Toate dosarele de invaliditate vor fi reevaluate. Guvernul sustine ca multe pensionari au fost facute fraudulos. Medicii resping acuzatia si sustin ca nu are niciun fundament.

Dupa intrarea in vigoare a noii legi unice a pensiilor, cel mai probabil la 1 ianuarie 2011, toate dosarele de pensionare pe caz de boala vor fi luate la verificat. Premierul Emil Boc a declarat zilele acestea ca reevaluarea tuturor pensiilor de invaliditate va fi realizata in termen de trei ani. Masura este motivata de primul-ministru prin aceea ca au crescut masiv pensionarile de invaliditate si ca exista suspiciunea ca o parte din acestea sa fi fost facute fraudulos. Un reprezentant al unei institutii centrale a statului a mentionat chiar ca ar trebui pedepsiti cu inchisoarea medicii care vor fi depistati ca au acordat nejustificat pensii de invaliditate. Conducerea Casei Judetene de Pensii (CJP) considera ca va fi foarte dificil de probat acest lucru. „Nu se poate contesta decizia unui medic specialist, diagnosticul pus de el, ne-a spus Liviu Cretu, directorul coordonator al CJP Bacau. Cine poate sustine peste o luna, de exemplu, de la eliberarea documentului medical ca persoana in cauza nu avea starea de sanatate precizata in act, la momentul respectiv!?” La randul lor, si medicii specialisti opineaza ca guvernantii nu au nicio baza reala a concluziei lor, referitoare la pensiile de invaliditate. „Toate acestea au o conotatie de spectacol, ascund dorinta de a da o explicatie a situatiei proaste in care se afla sistemul de pensii, declara dr.Radu Grigoriu, medic primar cardiolog. Sunt niste criterii medicale, bolnavul este vazut de o comisie de specialisti, iar apoi de comisia de expertiza a capacitatii de munca a Casei de Pensii. Abia dupa aceea se da o decizie de pensionare. Bolnavii nu se pot vindeca de o boala cronica, daca nu au avut-o niciodata. Sa-i trimit la munca? Doar daca se tine neaparat ca sa fie ucisi!”

In judetul Bacau, realitatea este alta

Cand afirma ca pensionarile de invaliditate „au crescut masiv, fraudulos” Guvernul are in vedere faptul ca in 2001 erau circa 600.000 pensii de boala iar in 2009 s-a ajuns la 900.000. Totusi, in judetul Bacau numarul pensionarilor de invaliditate nu este ingrijorator si nu s-a modificat semnificativ de la un an la altul. La sfarsitul anului 2009 erau 24.093 cu doar 110 mai multi decat in 2008. Ponderea nu o reprezinta cei cu gradul I sau II de invaliditate, respectiv cei care si-au pierdut complet capacitatea de munca. Dintre pensionarii de invaliditate, existenti in prezent, 14.012 au gradul III, considerati de catre medicii experti ca pot lucra zilnic 4 ore. Alti 853 au gradul I de invaliditate iar 9.228-gradul II. „A crescut foarte putin numarul pensionarilor de invaliditate, ne-a declarat, spre sfarsitul anului trecut, dr.Raluca Paun, medicul sef al Comisiei Judetene de Expertiza a Capacitatii de Munca, din cadrul Casei Judetene de Pensii. Deja din prima parte a anului 2007 aceasta este o constanta.” Insa, in 2009 au fost mai multe sesizari decat in anul anterior. In medie, au fost cate doua, lunar. In 2008 a fost uneori si una la trei luni. Unele reclamatii din 2009 s-au referit chiar si la cate 30 de pensionari de invaliditate. Toti cei vizati au fost trimisi la Institutul National de Expertiza a Capacitatii de Munca. Acesta, insa, a considerat justificata decizia de pensionare.

Elena Tintaru

Desi a fost inaugurat in urma cu mai bine de 3 luni, Teatrul de Vara este nefunctional. Imobilul nu are inca o instalatie audio-video pe masura. In schimb, conducerea municipalitatii a decis sa infiinteze o societate comerciala care sa pastoreasca destinele teatrului. Art Bacau SRL este administrata de Mihai Sustac, un apropiat al primarului Romeo Stavarache. Pentru crearea societatii, edilii au blocat 3 miliarde lei vechi din bugetul local. Firma va avea 20 de angajati, iar costurile de personal plus cele de intretinere ar putea ajunge si la 4 miliarde lei vechi pe an.

