O denumire medicala savanta iti poate distruge intr-o clipa toate planurile, visele, viata. Eugenia Daniela Raducea a primit aceasta lovitura, dar, invatata cu greutatile, a crezut ca va invinge si de aceasta data orice obstacol de dragul fiicei ei. Numai ca, atunci când sansa la viata se masoara in bani, vointa si dragostea de mama nu sunt de ajuns. Profesor de limba româna in Tirgu Ocna, Eugenia Daniela Raducea a fost diagnosticata cu neurinom acustic sau Schwanom vestibular. Pe intelesul larg, o tumora pe creier. A suferit o interventie chirurgicala la un spital din Capitala. Medicii si-au dat seama la RMN-ul de control, de dupa operatie, ca este mai complicat decât credeau. Mai exact, o tumora rara, probabilitatea aparitiei ei fiind de 1 la 130.000 de cazuri. “Am citit despre boala mea, am vazut oameni murind lânga mine in spital dupa ce au fost operati si nu am avut curaj sa ma internez intr-un spital din tara.” Un medic german a spus insa ca interventia este “dificila dar nu imposibila”. Se poate realiza la o clinica din Hanovra. Eugenia Daniela Raducea a avut programare la aceasta clinica, dar costurile estimate la 50.000 euro ii depasesc puterea financiara. Isi creste singura fiica, eleva in clasa a XI-a, si traiesc dintr-o pensie de boala de 600 de lei. Din decembrie 2007, când a fost diagnosticata, pâna in august 2010 nu a cerut sprijinul nimanui. A sperat ca se va descurca singura, dar nu a reusit sa se prezinte la clinica din Hanovra la data stabilita. Interventia a fost reprogramata, insa timpul nu este de partea bolnavei. Evolutia tumorei se reflecta in starea tot mai grava a pacientei. Nu stie daca va rezista pâna pe 10 ianuarie 2011 sau daca va avea banii care ii pot reda viata. Traieste stabilindu-si termene scurte. Unul dintre acestea este 13 decembrie, ziua in care fiica ei va implini 18 ani. “Vreau sa-i fiu alaturi. Am ramas singura de la 28 de ani, cu un copil de un an. Am renuntat la postul de preparator universitar in Iasi, pentru a fi alaturi de ea, in Tirgu Ocna.” Nu regreta: a crescut un copil minunat si generatii de elevi care nu o pot uita. O dovedesc mesajele de incurajare de pe blogul sau si campaniile de strângere de fonduri: apeluri umanitare, concerte, emisiuni TV. S-au adunat, cu mult efort, aproape 10.000 de euro. Prea putin pentru costul interventiei! “Fac un apel la cadrele didactice, la fostii nostri colegi din promotia 1983 a Liceului Pedagogic sa o salvam pe Daniela Raducea sau Bura, dupa cum si-o amintesc, probabil, cei cu care am impartit anii de liceu, cu toate emotiile, bucuriile si micile suparari ale vârstei”, ne-a spus Daniela Rusu (Vasioiu), fosta colega.
Doina Mincu

„Imi cereti sa va spun un gând de-al meu? Vreau sa traiesc viata pe care nu am trait-o. Ani de zile nu am stiut altceva decât casa-liceu-casa. Vreau sa-mi vad fiica la 18 ani si, daca imi ajuta Dumnezeu, mai departe.”
Eugenia Daniela Raducea

Mesaj de incurajare:
„Sunt paralizata de uimire. In toti anii acestia n-am stiut nimic de dumneavoastra, dar n-a trecut o zi in care sa nu ma urmareasca modelul profesorului serios, riguros, perseverent, doct care sunteti. N-am scris un rând cu creta la tabla, n-am vorbit despre o lectie elevilor mei fara sa am in minte tinuta dvs. academica si care innobila un biet liceu de târg provincial… Ce lumina poate fi mai puternica decât aceea pe care ati lasat-o in mintea si in sufletul unor tineri? Fie ca ea sa se intoarca acolo de unde a izvorât cu forta sufletului bun care s-a «,risipit».”
O fosta eleva, profesor de limba româna in Bucuresti

Codul IBAN al contului umanitar in RON, deschis la BCR Tg. Ocna, pe numele Raducea Eugenia Daniela: RO16RNCB0031013990570006
Codul IBAN al contului umanitar in EURO, deschis la BCR Tg.Ocna, titular Raducea Eugenia Daniela: RO86RNCB0031013990570007

Mii de pensionari, executati silit

Mii de pensionari sunt datori la banci, CAR-uri ori la Finante. Unii dintre ei au restante chiar si la sase creditori. Ei au tot atâtea popriri pe pensie. In ultima vreme pensionarii au inceput sa imprumute sume mici, pentru a le putea restitui.

Peste 3.000 de pensionari au ramas in urma cu plata ratelor la creditori. Ei s-au imprumutat la banci sau casele de ajutor reciproc (CAR) ori nu si-au mai onorat de ani buni obligatiile la stat. Dupa ce i-au tot somat sa achite debitul pe care il au fata de ei, creditorii au trecut la executarea silita. Au recurs la executorii bancari si au instituit poprire pe pensia celor restantieri. Surprinzator, in zona Onestiului sunt aproape tot atâtia pensionari debitori ca si in zona Bacaului. Dintre cei peste 50.000 de pensionari care sunt in evidenta Casei Locale de Pensii Onesti, 1.523 au restante la plata ratelor din imprumuturile facute la banci, la CAR-uri, cooperative de credit ori la achitarea unor despagubiri sau cheltuieli de judecata. La rândul ei, Casa Judeteana de Pensii (CJP) are in evidenta 1.559 de debitori dintre cei peste 110.000 de pensionari. Marea majoritate dintre pensionarii restantieri au datorie la un singur creditor. Dar sunt si persoane care se inregistreaza chiar si cu sase retineri din pensie, incât din aceasta nu le mai ramâne mare lucru.

