis Bostan.

“Am ales sa stau cu fetita acasa. Abia are un anisor, plateam bona 8 milioane pe luna, iar eu câstigam 12. Ce rost avea? Prefer sa stau eu acasa cu cea mica, pentru ca oricum e mai bine si pentru ea, dar si pentru mine. Cu tot cu indemnizatia de crestere a copilului, câstig chiar mai bine.”
Adriana Cozma, profesor de limba engleza

“Sora mea este invatatoare la o scoala din Onesti. Era platita ca debutant in sistem, iar acum, cu taierile de salariu ajunsese sa ia abia 6 milioane. Ce sa faci cu acesti bani? Si-a blocat postul, si-a luat concediul fara plata timp de un an si a plecat in Italia, unde avem o matusa. Mi-a spus ca daca ii merge bine, nu mai vine in tara. E normal, nu?”
Dumitru Pinca

Noroi pe “obrazul” orasului european

Bacauanii care locuiesc pe strada Cornisa Bistritei inoata in noroi. Locatarii sunt exasperati de baltile, gropile dar, mai ales, de mocirla prin care sunt nevoiti sa treaca zilnic. In zona au fost incepute lucrari de inlocuire a conductelor de apa, iar orice ploaie transforma strada, devenita ca o ulita de sat, intr-o mare de noroi.

Intr-un oras european, bacauanii inca mai traiesc cu mocirla sub nas. Scarile blocurilor sunt pline de mizerie, oamenii inoata in noroi. Este cazul zonei Cornisa Bistritei unde spatiul verde, trotuarele si parcarile s-au transformat intr-o mlastina de noroi, ce devine impracticabila la cea mai mica ploaie. Oamenii stau cu mizeria pâna la scara, muntii de pamânt s-au ridicat pâna sub ferestrele lor si asta intr-un cartier situat aproape de centrul Bacaului. Locatarii spun ca se simt ca traiesc ca in vremurile Evului Mediu, din cauza unor lucrari de schimbare a conductelor de apa, intârziate si executate in ritm de melc. Strada arata ca dupa bombardament. "Sunt lucrari. E noroi. Abia mergem. Sunt si multe sparturi peste tot. Acum, trebuie facute si treburile astea, dar se lucreaza foarte dezorganizat, asta-i problema. Trebuia cumva izolata zona de lucru, ca sa putem si noi trece", ne-a declarat revoltat Anton Spataru, locatar. Trotuarele sunt decopertate, peste tot e noroi, gunoi, mocirla. Locatarii se intreaba cât sunt nevoiti sa mai indure cosmarul, mai ales ca iarna sta sa bata la usi. Lumea din zona Cornisa Bistritei contrazice toate principiile unei civilizatii. O parte din cartier pare o alta lume, rupta de realitate, de modern. Doar noroaie, strazi sparte, munti de pamânt, gunoaie, dar si oameni neputinciosi, care ridica din umeri. O mare de dezastru. Localnicii sunt la capatul puterilor. Se roaga ca macar pâna se finalizeaza lucrarile sa nu mai ploua, pentru a nu mai fi nevoiti sa inoate in mocirla. Mocirla orasului european numit Bacau.
Roxana Neagu