Art Bacau, ultima „creatie” a conducerii municipalitatii, este contestata de catre alesii locali. Firma care ar trebui sa se ocupe de administrarea Teatrului de Vara a starnit critici vehemente in comunitatea culturala bacauana. Societatea este condusa de Mihai Sustac, un protejat al primarului Romeo Stavarache. La constituirea sa, in urma sedintei de Consiliu Local (CL) din 29 ianuarie, mai multi alesi au criticat decizia edililor de a ingropa miliarde de lei vechi intr-o firma incredintata „clientelei politice”. Capitalul social al Art Bacau este de 3 miliarde lei vechi, firma urmand a avea – potrivit afirmatiilor lui Stavarache – in jurul a 20 de angajati. Reprezentantii CL in societatea nou-infiintata sunt liberalii Nicolae Nechita si Ion Rotaru, respectiv pesedista Svetlana Zaharia, consiliul fiind unic actionar la data constituirii capitalului social.

aA rezolvat un client politic”

Infiintarea Art Bacau nu e privita cu ochi buni de consilieri. Potrivit democrat-liberalului Constantin Draganuta, decizia Primariei de a infiinta un SRL care sa administreze Teatrul de Vara este una politica. Draganuta a precizat ca problema s-ar fi rezolvat fara cheltuieli daca imobilul ar fi fost incredintat spre gestionare catre Teatrul Municipal „Bacovia”. „Decizia primarului Stavarache de a face o societate comerciala care sa administreze Teatrul de Vara e legata de posibilitatea de a rezolva un client politic. Sustac e necajit si nu are bani. Cel mai eficient si mai putin costisitor era sa se dea cladirea in administrare catre Teatrul Municipal. Nu iau un inginer ca Sustac si-l fac om de cultura numai pentru ca a facut campanie electorala cu primarul”, a declarat Draganuta. In opinia sa cheltuielile anuale cu personalul si utilitatile Teatrului de Vara ar putea depasi suma de 4 miliarde lei vechi.
Nicu Zaharia, ales local din partea PSD, a declarat ca gestionarea Teatrului de Vara trebuie asumata de majoritatea liberala din CL. Zaharia a precizat ca alesii locali nu trebuie sa cada in plasa intinsa de primar. „Majoritatea liberala a decis, trebuie sa-si asume administrarea Teatrului. Pe sistemul de propaganda pus la lucru de Stavarache s-ar spune imediat ca Teatrul da faliment daca nu e administrat de Art Bacau. Ei trebuie sa rezolve aceasta problema”, a apreciat social-democratul. Sustac nu a putut fi contactat pentru a exprima o opinie vizavi de necesitatea crearii Art Bacau.

aO inventie care ascunde interese personale”

Geo Popa, directorul Centrului de Cultura „George Apostu”, a declarat ca domeniul culturii nu poate fi incredintat unor SRL-uri. Popa a afirmat ca manevra municipalitatii este o premiera insolita. „Este o inventie care ascunde, de fapt, interesele personale ale primarului si ale grupurilor din jurul sau. Nu stiu in lumea intreaga sa existe o institutie de cultura care sa fie administrata de un SRL. Pe unde am umblat nu am vazut asa ceva”, a spus Popa. El a reiterat faptul ca „ideea de SRL exclude, din start, ideea de cultura”. „In spatele acestei idei se ascunde orice altceva, numai cultura nu”, a conchis directorul.

Portretul artistului. In tinerete

Numele lui Mihai Sustac e indisociabil de cel al „patronului” sau politic, Romeo Stavarache. Alesul local este actionar in cadrul Clariant SRL, firma care s-a ocupat – printre altele – de distributia publicatiei Mesagerul, foaie de informare editata de Consiliul Local si Primarie. Numai in 2007 Clariant a primit de la municipalitate 500 de milioane lei vechi pentru distribuirea Mesagerului. Mai mult, pentru serviciile aduse primarului, Sustac a fost numit administrator al societatii Art Bacau. Conform bilantului, firma lui Sustac a iesit pe zero in 2008. In 2007, Clariant a realizat un profit frumusel: peste 900 de milioane lei vechi. An in care a primit si „ciubucul” de la municipalitate.
Sustac a condus timp de mai multi ani Directia Taberelor, perioada care a coincis cu restrangerea activitatii taberelor din judetul Bacau. Din 6, doar una mai era functionala – cea de la Valea Budului. In vara lui 2008, mai multi copii care participau la tabara s-au ales cu toxiinfectii alimentare. Sustac a declarat la acea data ca virusul buclucas a fost luat din aer.