Oalele se sparg in capul Casei de Pensii

Desi Casa Judeteana de Pensii nu face decât sa puna in aplicare un titlu executoriu de infiintare a popririi, multi pensionari isi descarca nervii pe aceasta institutie. “Vin la noi sa ne impute faptul ca le retinem din pensie, ne-a spus Liviu Cretu, directorul CJP. Altii cer sa le reducem ratele de retinere. Dar noi nu putem face nimic. Daca ne vine o adresa de infiintare a popririi, insotita de un titlu executoriu, noi suntem obligati prin lege sa o instituim ca atare, sa nu modificam nimic.” Conform Codului de Procedura Civila, pensiile acordate in cadrul asigurarilor sociale pot fi urmarite cu pâna la o jumatate din venitul net lunar pentru sumele datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau de alocatie pentru copii. Pentru orice alte datorii retinerea din pensie va fi de o treime din venitul lunar net. Daca sunt mai multe urmariri, adica pensionarii au restante la mai multi creditori, poprirea nu poate depasi o jumatate din venitul net lunar al debitorului, indiferent de natura creantelor. Veniturile din munca sau orice alte sume ce se platesc periodic debitorului si sunt destinate asigurarii mijloacelor de existenta ale acestuia, in cazul in care sunt mai mici decât cuantumul salariului minim net pe economie, pot fi urmarite numai asupra partii ce depaseste jumatate din acesta.

Imprumuturi mai mici, pentru cât ii tin buzunarele

Cele mai multe popriri vin din partea CAR-urilor. Fiecare CAR are mai multi ori mai putini restantieri. Dar comparativ cu numarul membrilor pe care ii are si cu cel al pensionarilor creditati, o suta sau doua sute de datornici la fiecare CAR nu reprezinta o cifra mare. Asociatia CAR Pensionari “Speranta si Omenia” Moinesti are peste 27.000 de membri. Multi dintre acestia recurg la imprumut. Conducerea asociatiei afirma, insa, ca nu are probleme deosebite cu recuperarea creantelor de la ei. Pe de alta parte nici pensionarii nu se mai hazardeaza sa imprumute sume mari. Doar atât cât le permite punga sa dea inapoi. “La noi, imprumuturile au o anumita limita, pâna la 6.000 lei, foarte rar, de 10.000 lei, ne-a declarat Anton Albu, presedintele asociatiei. De obicei, se tine cont de posibilitatea pensionarului de a restitui suma datorata. In octombrie, de exemplu, au fost acordate 959 imprumuturi, din care majoritatea sunt sub 2.000 de lei. Au luat bani cu imprumut pentru acoperirea unor nevoi imediate, aprovizionarea de toamna, plata unor obligatii fata de stat , dar mai ales pentru ajutorarea copiilor. Imprumuturile au cautare din ce in ce mai mult, pentru ca dobânzile practicate de noi sunt avantajoase iar banii se dau cu promptitudine si corectitudine.”
Elena Tintaru

Primaria Bacau pune biciul pe asociatiile de proprietari

Primaria Bacau a pus gând rau presedintilor si administratorilor din asociatiile de proprietari. Acestia vor fi arsi la buzunar daca nu se supun ANRSC si nu-i pun la plata caldurii de la CET si pe locatarii care au scapat de sistemul centralizat de incalzire. Cel putin aceasta li se pregateste printr-un proiect de hotarâre de consiliu local, care va fi supus votului astazi.

Un stufos proiect de hotarâre va fi supus azi votului consilierilor locali. Acesta urmeaza sa aprobe: trecerea la sistemul individual de facturare/incasare a contravalorii energiei termice furnizate in sistem centralizat; acordarea unor facilitati asociatiilor la plata datoriilor catre SC CET; regulamentul de repartizare a consumului de energie termica din blocurile racordate la CET. Conventiile de facturare individuala devin, incepând cu 1 noiembrie, anexe obligatorii la contractul de furnizare/primire agent termic dintre CET si asociatii. Facilitatea financiara acordata asociatiilor se refera la stergerea penalitatilor de intârziere daca acestea isi achita datoriile catre CET in termen de 14 luni de la intrarea in vigoare a HCL. In cazul in care nu se va stinge datoria, CET va calcula penalitati pe cele 14 luni de gratie.

Contorizare si inventariere

Tot incepând cu 1 noiembrie devine obligatorie respectarea regulamentului de repartizare a consumurilor de energie termica intre consumatorii din imobilele tip condominiu (blocuri) racordate la CET. Acesta a fost intocmit cu respectarea Ordinului 343 al Autoritatii Nationale de Reglementare a Serviciilor Comunitare (ANRSC). Ordinul impune contorizarea consumului de caldura din spatiile comune (casa scarii, subsoluri, uscatoare), precum si de pe instalatia comuna de transport al agentului termic. Acelasi ordin prevede o inventariere a suprafetei echivalent termice (SET) a apartamentelor si a spatiilor comune din blocuri. Repartitoarele trebuie montate de firme autorizate, pe cheltuiala locatarilor.

