Inca un program national de sanatate mort

Criza economica a lovit si programul de planificare familiala. Contraceptivele gratuite au disparut de trei luni din cabinetele de medicina de familie. In mediul rural se simt deja efectele. Medicii spun ca numarul gravidelor a crescut. In unele cazuri, pacientele cu probleme financiare au ajuns sa dea vina pe doctori pentru sarcinile nedorite.

De trei luni, programul de planificare familiala s-a impotmolit. In cabinetele de planificare familiala si in cele de medicina de familie nu se mai distribuie contraceptive. Cea mai grava situatie este in mediul rural, unde femeile cu posibilitati financiare reduse nu-si permit sa cumpere pilule contraceptive. Printr-un program national de sanatate, au dreptul la contraceptie gratuita persoanele cu varsta intre 18 si 49 de ani. Au prioritate persoanele din mediul rural, elevii, studentii si cazurile sociale. “Nu mai distribuim de cateva luni contraceptive, ne-a declarat dr. Cristina Loghina, medic de familie la Secuieni. Ni s-a spus ca nu sunt contraceptive la Directia de Sanatate Publica. Natalitatea este deja in crestere. Femeile imi reproseaza ca nu aduc pilule contraceptive, lapte praf, vaccinuri. Este o comuna saraca. Multi traiesc din alocatia copiilor. Femeile nu-si permit sa dea bani pe contraceptive. Fac ceea ce depinde de mine. Toate formularele cerute prin programele de sanatate le platesc din buzunarul meu.” Situatia este aceeasi in toate satele din stanga Siretului. Familiile sarace nu au bani de cheltuit pe metode de contraceptie, o folie cu pilule costand in jur de 15 lei. Apar pe lume copii care aduc o alocatie in plus in casa, dar care nu au niciun viitor. Natalitatea creste, dar odata cu ea, si presiunea pe bugetul de asistenta sociala. Medicii fac periodic solicitari de contraceptive la DSP, insa raspunsul este negativ. “Am primit pe 26 martie materiale in cadrul programului, dar numai 30 de dispozitive intrauterine, 250 de fiole injectabile si 7500 de prezervative, ne-a declarat dr. Cecilia Lucaci, sef serviciu Programe de sanatate la DSP Bacau. Nu am primit deloc pilule contraceptive.”

In orase stocul este pe terminate

Criza de pilule contraceptive se resimte si in mediul urban. Cele cinci centre de planificare familiala din orase sunt pe cale de a epuiza stocul. "Nu stiu daca ne va ajunge pana la sfarsitul acestei luni, ne-a spus dr. Irina Frunza, coordonatorul centrelor. Ce am avut am dat la toate cabinetele. Pana acum am avut tot timpul. Anul acesta, insa, nu s-a organizat licitatie si nici nu cred ca se vor mai aloca fonduri, data fiind criza." Medicii de planificare familiala au tot sperat ca Ministerul Sanatatii va desfasura licitatia in primele doua sau trei luni, asa cum s-a procedat in fiecare an. Intarzierea ei este un semnal ca pentru prima data nu se va mai acorda gratuitate la anticonceptionale. Pe de alta parte, ei spun ca acum 17 ani, cand a fost demarat acest program national de sanatate, el a fost conceput, in primul rand, pentru a face educatie sanitara populatiei. S-a dorit formarea deprinderii de a recurge la metode contraceptive pentru a evita o sarcina nedorita.