Domenii de activitate SF

La constituirea Art Bacau SRL mai multi alesi locali s-au aratat nedumeriti de faptul ca domeniile mentionate la capitolul obiect de activitate nu au legatura cu sfera culturii. Astfel, printre domeniile specificate drept obiect de activitate al societatii se numara: constructia de poduri si tuneluri, constructii de drumuri si autostrazi, comertul cu produse chimice, comertul pestelui, crustaceelor si molustelor, respectiv comertul cu amanuntul al produselor din tutun.

Lucian Bogdanel

Zeci de soferi de autocamioane care tranziteaza municipiul Bacau si nu numai sunt nemultumiti de starea in care se gasesc cele trei poduri de la iesirea din Bacau spre Letea Veche. Zilnic, aici cel putin doua masini isi distrug cauciucurile si bucsele in craterele din asfalt.

Unul dupa altul, tirurile intra pe varianta cu viteza, dar denivelarile de pe marginea soselei si gropile ii determina imediat pe soferi sa ancetineasca. Gropile au ajuns adevarate cratere si capcane pentru conducatorii auto. „Asta este rezultatul ca am platit rovignete si taxe. Unde se duc toti banii astia. Uitati-va ce este aici. Astea nu sunt gropi, sunt cratere. Ies tot felul sarme din asfalt. Daca stati aici vedeti zilnic masini care raman in pana din cauza gropilor”, spune Moise Negru. Pe unul din poduri un camion tras pe dreapta este avariat. Soferul povesteste ca dimineata din cauza cetii nu a vazut o groapa, carligul remorcii s-a rupt si a fost nevoit sa opreasca s-o repare. „Circul de ani de zile pe soselele tarii, dar drumuri ca in Bacau si Constanta nu am vazut nicaieri. Aici sunt niste gauri de proportii, cratere le pot spune. Noi platim in jur de 500 de mii de lei pe zi rovigneta. De ce?”, se intreaba Alin Cazacu, soferul autotrenului avariat. Pe soseaua care trece prin Letea Veche trec zilnic zeci de masini de tonaj greu. Asa-zisa sosea de centura este singura care leaga nordul Moldovei de restul tarii. „Aici e jale si asa este de ani buni. Ne este groaza cand trebuie sa trecem pe aici, dar nu avem incotro. De trei ani de cand tranzitez drumul asta nu s-a facut nimic”, spune Andrei Bulgaru. Varianta ocolitoare are 18 kilometri, cu doua sensuri de mers si a fost facuta an timpul guvernarii PSD. Autoritatile judetului spun ca daca se vor gasi bani, varianta ocolitoare a Bacaului va fi reabilitata. O solutie pentru un trafic normal pe podurile de la iesirile din oras, este construirea soselei de centura. Nici podul de la iesirea din municipiu spre Letea Veche nu arata mai bine. Soseaua este deformata si plina de gropi, asa cum arata mai tot municipiul. Pe ici-pe colo, doi angajati ai primariei astupa gropile cu asfalt la punga. Cam jumatate de ora pentru fiecare groapa, posibil ca pana la primavara urmatoare sa fie astupate toate.

Carmen Stan

Ministerul Educatie pune inca o data rabdarea parintilor si elevilor la grea incercare. O noua propunere vizeaza trecerea claselor a IX-a la gimnaziu. Directorii de scoli generale bacauane trebuie sa transmita pana vineri o situatie catre Inspectoratul Scolar Judetean Bacau cu privire la spatiile pe care le pot pune la dispozitie pentru clasele a IX-a si cadrele didactice titulare care ar putea fi incluse in schema de predare.

Directorii de scoli, dar si cei de liceu trebuie sa isi spuna parerea cu privire la avantajele si dezavantajele unei astfel de schimbari. Daca pentru scolile generale schimbarea poate fi una de bun augur, nu de aceeasi parere sunt si directorii de liceu. „La inceput vor exista dezechilibre, atat la scoli, cat si in licee. Vom castiga spatiu, dar dispar catedre, iar scolile nu sunt inca pregatite”, a explicat prof. Dana Enache, directorul Colegiului Economic, cea mai mare unitate de invatamant din judet. „Noi am pierde cinci clase a noua. S-ar desfiinta posturi, catedre si numeroase ore. Va fi greu si pana se vor stabili criteriile de trecere de la un ciclu la altul”, a declarat prof. Constantina Hulea, directorul Colegiului „Mihai Eminescu”.