Supunere sau amenda

Acolo unde nu se realizeaza aceste operatiuni, in lunile noiembrie si martie, 50% din valoarea facturii de caldura va fi repartizata tuturor apartamentelor din bloc, inclusiv celor dotate cu centrala termica proprie. In lunile decembrie, ianuarie si februarie, 30 % din factura va fi suportata de toti proprietarii de apartamente, indiferent de sistemul de incalzire pentru care au optat. Firmele de repartitoare, presedintii si administratorii asociatiilor sunt cei care trebuie sa puna in aplicare ordinul ANRSC. Multi dintre acestia au declarat ca nu recunosc dreptul ANRSC de a le impune ceva. Primaria Bacau vine acum sa bata cu pumnul in masa. Refuzul presedintilor de a “colabora sau participa la implementarea prevederilor regulamentului” se sanctioneaza cu amenda intre 300 si 500 lei. Refuzul administratorilor de a-i pune la plata caldurii de la CET pe proprietarii apartamentelor debransate va fi amendat tot cu 300-500 lei.
Doina Mincu

„Nu inteleg ce treaba avem noi cu ANRSC. Ordin poate da orice ministru, dar eu nu sunt obligat sa-l respect in asociatie. E o treaba scornita sa-i aduca la CET pe cei debransati. Nu avem de gând sa impartim caldura de la CET celor cu centrale proprii. Ce, noi le platim ca incalzesc peretii inainte sa dea CET-ul caldura?”
Ion Pancu, presedinte Asociatia de proprietari 18

„Nu am montat repartitoare-martor. ANRSC da un ordin, dar el nu poate fi aplicat la fel la toata lumea. Sunt tot felul de situatii particulare. Acum vine primaria sa ne amendeze? Cum vine asta? Noi ii platim si ei ne amendeaza?”
administrator Asociatia de proprietari 106

Recunoastere nationala pentru “cei buni”

Patru elevi bacauani, care au obtinut rezultate deosebite la olimpiadele nationale, au fost ieri dupa-amiaza premiati la Palatul National al Copiilor din Bucuresti.

Este vorba despre Tudor Gabriel Padurariu – de la Colegiul National “Gr. Moisil” Onesti, acum in clasa a XII-a (care a obtinut anul trecut medalia de bronz la internationala de matematica), Ioana Simionescu – de la Colegiul National “Gh.Vranceanu” Bacau, acum in clasa a X-a (care a luat argintul la olimpiada internationala de stiinte pentru juniori), Claudia Toia – absolventa a Colegiului National “Gh.Vranceanu”, care anul trecut a obtinut locul III la olimpiada internationala de limba, comunicare si literatura româna, si Bianca Maria Marin, de la Colegiul National “Nadia Comaneci” Onesti, care a luat locul I la aceeasi olimpiada internationala de limba si literatura româna. “In plus, elevul Tudor Gabriel Padurariu va mai primi un premiu pentru medalia de argint pe care a luat-o anul trecut la Balcaniada de matematica pentru seniori”, a explicat Isabela Adam, inspector scolar la Inspectoratul Scolar Bacau. Pe total, la festivitatea de premiere de la Bucuresti vor fi recompensati 120 de elevi, care au luat 140 de distinctii (31 de medalii de aur, 51 de medalii de argint, 55 de medalii de bronz si 3 mentiuni) la olimpiadele internationale sau regionale (juniori si seniori) de matematica, biologie, filosofie, geografie, chimie, fizica, informatica, limba, comunicare si literatura româna, limba latina, astronomie si astrofizica. De asemenea, vor fi premiati si profesorii care i-au pregatit.

Bani de la minister

Fondurile de premiere au fost alocate prin ordin al ministrului Educatiei, iar valoarea lor in bani este de 11.300 lei noi – medalie de aur si premiul special pentru punctaj maxim, 8.750 lei – premiul I/medalie de aur, 7.500 lei – premiul II/medalie de argint, 5.350 lei – premiul III /medalie de bronz si 3.650 lei – mentiune (sau diplome echivalente). Valorile noilor premii acordate elevilor care s-au impus în competitiile regionale (olimpiade balcanice, Olimpiada Internationala Pluridisciplinara, Olimpiada Central Europeana de Informatica, Olimpiada de Chimie “D.I. Mendeleev”) sunt de: 4.000 lei noi – premiul I/medalie de aur, 3.400 lei – premiul II/medalie de argint, 2.650 RON – premiul III /medalie de bronz/medalie de bronz si 2.300 RON – mentiune (sau diplome echivalente).

Premii in bani si pentru profesori

Pentru profesorii care i-au pregatit pe elevii recompensati s-a acordat un singur premiu, in cuantumul cel mai mare prevazut pentru unul din elevii lor. Pentru scoala pe care elevul o frecventeaza sau au frecventat-o se acorda câte un premiu, in cuantumul prevazut pentru fiecare elev premiat. In acest ultim caz, sumele primite vor fi utilizate pentru dotari destinate sprijinirii eficientei procesului de invatamânt. Fondul total de premiere este de 1.823.725 lei.
Roxana Neagu

Votul uninominal, progres doar pe hârtie

La jumatatea primului mandat uninominal din istoria democratica a tarii, parlamentarii care-i reprezinta pe bacauani in Legislativ se declara mai curând nemultumiti de realizari. Acestia sustin ca votul uninominal i-a transformat pe deputati si senatori in „primari de colegii” si ca la nivelul judetului Bacau intre fortele politice parlamentare mocneste o discordie care face imposibila colaborarea in folosul cetatenilor.