Lucrarile la digul de pe pârâul Negel sunt in intârziere. Acestea nu au demarat pâna acum pentru ca Primaria Municipiului Bacau a invocat diverse scuze. Una dintre acestea a fost refuzul locuitorilor de a permite accesul autoritatilor in zona. Comisia pentru Situatii de Urgenta Bacau s-a deplasat in teren si a discutat cu sinistratii. Sunt multi care si-au extins proprietatile pâna pe dig. Chiar si asa, acestia si-au dat acordul ca lucratorii sa intre pe terenurile lor. "Nu va fi nicio problema. Patronul meu este de acord sa mute gardul de pe dig pentru a incepe lucrarile", a spus administratorul unei societati de pe strada Arcadie Septilici. In perioada imediat urmatoare vor fi verificate titlurile de proprietate ale cetatenilor. "Erau niste zvonuri care nu s-au confirmat, referitoare la refuzul locatarilor de a pune la dispozitie accesul pe proprietati. Nimeni nu se opune. Mai mult, toata lumea isi doreste acest dig. Am mers pe dig, am vazut punctele critice si ce avem de facut, asa ca de luni ne vom apuca de lucrarile de suprainaltare", a declarat Constantin Scripat, prefect de Bacau. Odata rezolvata si aceasta situatie, s-a trecut la alta problema: cea a podului aflat pe cursul Negelului. La intâlnire a venit si constructorul, aflat in litigiu cu Primaria Municipiului Bacau, dupa ce aceasta a refuzat sa mai achite contravaloarea lucrarii, inceputa cu câtiva ani in urma. Acest pod trebuia inlaturat de mult. Nefinalizarea proiectului a contribuit in mare masura la inundatiile de pe strada Arcadie Septillici. Pentru ca Primaria refuza orice fel de implicare in problema sinistratilor si o colaborare cu Prefectura, nici de aceasta data nu a raspuns invitatiei de a veni la discutii, desi problema ii priveste direct. Au trimis insa un reprezentant care a avut misiunea de a nota tot ce se discuta, bineinteles, fara a veni cu raspunsuri sau solutii. Constructorul este dispus sa continue lucrarea licitata si câstigata in 2007, imediat ce-i va fi data suma datorata. Reprezentantii municipalitatii "se spala pe mâini" de problema. "La ultima rectificare a bugetului, din 29 septembrie, am alocat banii aferenti lucrarii de mutare a conductei. Aceasta apartine Companiei de Apa, iar reprezentantii RAGC vor trebui sa reia legatura cu societatea Rom-Gan si sa demareze lucrarile", a precizat Roxana Mironescu, viceprimar al municipiului Bacau.

Domnisoara viceprimar are agenda plina

Reprezentantii Primariei Municipiului Bacau si-au justificat absenta la intâlnirile din ultimele doua zile. "Am fost solicitati sa venim la inâlnirea Comisiei pentru Situatii de Urgenta miercuri, in jurul orei 16:30. Nu am fost convocata in scris de catre Prefectura Bacau, ci telefonic de un reprezentant ISU Bacau. Nu am putut veni personal pentru ca agenda mea era plina si am avut alt program care includea audiente si intâlniri programate ce nu puteau fi amânate. Am trimis un reprezentant al primariei, asa cum mi s-a cerut", a declarat viceprimarul Roxana Mironescu. Acuzatiile acesteia la adresa Prefecturii s-au dovedit nefondate. Miercuri dimineata, la ora 07:40, municipalitatea a primit invitatia la Sedinta Comitetului pentru Situatii de Urgenta prin fax, si nu telefonic. Mai mult, reprezentantii ISU sunt cei care coordoneaza astfel de intâlniri.

Isi fac aproape singuri casele

Obisnuiti cu vesnica absenta si neimplicare a primariei, bacauanii ramasi fara locuinte si-au gasit singuri constructori si au inceput refacerea caselor, fara sa mai astepte initiative din partea municipalitatii. Desi au venit de la Guvern doar o parte din materiale, sinistratii, impinsi de la spate de frig, au pus bani din buzunarele lor, sau au imprumutat si au mai cumparat cele necesare. "Oamenii sunt nerabdatori. In mare parte si-au gasit singuri constructori si au demarat lucrarile. Asta se intâmpla mai mult din initiativa sinistratilor", a mai precizat Scripat. Dovada faptului ca in Bacau nu se vrea rezolvarea problemelor create de inundatii este insusi faptul ca, desi au primit aceleasi materiale de constructie ca si cei din comuna Margineni, pe Arcadie Septilici abia au demarat lucrarile de reconstructie a ceselor, in timp ce in comuna vecina sunt si case aproape finalizate. "Nu am primit toate materialele necesare, dar atât cât am avut, ne-am apucat de construit, altfel ne prindea iarna. Deja, la aproape doua case am ajuns la centura, iar in proportie de aproape 50% sunt chiar zidite", a declarat Iacob Bibire, viceprimar comuna Margineni.