Scolile generale din oras si rural, de acord

[ad#stire] Directorii de scoli bacauane se declara in favoarea acestei idei, mai ales ca dispun de spatiu si cadre didactice. „Avem spatiu, in conditiile in care in acest moment functionam la jumatate din numarul de elevi pe care l-am putea primi. E un avantaj si pentru elevi, care se vor acomoda mai usor in liceu”, sustine prof. Maria Creanga, directorul Scolii Generale nr. 15. Si pentru elevii din mediul rural, schimbarea este una pozitiva. „Copiii nu ar mai fi nevoiti sa faca naveta la 20 de kilometri pentru a merge la liceu. Suntem o zona defavorizata si multi elevi nu au posibilitatea de a merge in oras. Ar exista mai putini elevi nescolarizati”, a explicat directorul Scolii Agas, prof. Mihaela Frant. „Abonamentul este scump. Exista spatiu si profesorii sunt calificati, este asadar o idee buna”, a adaugat Felicia Lazar, secretarul Scolii Oituz.

Andreea Lupascu

Gheorghe Hura, fost secretar general, apoi subprefect al judetului Bacau, a trecut, in 2009, in functia de inspector guvernamental pe zona de sud a Romaniei. Din aceasta saptamana, Gh. Hura a revenit in judetul Bacau. Biroul sau se afla pe str. G. Bacovia, in incinta „Protectiei Civile”, asta deoarece fostul secretar general al judetului se va ocupa de managementul situatiilor de urgenta. „Acum studiez atributiile si imi organizez activitatea. M-am intalnit deja cu Claudiu Balan, prefectul judetului Bacau, si cu generalul Mihai Simionescu, inspector sef al IJSU Bacau, pentru a ne pune de acord in ceea ce priveste viitorul program”, a declarat Gheorghe Hura, miercuri. El va raspunde de gestionarea situatiilor de urgenta la nivel local si judetean, de dotarea centrelor, de actualizarea planurilor locale de actiune, de respectarea masurilor de prevenire, precum si de aplicarea Programului Operational Regional (POR) in domeniul interventiilor speciale. Ceilalti doi inspectori guvernamentali, pe care nu am reusit sa-i intalnesc nici macar o data de cand s-au instalat, se vor intoarce, probabil, in judetele de bastina, adica in Ialomita si Mehedinti.

Silvia Patrascanu

Intalnirea liberalilor bacauani in cadrul Delegatiei Permanente a degenerat intr-un schimb acid de replici intre liderul organizatiei si gruparea dizidenta din partid. Romeo Stavarache, presedintele PNL Bacau, a pierdut controlul asupra unei parti insemnate din organizatie. Liberalii l-au acuzat de atitudine dictatoriala, dar si de lipsa de comunicare din sanul organizatiei. Discutiile s-au concentrat pe congresul PNL, care va avea loc in perioada 5-7 martie, in capitala, unde se va alege noua echipa de conducere centrala a partidului. Ludovic Orban, prim-vicepresedintele PNL, a declarat in exclusivitate pentru cotidianul Desteptarea ca Bacaul ar putea avea doi liberali in Biroul Politic Central al partidului. aOrganizatia poate avea chiar doi membri cu functii de conducere in partid. Printre membri marcanti i-as mentiona pe Gabriel Berca, Ionel Palar sau Mihai Banu. Sau chiar primarul Stavarache. Eu voi candida pentru aceeasi functie, de prim vicepresedinte”, a dezvaluit Ludovic Orban.
Candidatura foarte probabila a lui Gabriel Berca la un loc in Biroul Politic Central al partidului ar putea pune sub semnul intrebarii calitatea de lider politic a lui Romeo Stavarache. Surse din cadrul partidului au declarat ca secretarul organizatiei, Cristian Cojocaru, a declarat in fata Delegatiei reunite ca partidul si-a pierdut substanta liberala, ajungand o grupare politica lipsita de personalitate. Cojocaru a mai cerut in sedinta ca PNL sa distribuie in Bacau carnete de partid rosii, facand aluzie la faptul ca sub comanda lui Stavarache formatiunea politica a ajuns sa semene cu Partidul Comunist.
Abordat de jurnalistii Desteptarii, Cojocaru a declarat ca partidul sufera de lipsa de viziune. aMa doare ca in PNL nu mai exista comunicare, ca discutiile nu mai au o finalitate. Poate din acest motiv, prezenta este scazuta la sedintele biroului permanent”, a afirmat Cojocaru.