Cei 14 parlamentari trimisi de bacauani in Legislativ – 10 deputati, respectiv 4 senatori – inregistreaza un bilant mai curând negativ la jumatatea mandatului. Daca la data impunerii votului uninominal se credea ca acesta ii va responsabiliza pe politicieni fata de alegatori, dupa doi ani de mandat uninominal parlamentarii bacauani se declara nemultumiti de realizari. Acestia spun ca „uninominalul” i-a transformat in „primari de colegii” si ca in judetul Bacau cele trei forte politice majore – PSD, PDL si PNL – nu vor colabora prea curând in folosul cetatenilor.

Pe cine am trimis in Parlament

In 2008, pe 30 noiembrie, au avut loc primele alegeri legislative guvernate de votul uninominal. Initial, judetul Bacau trebuia sa trimita in Parlament 15 politicieni, insa pe fondul unui val emigrationist Bacaul a pierdut din populatie astfel incât a doar 14 politicieni au ajuns, in cele din urma, in Legislativ.
Alegerile au fost câstigate de PSD care a dat 6 parlamentari: 4 deputati (Viorel Hrebenciuc – colegiul 9, Iulian Iancu – colegiul 8, Gabriel Vlase – colegiul 10 si Gheorghe Antochi – colegiul 4), respectiv 2 senatori (Catalin Mardare – colegiu senatorial 3, Elena Mitrea – colegiul senatorial 4). PNL si PDL si-au impartit parlamentarii in mod egal: câte 3 deputati, respectiv câte un senator. Liberalii i-au trimis in Parlament pe deputatii Tudor Chiuariu – colegiul 1, Mihai Banu – colegiul 5, Ionel Palar – colegiul 3, respectiv pe senatorul Gabriel Berca – colegiul senatorial 1. De cealalta parte, pedelistii Adrian Popescu – colegiul 2, Valerian Vreme – colegiul 6 si Vasile Gherasim – colegiul 7 au ajuns deputati, in timp ce Vasile Nistor – colegiul senatorial 2 a fost ales senator.
La inceputul lui aprilie 2010, parlamentarii liberali Gabriel Berca si Mihai Banu au parasit PNL si au preluat sefia organizatiei PDL Bacau, rotunjind grupul de parlamentari democrat-liberali bacauani. PDL are acum in judetul Bacau un numar egal de parlamentari cu PSD: 4 deputati si 2 senatori. PNL a ramas cu praful de pe toba. Din cei doi deputati liberali care reprezinta Bacaul in Parlament, unul – Tudor Chiuariu – este de „import”.

Ce au facut pesedistii?

“Singur nu poti realiza nimic!”

Radu Catalin Mardare are 17 initiative legislative, 6 motiuni , 6 intrebari, 13 luari de cuvânt si 3 declaratii politice. “Cantitatea” de interventii nu-l intereseaza, insa, pe senator. “Eu as pune accentul pe lucruri concrete, care ramân si care schimba in bine viata oamenilor”, a explicat Radu Catalin Mardare. Intre astfel de interventii se numara sprijinul acordat comunei Sascut, pentru sistemul de alimentare cu apa din Contesti si Valea Nacului, o gradinita si o sala pentru activitati sportive si extrascolare in Bratesti – Bârsanesti, pentru care banii urmeaza sa vina, dar si investitiile din Mânastirea Casin, unde “am reusim sa contribuim la continuarea Podului Lupesti”, si din Bogdanesti, unde s-a facut un dispensar si un pod, suma – 900 de miliarde de lei vechi – fiind deja aprobata. Se apropie de finalizare sala de sport din Buciumi si, de asemenea, se asteapta banii pentru finalizarea Scolii Bârsanesti, inceputa de vreo patru ani. Catalin Mardare a tinut sa precizeze ca “singur nu poti sa realizezi nimic”, prin urmare e limpede ca a fost sprijinit de colegii social-democrati din Senat si din colegiu.
Elenei Mitrea, senator PSD, s-a implicat in salvarea Scolii de Arte si Meserii (SAM) Rachitoasa, mai exact, modificarea planului de scolarizare 2009-2010 negociat anterior, prin care s-a renuntat la clasele de turism si au fost introduse doua clase de profil agricol si tâmplarie. “A fost o conditie necesara fara de care dotarile de la SAM Rachitoasa in valoare de 10.000 de euro ar fi fost transferate unei unitati din judetul Neamt”, arata Elena Mitrea. Nu a fost uitat, fireste, orasul Buhusi, care a obtinut finantare pentru constructia unui bloc de locuinte pentru tineri prin ANL. Mitrea a adresat 6 interpelari premierului Boc si 12 ministrilor, cele mai importante vizând starea podului Gârleni – Bacau, pierderea finantarii pentru centura ocolitoare a Bacaului, precizari privind drepturile copiilor si ale persoanele cu handicap etc. A initiat 20 de proiecte legislative.

Vlase, 60 de miliarde in 2 ani

Gabriel Vlase, deputat PSD in Colegiul 10, arata ca “amendamentele de la legea bugetului si sustinerea proiectelor ce se transforma in hotarâri de guvern reprezinta una dintre componentele palpabile ale activitatii parlamentare”. Concret, totalul fondurilor atrase pentru comunitatile din Colegiul 10 este de circa 60 miliarde lei vechi, in ultimii 2 ani. “Mijlocul principal de sustinere a comunitatilor locale reprezinta fondurile atrase si distribuite catre oameni prin intermediul unitatilor administrativ-teritoriale, bisericilor, indiferent de confesiune, si al proiectelor de dezvoltare”, afirma deputatul. Intre obiective prioritare ale deputatului Vlase s-au aflat si retelele de apa-canal din Pâncesti, Cleja, Huruiesti, Faraoani, gradinita din Somusca, podurile din Orbeni si asfaltarea din Valea Seaca, acoperisul scolii din Fundu Racaciuni, infiintarea Protopopiatului Sascut, reconstructia Bisericii Pradais, dar si “sprijinul financiar, prin amendamente la Bugetul de Stat, pentru bisericile din toate cele 15 comune ale Colegiului 10”, sustine Gabi Vlase.

Antochi nu va mai candida

Gheorghe Antochi, PSD, a fost ales deputat in Colegiul 4. Este membru in Comisia pentru agricultura, silvicultura, industrie alimentara si servicii specifice si in Comisia parlamentara de ancheta privind situatia sistemului de irigatii si a altor sectoare de imbunatatiri funciare. Are la activ 9 luari de cuvânt in plen, 2 declaratii politice, 8 intrebari sau interpelari. A semnat 4 motiuni si 28 de initiative legislative, dintre care 7 respinse definitiv si una aflata in reexaminarea Senatului. Cu toate astea, este extrem de nemultumit. “Nu am reusit sa fac aproape nimic din ce mi-am propus in cele 9 luni in care PSD-ul a facut o alianta contra naturii cu PD-L si cu atât mai putin in perioada urmatoare, afirma social-deocratul. Nu fac parte dintre cei care nu sunt prezenti la intâlnirile din comisii sau la dezbaterile in plen. In primul an am platit tribut faptului ca toata viata mea am lucrat intr-un mediu in care cuvântul dat era respectat si am ajuns intr-un mediu in care numai din intâmplare sedintele incep la ora programata si se intruneste cvorumul.” Gheorghe Antochi afirma ca munca in Camera Deputatilor i-a produs “o mare dezamagire”, prin urmare deducem ca nu va mai candida in 2012. Chiar asa este: “Dupa prima luna de activitate am luat aceasta decizie, care este irevocabila.”

“Greu de gasit”, partea a III-a

Viorel Hrebenciuc, deputat PSD ales in Colegiul 9, este presedintele Comisiei pentru afaceri europene a Parlamentului României. A semnat 4 notiuni, 29 de propuneri legislative si a avut 28 de luari de cuvânt, 14 in plen si 14 in Biroul Permanent. Este campion la absente, având cea mai slaba participare, la dezbateri, dintre parlamentarii bacauanii. Daca in Camera Deputatilor l-am mai zarit, mai ales pe la motiuni, in imaginile prezentate de televiziunile nationale, la telefon chiar e imposibil de gasit. Iulian Iancu, deputat PSD, ii reprezinta in Parlamentul României pe bacauanii din Colegiul uninominal nr. 8. Este presedintele Comisiei pentru industrii si servicii. Iancu a vorbit in plenul CD de 41 de ori in 27 de sedinte, a semnat 3 motiuni, a avut o interpelare si a initiat 15 propuneri legislative.

Ce au facut pedelistii?

“Multi angajati, dar nu prea isi fac treaba”

Parlamentarii democrat-liberali se declara nemultumiti de prima parte a mandatului. Acestia spun ca birocratia din Parlament, precum si permanentele contre politice fac aproape imposibila promovarea unor proiecte vitale pentru colegiile uninominale. Adrian Popescu, deputat aflat la primul mandat, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca este nemultumit de primii doi ani de parlamentarism. “In opinia mea se puteau face mai multe. Sunt nemultumit. In general, birocratia ne impiedica sa facem foarte multe. Observati ca se sta cu lunile pentru dezbaterea unei initiative legislative, de exemplu. La nivelul Camerei Deputatilor e mult personal angajat, dar care nu prea isi face treaba”, a afirmat Popescu. Acesta a mai spus ca participa la voturi in mod consecvent, pentru ca asta e activitatea unui parlamentar. “E in fisa postului. Cum sa nu ma prezint la voturi in plen? Practic noi suntem angajati sa legiferam, sa votam legi”, a mai spus deputatul.
Popescu a luat cuvântul in plen de 2 ori, a avut 17 propuneri legislative si a formulat 4 interpelari. Prezenta la voturile finale din Camera Deputatilor este de aproape 80 la suta.

Berca: “Rolul parlamentarului trebuie rediscutat”

Senatorul Gabriel Berca, presedintele interimar al PDL Bacau, a declarat ca rolul parlamentarului trebuie regândit, atâta vreme cât votul uninominal nu a adus progresele scontate. Berca s-a declarat nemultumit de colaborarea politica din plan local, declarând ca la Bucuresti parlamentarii bacauani se inteleg fara probleme. „Nu sunt multumit de acesti primi doi ani de mandat. Cred ca rolul parlamentarului trebuie rediscutat in contextul votului uninominal. Trebuie reasezat rolul parlamentarului. In acest moment avem un Parlament al micilor primari de colegii uninominale. Pe de alta parte, nu exista o minima colaborare intre parlamentari si autoritatile locale pentru rezolvarea problemelor cu care se confrunta Bacaul. E o fractura evidenta intre parlamentari si autoritati. In Legislativ, noi, parlamentarii de Bacau, ne intelegem foarte bine, nu e lipsa de dialog. In teritoriu, lucrurile se schimba radical”, a afirmat Berca. In 2 ani de mandat senatorul a luat cuvântul de 16 ori in plen, a avut 17 propuneri legislative si a formulat 3 motiuni. Prezenta la voturile finale din Senat este insa extrem de redusa: doar 38,75 la suta. Practic, Berca a participat la unul din trei voturi posibile.