Mircea Merticariu

Desi in ultima vreme a mai crescut numarul donatorilor de sange, totusi, cel putin la grupele sanguine rare stocul de care dispune Centrul Judetean de Transfuzie este la limita. „Cele mai deficitare sunt grupele RH negative, adica A, B si zero negativ, ne-a spus Silvia Ciurea, directorul Centrului de Transfuzie. Recent a fost o interventie chirurgicala complicata la un bolnav cu grupa sanguina B negativ. A fost nevoie de vreo sase pungi de sange din aceasta grupa numai pentru el. Din fericire, am avut. Dar daca se intampla sa fie trei asemenea cazuri, nu stim cum ne-am descurca!”. Dar nevoie de sange este din toate grupele. Daca prin anii „95 erau si cate 150 de donatori zilnic, acum s-a ajuns la numai 28-29/zi. Pentru a atrage mai multi donatori, conducerea unitatii medicale organizeaza periodic caravane in judet. Recent a fost la Comanesti, la Racaciuni si Sascut, unde a recoltat sange la aproape 150 de persoane. Este remarcabil ca in ultima vreme a crescut numarul tinerilor care se prezinta la centru sa doneze sange. Au fost organizate actiuni in acest sens de catre studenti, au venit in sprijinul Centrului, in ultima instanta, a bolnavilor care au nevoie de transfuzie si Crucea Rosie, si Biserica Catolica. Conducerea unitatii medicale spera, insa, ca gestul lor nobil sa fie urmat si de altii.

Elena Tintaru

Anul trecut, in maternitatile din judetul Bacau au fost parasiti 16 nou-nascuti. In ciuda faptului ca exista inca din 2007 un act normativ care reglementeaza acest domeniu, si anume HG 323 pentru aprobarea Planului national de prevenire a abandonului copilului de catre familie, institutiile publice actioneaza diferit de la un judet la altul. Asta din cauza ca normele de aplicare se afla in faza de proiect, nefiind publicate in Monitorul Oficial nici dupa trei ani. DGASPC Bacau le-a folosit, totusi, ca pe niste recomandari si a incheiat protocoale cu toate institutiile implicate in prevenirea abandonului. „Pana la aprobarea normelor metodologice, noi am tinut cont de normele aflate in stadiu de proiect si am avut mai multe intalniri cu colaboratorii, a declarat Sorin Brasoveanu, director general al DGASPC. Am discutat punctual modalitatile de cooperare si de implicare a fiecarei institutii pe partea de prevenire.” Problema e ca institutiile care sunt cel mai aproape de acest fenomen nu se implica in prevenire. Serviciul public de asistenta sociala (SPAS) din comuna stie cel mai bine cand o mama isi paraseste fiica aflata la varsta adolescentei, iar aceasta poate aduce pe lume copii nelegitimi, cand o tanara fuge de acasa cu iubitul sau cand parintii mor si fetele, ramase fara hrana, fara supraveghere, ajung sa practice prostitutia. Daca devin mame, tinerele aflate in astfel de situatii isi vor parasi bebelusul. Din pacate, primariile rurale, care finanteaza SPAS-urile si raspund de prevenire, nu au bani pentru benzina, nici destui angajati care sa bata satele si sa sprijine familiile dezorganizate, sarace, in care violenta si consumul de alcool au devenit cronice. Zilele acestea, institutiile cu rol in prevenirea abandonului au improspatat protocolul de colaborare pe care il aveau. aAm pus accent pe rolul asistentului social din maternitati, pe consilierea gravidei care vine sa nasca fara a avea un act de identitate”, ne-a declarat dr. Carmen Rosculet, de la Directia de Sanatate publica.

Silvia Patrascanu
Doina Mincu

Locuitorii comunei Letea Veche au sesizat miercuri Agentia pentru Protectia Mediului (APM) cu privire la disconfortul produs de mirosul puternic de amoniac, provenind de la firma AMURCO. Specialistii APM au prelevat probe in jurul orei 15. In paralel cu analiza facuta de agentie, proba a fost trimisa si in laboratorul firmei. Rezultatele au indicat valori de 2 si 1,98 mg/mc, cu o medie de 1,99, cu mult peste limita STAS de 0.3 mg/mc concentratie de amoniac. „Valorile sunt sustinute si de cresterea valorilor inregistrate pe analizorul de amoniac, amplasat in Izvoare, pe statia automata”, a mentionat Paul Toderica, director coordonator APM. Garda de Mediu (GM) a efectuat mai multe controale cu privire la scaparile de amoniac si a ajuns la concluzia ca firma nu poate fi trasa la raspundere. „De pe 15 ianuarie fabrica nu a functionat datorita sistarii gazului metan venit prin sistemul national. Cand s-a dat acceptul de reintrare in activitate, au ratat pornirea, motiv pentru care au fost acele emisii. Nu a fost vorba de neglijenta”, a declarat Titi Secara, purtator de cuvant al Garzii. AMURCO nu a fost amendata, insa a primit sarcina de a completa documentatia de la Agentia Regionala pentru Protectia Mediului in vederea obtinerii autorizatiei de mediu.