Vreme, ministru al Comunicatiilor.
Gherasim, al doilea dupa Udrea

Deputatul Valerian Vreme a dat lovitura in acest mandat parlamentar, ajungând ministru al Comunicatiilor si Societatii Informationale. Vreme este si unul dintre cei mai prezenti parlamentari PDL, participând la 86 la suta din voturile finale de la Camera Deputatilor. Deputatul onestean a avut 10 luari de cuvânt si 23 de propuneri legislative, multe dintre ele in sfera societatii informationale. In urma cu o saptamâna, ministrul Vreme a inaugurat la Onesti cel mai modern sistem de comunicatii din tara, o premiera nationala in domeniul IT.
Vasile Gherasim, deputat PDL de Bacau, a ajuns…secretarul organizatiei PDL Bucuresti, in urma recentelor alegeri care au propulsat-o pe Elena Udrea in fruntea filialei din Capitala. Gherasim a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca ramâne atasat colegiului care l-a dat deputat. „Unul din principalele obiective pe care mi le-am propus a fost modificarea cadrului legislativ ce reglementeaza administratia. Avem peste 250 de legi, prevederi si dispozitii. Din toate, ar trebui sa ramâna câteva. De asemenea, am 4-5 initiative legislative pe linia autorizarii constructiilor si amenajarii teritoriului. Am sprijinit in colegiu reabilitarea a doua biserici in Poduri, precum si construirea uneia noi in curtea Spitalului Comanesti”, a afirmat Gherasim. Deputatul a mai spus ca a facut demersuri pentru ca mai multe proiecte educationale sa obtina finantare de la Guvern: sala sport la Scoala nr.2 Moinesti, construirea unei gradinite europene la Darmanesti etc.
Fostul deputat penelist, Mihai Banu, venit in PDL odata cu Gabriel Berca, s-a remarcat drept un sustinator al agriculturii. Banu a avut 14 luari de cuvânt, 28 de propuneri legislative si a formulat 3 interpelari si 9 motiuni. Prezenta sa la vot a fost de 62 la suta. Senatorul PDL Vasile Nistor, fost sef al organizatiei pedelista din Bacau, s-a remarcat printr-o absenta totala din viata de partid. El a luat cuvântul in plenul Senatului de doua ori, a avut 27 de propuneri legislative si a formulat 5 interpelari. Prezenta la vot a fost de 54 la suta.

Chiuariu, deputat de Bacau?

In urma plecarii gruparii Berca-Banu din PNL, partidu a ramas cu doar doi parlamentari bacauani. De fapt, cu unul singur. Liberalul Ionel Palar a fost ales deputat in Clegiul uninominal nr. 3. Este vicepresedinte al Comisiei pentru administratie publica, amenajarea teritoriului si echilibru ecologic sI secretar al Comitetului director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare. In doi ani, a initiat 11 propuneri legislative, a semnat 11 motiuni, a facut 12 declaratii politice si a vorbit in plen de 21 de ori. Ieseanul Tudor Chiuariu, deputat PNL, ii reprezinta in “Camera” pe bacauanii din Colegiul nr. 1. Liberalul e extrem de ocupat cu munca in comisii, facând parte din 6 structuri, mai exact din 5 comisii si o delegatie. Fiind asa de ocupat, e explicabil de ce a venit in Bacau doar de 2 ori, o data in campanie si o data la deschiderea anului universitar 2010 – 2011. In Parlament, activitatea s-a concretizat in 3 luari de cuvânt, 15 initiative legislative si 11 motiuni.

Topul chiulangiilor

Ai nostri sunt pe la mijloc

Dupa Udrea, Ridzi, Duvaz si Frunzulica, pe locul V in topul absentilor se afla Viorel Hrebenciuc, deputat PSD de Bacau, cu o participare de 19,82 la suta la sedintele Camerei Deputatilor, arata un studiu efectuat de Institutul de Politici Publice, care i-a cautat pe parlamentari in catalog. Pentru prima jumatate a mandatului, in ordinea prezentei, seful PSD Bacau se afla pe locul 330 din 334. Urmatorii pe lista sunt, totusi, departe de aceasta performanta: Gabriel Vlase, PSD, are o prezenta de 41,84 la suta, Tudor Chiuariu, PNL, 43,59 la suta, iar Ionel Palar, PNL, de 55,86 la suta. Iulian Iancu, PSD, foarte activ pe posturile nationale de televiziune, a participat la 61,23 la suta dintre sedinte, fiind pe locul 244, iar Mihai Banu, aflat pe locul 238, la 62,87 la suta dintre intâlniri. In prima jumatate, cea “pozitiva”, a clasamentului se afla deputatii Adrian Popescu, PD-L, cu 77,22 la suta, Gheorghe Antochi, PSD, cu o prezenta de 77,98 la suta, si Vasile Gherasim, PD-L, cu 81,60 la suta, situându-se pe locul II intre deputatii de Bacau.Cel mai harnicut a fost Valerian Vreme, PD-L, care se afla pe locul 73, cu o prezenta de 84,88 la suta. Cât nu era, inca, ministrul al Comunicatiilor. Dupa cum se observa, nu avem niciun parlamentar intre primii 20, a caror prezenta se situeaza peste 93,65 la suta, nici intre primii 40, cu o prezenta la vot situata intre 90,47 si 93,65 la suta. Nici macar in primii 60, cu o participare la sedintele Camerei Deputatilor peste 86,86 la suta. Era cât pe ce, dar nu a fost sa fie! Cel mai bine stau democrat-liberalii, care il au pe fruntasul Valerian Vreme pe locul 73 si pe Vasile Gherasim pe 110. Fiind numit ministru, Vali Vreme ar putea trece in cealalta jumatate a clasamentului. Intâmplator, dintre primii 5 deputati bacauani, patru sunt de la PD-L. Gheorghe Antochi salveaza onoarea PSD, fiind al III-lea dintre parlamentarii bacauani. PNL are doar doi deputatI, iar acestia au participat la jumatate dintre sedinte. Tudor Chiuariu nu a fost nici in Parlament, nici in colegiu, asa incât e firesc sa fim curiosi: Cu ce s-o fi ocupat? Nu din alt motiv, ci doar pentru ca unii dintre noi, alegatorii bacauani, l-am votat.
Silvia Patrascanu
Lucian Bogdanel

Scoala Generala cu clasele I-VIII “Dani Gergely”, din comuna Ghimes Faget, a fost distrusa in totalitate in urma unui incendiu izbucnit ieri dimineata. Unitatea de invatamânt abia a fost reabilitata in intregime, iar pentru acest lucru s-au cheltuit peste 13 miliarde de lei vechi. Pompierii au stabilit ca prima cauza probabila un cos de fum de la centrala termica, neprotejat corespunzator.

Scoala din comuna Ghimes Faget a fost distrusa in totalitate din cauza unui incendiu de proportii izbucnit ieri dimineata, in jurul orei 06.30. La fata locului s-au deplasat imediat echipaje de la Garda de Interventie Comanesti si Detasamentul de Pompieri Moinesti. Flacarile au cuprins imediat acoperisul celor doua cladiri ale unitatii de invatamânt, care s-a distrus complet. Pentru ca incendiul se manifesta cu putere, s-a cerut si ajutorul Serviciului Voluntar pentru Situatii de Urgenta al localitatii Lunca de Jos, judesul Harghita, dar si al Serviciul Voluntar din comuna Ghimes Faget. S-a reusit evacuarea bunurilor materiale din interiorul scolii (mobilier, arhiva, documente), insa salile de curs au fost afectate serios de interventia pompierilor, care au fost nevoiti sa actioneze cu autospecialele din dotare, cu apa si spuma. Nu s-au inregistrat victime umane intrucât la ora izbucnirii incendiului in scoala nu era nicio persoana.

Elevii vor invata in Casa Parohiala

In comuna s-a deplasat si o comisie de la Inspectoratul Scolar Judetean Bacau, impreuna cu inspectorul general prof. Florin Lazar. “Este dezastru aici, scoala e distrusa in totalitate. Nu se mai poate invata in ea, de aceea am luat decizia ca elevii, scolari si prescolari, sa fie mutati spre alte locatii. Prin bunavointa autoritatilor locale am hotarât ca elevii din invatamântul primar sa invete in Casa Parohiala, cei de la gimnaziu, in Caminul spital din comuna, iar prescolarii de la cele doua grupe de gradinita, in centrul de plasament”, a explicat “generalul” Lazar. In scoala invatau 128 de elevi in clasele I-VIII si 57 de prescolari de gradinita.

Scoala abia reabilitata

Unitatea scolara din comuna Ghimes Faget a fost reabilitata integral, iar receptia lucrarilor s-a facut in acest an, in luna aprilie. Lucrarile s-au ridicat la valoarea de peste 13 miliarde lei vechi, bani de la Ministerul Educatiei si de la Consiliul Local Ghimes Faget (circa 8 miliarde lei vechi). “Elevii vor fi transportati in noile locatii cu cele doua microbuze scolare care exista in comuna. Speram ca pe 2 decembrie sa putem intra in conditii normale de lucru in aceste spatii”, a mai precizat inspectorul scolar general Florin Lazar. S-a realizat si o evaluare a pagubelor, iar la o prima expertiza s-a ajuns la concluzia ca pentru refacerea intregii cladiri a scolii distruse in incendiu ar fi necesare cel putin 4,5 miliarde de lei vechi. Se vor face demersuri catre toate forurile superioare pentru ca acesti bani sa ajunga in regim de urgenta in comuna.

“În urma cercetarilor efectuate de catre o comisie mixta formata din personalul Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta «Maior Constantin Ene» al judetului Bacau si al Inspectoratului de Politie Judetean Bacau s-a stabilit ca incendiul a avut drept cauza probabila neprotejarea corespunzatoare a cosului de fum de la centrala termica, fata de materialele combustibile” – a declarat lt. Andrei Grecu, ofiter ISUJ Bacau.

“Si la aceasta ora (ieri ora 18.00, n.r.) inca se mai intervine in zona. Am lucrat in paralel cu Inspectoratul Scolar pentru a gasi solutii privind mutarea copiiilor spre alte locatii. Vom vedea de acum cu ce bani vom reusi sa refacem scoala” – a explicat Vilmos Gârbea, primarul comunei Ghimes Faget.
Roxana Neagu

Din “beneficiile” reabilitarii termice

Un bloc de pe strada Pictor Aman se afla in reabilitare termica de aproape 3 ani. S-a lucrat pe bucatele si in salturi, au fost rotite firmele de constructie, imobilul a fost lasat luni de zile fara acoperis. Este reteta clasica a lucrarilor executate pe bani publici in municipiul Bacau. Totul, pe nervii locatarilor care s-au saturat de moloz, de schele si de termene prelungite la nesfârsit.