Andreea Lupascu

Desteptarea te provoaca! Intra in jocul „Groapa mea e cea mai mare”. Gaseste cea mai mare groapa din Bacau si trimite imagini impreuna cu numele tau si al strazii unde ai facut fotografia, la adresa redactie@desteptarea.ro. Cele mai bune 5 fotografii vor fi publicate in ziar si pe site-ul www.desteptarea.ro.

Astazi, str. Vasile Parvan din Cartierul CFR.

Confuzie si salarii mai mici pentru cadrele didactice pe luna ianuarie 2010. In urma aplicarii Legii salarizarii unitare, unele sporuri au disparut complet, in timp ce altele au fost diminuate. Aceste schimbari s-au reflectat in buzunarul angajatilor la stat, in special in cazul personalului nedidactic si auxiliar.

Statele de plata pentru angajatii din invatamantul preuniversitar au indicat si cu 20 la suta mai putini bani pentru luna ianuarie 2010. Prin Legea salarizarii unitare, au disparut salariile de merit, sporurile de toxicitate si arhiva si a fost diminuat sporul de rural pentru profesorii care fac naveta zilnic sa predea la sate. Daca pentru profesorii cu gradatie de merit, salariile au ramas la acelasi nivel, personalul care beneficia de salariu de merit si de sporurile sus-mentionate a castigat si cu 300 de lei mai putin.

Nedidacticii si auxiliarul, grav afectati

„E jale in ceea ce priveste personalul auxiliar. La ei nu s-a gandit nimeni. O femeie de serviciu cu un salariu de 600 de lei a primit pe ianuarie aproape 500 de lei. Imi pare foarte rau pentru ele, am un personal jos palaria”, a declarat prof. Vasile Cautis, directorul Colegiului „Vasile Alecsandri”. Pentru inginerii de sistem si laboranti, venitul a scazut semnificativ odata cu disparitia sporului de toxicitate si chiar a salariului de merit. „21 de colegi nu au mai primit salariu de merit. Venitul lor a scazut si cu doua, trei sute de lei. Oamenii trebuie sa primeasca salariul, ca sa fie motivati”, a adaugat directorul unitatii de invatamant. Aceeasi situatie si la Colegiul „Anghel Saligny”, unde fara salariul de merit, leafa a scazut cu 15 la suta. „16 la suta dintre colegi au primit mai putini bani. Cei cu gradatie de merit nu au simtit nicio diferenta la salariul pe luna ianuarie”, sustine directorul liceului, prof. Robert David. La scolile generale, nu au existat diferente semnificative in acordarea salariilor. „Nu am castigat si nici nu am pierdut nimic. Am primit banii la nivelul salariului din decembrie”, afirma prof. Danisia Dumea, directorul Scolii „Mihail Sadoveanu”.

Mai putin in rural

Au de suferit cu noua lege a salarizarii si profesorii care predau in rural. Sporul pentru rural a scazut in fiecare comuna: de la zece la opt la suta, de exemplu, in Garleni si de la cinci la trei la suta in comuna Poduri. Nici decontarea transportului de catre primarii nu se mai practica. „Noi am calculat pe salariul de incadrare, la care am adaugat sporul de vechime, cel de rural modificat si de dirigintie. Am eliminat salariul de merit si sporul de doctorat. Salariile au scazut cu 20 la suta. Profesorii s-au conformat, nu au avut ce face”, a declarat Adina Negru, secretar la Scoala „General Nicolae Sova”, Poduri. Nici pentru sporurile prevazute de contractele colective de munca nu mai exista fonduri. „Profesorilor li se deconta transportul in comun, naveta, aveau sase calatorii gratuite cu trenul si beneficiau de un control medical periodic. Nu sunt bani pentru aceste drepturi, decat daca vom avea o finantare externa”, sustine directorul Vasile Cautis.

Andreea Lupascu

Angajatii CJ au pierdut un sfert din venituri

Functionarii si contractualii din cadrul Consiliului Judetean (CJ) Bacau si-au luat primul salariu din 2010. Evident, mai mic decat salariul avut anul trecut, deoarece e calculat conform Legii 330. Din ianuarie, angajatii din administratie au pierdut orele suplimentare, iar peste doua luni vor pierde si salariul de merit. „Nu se mai platesc orele suplimentare, ceea ce afecteaza o treime dintre functionari si pe toti contractualii”, arata Angela Bogea, director Resurse Umane. A ramas sporul de dificultate de 10 la suta, iar indemnizatia de conducere si sporul de vechime au fost introduse in salariul de baza. „Eu am avut un salariu de merit de 432 lei, declara Angela Bogea. Acum e introdus in salariul de baza, dar din aprilie, cand inceteaza vechiul Contract Colectiv de Munca, se diminueaza cu aceasta suma.” Pe langa orele suplimentare, angajatii CJ au pierdut si premiile lunare: 10 la suta pentru functionari, 2 la suta pentru contractuali. Pare putin, dar „am pierdut patru milioane de lei, e aproape un sfert din salariu, sustine un economist. Cu banii astia imi plateam o rata la banca, ca am doua credite!” Un sef de serviciu care lua, anul trecut, 30 milioane de lei vechi, a primit pentru ianuarie doar 23 de milioane, iar un functionar care avea 19 milioane de lei „brutul”, a luat 14,3 milioane. Vecinii lor, din Prefectura Bacau, sufera mai putin: „Noi nu am luat un salariu egal cu cel din decembrie 2009, neafectat de concediul fara plata, arata Alexandra Albut, manager public. De salariul de merit au beneficiat doar 15 la suta dintre angajati si s-a acordat pana in decembrie. Noua nu ni s-au platit nici anul trecut orele suplimentare, asa incat nu am pierdut nimic. Prefectura Bacau are azeroa la acest capitol.” (Silvia P.)

Fara ore suplimentare, premii si salariu de merit

[ad#stire] Desi premierul Emil Boc i-a asigurat pe bugetari ca nu vor pierde din veniturile salariale de care au beneficiat in 2009 prin aplicarea noii legi a salarizarii unitare (330/2009), in realitate lucrurile nu stau chiar asa. La lichidarea din 15 februarie pentru luna ianuarie angajatii din sistemul bugetar nu au mai beneficiat de plata orelor suplimentare efectuate, nici de premii si, unii, nici de salariul de merit. Totusi, o parte dintre aceste drepturi s-ar parea ca nu sunt pierdute definitiv. aLegislatia prevede ca orele suplimentare inregistrate in 2009 vor fi achitate in 2010, pana la 31 decembrie, iar cele efectuate anul acesta vor fi platite in 2011, tot pana la sfarsitul lunii decembrie, ne-a spus Gheorghe Alexe, director coordonator, interimar, Agentia Judeteana de Prestatii Sociale (AJPS) Bacau. Salariul de merit se plateste pana la implinirea unui an de cand a inceput acordarea lui, asa cum s-a facut si anterior. Daca el este prevazut de contractul colectiv de munca, se achita pana la expirarea acestuia.” In ce priveste premiul de 10 la suta pentru functionarii publici, acest drept a fost anulat. Legislatia actuala prevede un singur premiu de 2 la suta pentru toti cei care lucreaza in sistemul bugetar, dar si acest drept a fost amanat pentru anul 2011. Dar cei mai afectati sunt angajatii din invatamant care profeseaza la tara deoarece lor li s-a diminuat si sporul de rural. (Elena T.)

Asiguratorii au aplicat sistemul bonus/malus pentru asigurarile obligatorii de raspundere civila auto (RCA) emise de la 1 ianuarie 2010. Un sofer fara daune in 2009 beneficiaza de o reducere de 10% la o polita incheiata pe o perioada de un an, reducerea urmand sa ajunga pana la 50% din pretul politei in sapte ani, daca acesta nu a inregistrat niciun eveniment. In schimb, soferii cu mai multe accidente la activ vor plati o prima mai mare cu pana la 200%.