La blocul 9 de pe strada Pictor Aman si-au facut aparitia zilele acestea muncitorii care executa lucrarile de reabilitare termica a imobilului. Dupa luni in care nu a mai calcat nimeni pe aici. Locatarii au crezut ca blocul va ramâne asa, “ornat” cu schele, pentru totdeauna. Povestea a inceput cu 3 ani in urma si nu se stie când se va finaliza. “Blocul acesta a fost «prins» in reabilitare in prima serie, ne-a declarat Stelian Mihai, presedintele Asociatiei de proprietari 70. Toti locatarii au fost de acord sa suporte 33% din costuri, cum era prevazut la vremea aceea. Când s-au realizat studiile si proiectul, a rezultat suma de 90 de milioane lei pentru fiecare apartament. Aceasta depasea posibilitatile financiare ale proprietarilor.” Ulterior, legislatia a permis ca obligatiile proprietarilor sa fie preluate de autoritatile locale. S-a decis reabilitarea a doua scari din 6, pentru ca aveau ferestre cu geam termopan, sarpanta, uluce si burlane. “A fost un circ aici cu prima firma: aveau muncitori necalificati, lucrau prost si doar când isi aduceau aminte, a mai spus presedintele asociatiei. Au luat schelele, dar am fost nemultumit de lucrare. S-au intors, au mai remediat, dar tot nemultumitor.” Când s-a decis extinderea proiectului la toate scarile, s-a schimbat si firma. Asociatia de proprietari spune insa ca au aparut alte probleme, printre care blocarea finantarii.

Cu blocul dezgolit din vara

La celelalte 4 scari ale blocului 9 se lucreaza din aprilie 2010. Este mult spus, fiindca din august si pâna zilele trecute santierul a stagnat. Au ramas doar schelele pe fatada blocului. Totul a culminat cu demolarea sarpantelor in vara. Abia acum, odata cu prima ninsoare, s-au reluat lucrarile la acoperis. Santierul a prins viata dupa ce presedintele asociatiei a facut nenumarate presiuni asupra autoritatilor si a constructorului. Este de neinteles de ce acoperisul a fost demolat inainte ca totul sa fie pregatit pentru inlocuirea lui. Situatia nu este unica in Bacau. Mai multe blocuri din zona Mioritei, Aviatori sau Republicii au trecut prin experiente similare. Constructorii au argumentat, de fiecare data, ca nu au putut reface acoperisurile deoarece nu au primit bani de la primarie. La rândul sau, Primaria Bacau a dat vina pe finantarea blocata de la Bucuresti. Aflati la mijloc, locatarii s-au ales cu apartamentele distruse de ploi si cu disconfortul unui santier intins mult peste termenul rezonabil.
Doina Mincu

300 de ani de la inscaunarea lui Dimitrie Cantermir

Colegiul National “Vasile Alecsandri” si Scoala cu clasele I-VIII “Spiru Haret” din Bacau au fost gazdele unui simpozion national anual, intitulat “300 de ani de la inscaunarea lui Dimitrie Cantermir”. Manifestarea s-a bucurat de prezenta multor cadre didactice din intreg judetul, dar si din tara.

Organizat la initiativa Fundatiei educationale “Stefan Bârsanescu”, simpozionul anual intitulat “300 de ani de la inscaunarea lui Dimitrie Cantemir” a adunat zeci de profesori din intreg judetul, dar si din tara la Colegiul National “Vasile Alecsandri” si Scoala “Spiru Haret” din Bacau, gazdele acestei manifestari. Deschiderea festiva a simpozionului a avut loc sâmbata dimineata, la ora 09.00, unde in prezidiu au vorbit prof.univ.dr. Liviu Filimon, prof. Vasile Cautis, prof. Livia Sibisteanu si prof. Nicu Aur. Comitetul de organizare al reuniunii a fost format din Fundatia educationala “Stefan Bârsanescu”, Inspectoratul Scolar Judetean Bacau, Colegiul National “Vasile Alecsandri”, Scoala “Spiru Haret” si Centrul Tehnologic Bacau al Universitatii “Spiru Haret”. “Noi suntem colaboratori de ani de zile cu aceasta fundatie in organizarea de simpozioane nationale. Acum este al treilea an când organizam acest simpozion, dedicat lui Dimitrie Cantemir, la cei 300 de ani de la inscaunarea marelui carturar. Avem o participare numeroasa, pe sectiuni si ne bucuram de sprijinul partenerilor nostri”, ne-a declarat prof. Livia Liliana Sibisteanu, directorul Scolii “Spiru Haret” Bacau. S-au organizat in paralel comunicari stiintifice pe 10 sectiuni – geografie, istorie, limba româna, stiinte, religie, educatie, invatamânt liceal, scolar si prescolar, limbi straine, in care au fost prezentate lucrari de didactica si specialitate pe diferite profile. In final, sesiunea va fi urmata, la fel ca si in anii trecuti, de tiparirea unui volum in care vor fi cuprinse toate comunicarile prezentate in reuniunea stiintifica.
Roxana Neagu

“De 7 ani organizez câte o sesiune de comunicari stiintifice pe judet. Aceasta manifestare are marele avantaj ca permite sa participe toate cadrele didactice, de la educatori si invatatori, pâna la profesori de la toate specializarile.”
prof.univ.dr. Liviu Filimon, fondatorul Fundatiei educationale “Stefan Bârsanescu”

“Dimitrie Cantemir a fost, dupa mine, un mare om de cultura, in afara de istoric si domnitor. Este cel care a facut echivalenta, la acea vreme, intre ce se intâmpla cu imperiul otoman si tarile române, in special Moldova si Tara Româneasca.”
prof. Vasile Cautis, director CN “Vasile Alecsandri”