Sistemul de calcul

Sistemul bonus/malus se aplica doar la persoanele fizice. Asigurarea RCA se calculeaza printr-un sistem electronic, pe baza caruia se poate afla pretul corect al politei. Dupa ce se introduc datele masinii (seria sasiu) si codul numeric personal al solicitantului, automat calculatorul interogheaza baza de date a asiguratorilor ( CDAM ), pentru a se afla daca asiguratul a avut sau nu vreun accident. Perioada de referinta pentru anul acesta este 1 ianuarie 2009 – 31 decembrie 2009. aAtunci cand, din motive tehnice, baza de date nu functioneaza, se ia o declaratie pe propria raspundere a clientului ca a avut sau nu a avut daune”, a declarat Vasile Cojocaru, reprezentant Generali Asigurari. Dupa ce a fost identificat numarul de evenimente se continua emiterea politei. Exista o serie de intrebari, pe baza carora se dau reduceri comerciale de la tarifele companiei. Pretul politei difera in functie de varsta proprietarului, de zona unde locuieste si de capacitatea cilindrica a autoturismului. De exemplu, un proprietar cu varsta pana in 30 de ani ce detine o masina cu capacitate cilindrica de 1300 va plati o polita de 1.364 lei pe un an de zile. Daca persoana respectiva ar fi avut peste 30 de ani, atunci solicitantul ar fi platit aproximativ 700 de lei. In cazul soferilor care au avut accidente anul trecut, acestia trebuie sa stie ca aimpovararea este mult mai agresiva decat bonificarea, majorarea politei ajungand si pana la 200%”, a completat Vasile Cojocaru.

[ad#stire] Cum problematica RCA-ului este in stransa legatura cu intelegerea amiabila a partilor implicate intr-un accident, lege aparuta la mijlocul anului trecut, acest lucru a dus si la degrevarea activitatii politistilor care lucreaza la Compartimentul aTamponari” a Inspectoratului Judetean de Politie Bacau. aDaca in luna iunie 2009, la sediul Politiei s-au prezentat 410 persoane, care au reclamat evenimente rutiere, in luna iulie, numarul acestora a scazut la 185. Comparativ, in luna ianuarie 2009 au fost inregistrate 448 de evenimente soldate cu pagube materiale, iar in ianuarie 2010 doar 78″, ne-a declarat subinspectorul Gabriel Blaga, Biroul Rutier Bacau. Actul normativ precizeaza ca pentru evenimentele in care au fost implicate doua vehicule din care au rezultat numai prejudicii materiale, avizarea societatilor din domeniul asigurarilor se poate face si in baza formularului Constatare amiabila de accident, fara a mai fi nevoie de procedura de constatare a Politiei.

Sinziana Filimon, Andreea Hizanu

Consiliul Judetean (CJ) Bacau va aproba, vineri, bugetul judetului pe 2010. In ianuarie, toti primarii au fost chemati la discutii, avand sansa sa-si sustina obiectivele cele mai importante. Dragos Benea, presedintele CJ, a afirmat atunci ca banii vor fi orientati spre cofinantarea proiectelor de infrastructura, in special pe „Masura 322”, si a celor derulate in cadrul programelor nationale (baze sportive, asezaminte culturale, drumuri etc.). Comunele si orasele sunt finantate din sume destinate echilibrarii bugetelor si a cotelor din TVA. Prin DGFP, li s-au repartizat 67.274.000 lei, adica 80 la suta din total. Suma reprezentand diferenta de 20 la suta – 39.587.000 lei – va fi alocata prin hotararea CJ Bacau. Primariile rurale vor mai primi de la CJ inca 7.079.000 lei pentru intretinerea drumurilor comunale. Sumele finale vor fi stabilite in sedinta CJ de joi, cand fiecare conslier judetean va incerca sa obtina ceva in plus pentru primarii din zona pe care o reprezinta. Dragos Benea, presedintele CJ, afirma ca, de data asta, sumele desinate echlibrarii bugetelor locale nu vor fi repartizate pe criterii politice. „Toti primarii vor primi bani, nu cat si-au dorit, dar va fi un buget echilibrat”, a declarat presedintele CJ. Primarii, mai ales cei liberali, care au suferit crunt in 2009 din cauza lipsei fondurilor, sunt optimisti. Pentru Constantin Mihaila, PNL, edilul din Hemeius, doua proiecte sunt vitale: „Avem nevoie de 5 miliarde de lei vechi pentru cofinantarea bazei sportive si de 4 miliarde, partea noastra la aductiunea apei potabile din Fantanele si extinderea retelei in Lilieci si Hemeius, care valoreaza 40 de miliarde.” Si alti liberali sunt increzatori, mai degraba parand nemultumiti edilii din PSD si PD-L, pe care echitatea practicata de CJ nu-i avantajeaza.

Silvia Patrascanu