Asociatia de proprietari Trandafirilor isi merita numele. Presedintele ales in 2002, ajutat de administrator, a reusit sa faca din aceasta asociatie un exemplu nu doar pentru alti locatari, ci si pentru administratia publica. Blocul 1 de pe strada Trandafirilor, cu cele 82 de apartamente ale sale, formeaza aceasta asociatie. Imobilul este vechi, dar cu investitii, perseverenta si bun gust s-a schimbat la fata. In aceasta perioada, cand tufele de spiraea sunt in floare, nu poti trece nepasator prin fata lui. Spatiul verde este, probabil, cel mai frumos din oras. Presedintele asociatiei, Alexandru Adam, cunoaste cu ochii inchisi fiecare tei, magnolie, liliac sau trandafir. I-a plantat cu mana sa. A adus masini de pamant pe banii lui. Greul a inceput cu 8 ani in urma, cand a fost ales. “In jurul blocului nu crestea nimic, isi aminteste presedintele. Cred ca am scos 50 de metri cubi de pietris. Am incercat sa plantez inca de atunci copaci. Am pus brazi, au fost furati. Am pus tuia, un locatar a smuls-o. Nimeni nu a vrut sa dea o mana de ajutor. Un locatar spunea sa turnam beton. Unii se multumesc sa rada fiindca muncesc, altii sunt recalcitranti.” Administratorul asociatiei, Liviu Postolache, s-a molipsit de dragostea presedintelui pentru pamant si plante. A ajuns maestru la plantat trandafiri. Acum, in jurul blocului incanta privirea peste 100 de trandafiri, 33 de tei, 11 tuia, 4 magnolii, 1 stejar rosu, 10 tufe de liliac si un superb gard viu din spiraea. In urma cu cativa ani, spatiul de langa bloc era WC public. Acum este un parc in miniatura. Presedintele a reusit sa atraga sponsorizari de peste 250 de milioane lei vechi. S-a facut un gard imprejmuitor. Locatarii ar fi vrut sa li se plateasca intretinerea. Pe unii nu-i intereseaza ce se intampla dincolo de usa lor, ba chiar arunca gunoi de la balcon. Blocul nu a fost uitat. De Craciun, s-au zugravit casele scarilor. De Paste, s-a reabilitat fatada pana la etajul 1. S-a gasit si solutia pentru ca, in caz de avarii, sa nu mai fie golite instalatiile: fiecare coloana are robinet individual. Presedintele si administratorul au planuri mari. Se izbesc insa de reticenta a 7 familii din 82. Un locatar de la scara C refuza si acum sa plateasca cei 94 de lei care ii revin pentru ca s-a schimbat usa de la scara. Altii au restante la intretinere si sunt gata de bataie cand li se reaminteste aceasta. Presedintele si administratorul se incapataneaza insa in munca lor. Pe cei care resping frumosul, presedintele ii intreaba atat: “Ai mangaiat vreodata pamantul? Ai crescut o floare?”

Scoala de Arte si Meserii Rachitoasa depaseste cu mult orice dotare a unei primarii sau investitie a unui agricultor. Un proiect PHARE indraznet a adus unitatii de invatamant utilaje agricole, materiale si o reabilitare completa a cladirii scolii in valoare totala de 600.000 de euro. Cladirea datand din 1981 nu a fost reabilitata temeinic niciodata, chiar daca a supravietuit chiar si unui cutremur. Gratie acestui proiect, in perioada 2007-2008, a fost refacut acoperisul, s-a tencuit, structura a fost ranforsata si s-a instalat chiar si o centrala pe lemne pentru incalzirea cladirii. In plus, patrimoniul unitatii de invatamant s-a imbogatit cu un atelier de prelucrare a lemnului unde au fost instalate utilaje moderne si celalalte materiale primite prin proiect. Aceste dotari au venit in intampinarea nevoilor elevilor din clasele de agricultura si fabricarea produselor din lemn. De altfel, in acest an scolar sunt inscrisi la cele doua clase a IX-a de profil 52 de elevi. Alte doua clase se vor forma in noul an scolar. Pentru cei de la clasa de agricultura au fost aduse de la cantare si balante pana la semanatoare, plug, masini de imprastiat ingrasamantul, in timp ce elevii de la prelucrarea lemnului au primit masini de slefuit, si chiar echere, cric hidraulic, ferastraie, bocanci si echipamente de protectie. „Din generozitatea primariei, scoala noastra beneficiaza de un teren de cinci hectare pe care anual il semanam si astfel elevii nostri pot face practica. Anul acesta am pus orzoaica pe acest teren si speram sa-l putem vinde pentru a face profit si pentru a recupera investitia in seminte”, a declarat prof. Marin Barbu, directorul scolii, care se arata increzator ca aceste doua specializari vor fi cautate si pe viitor. „Sunt convins ca pe viitor invatamantul liceal se va generaliza. Am incercat sa convingem familiile din comuna si din apropiere ca este benefic pentru copii sa vina aici, mai ales ca distanta pana in orasele apropiate este mare si ei nu isi permit sa ii intretina”, a conchis directorul.

Cadrele didactice care predau in comuna Huruiesti au avut parte de o surpriza neplacuta la primirea fluturasilor de salariu pe luna trecuta. Din spusele dascalilor, lefurile au fost diminuate chiar si cu 500 de lei. “Din salariul de 1.630 de lei pe care trebuia sa il iau, am primit doar 1.099 de lei. Nu s-au acordat sporurile, pentru ca se pare ca primaria nu are bani”, a declarat inv. Carmen Cernat, liderul de sindicat al profesorilor din comuna. Nemultumirea cea mai mare a dascalilor este insa ca primaria refuza sa explice cum au fost calculate salariile. “Ne-au inchis usa in nas. Am facut un memoriu scris catre Prefectura, Primarie, Curtea de Conturi si chiar Guvern, ca sa primim o explicatie”, mai spune liderul de sindicat. 20 de cadre didactice sunt in aceasta situatie. Se pare ca nici in viitorul apropiat situatia nu se va schimba. “Luna asta am primit 60 la suta din salariu, dar luna viitoare nu vom primi nici atat. Ne-au anuntat ca banii vin abia in iulie”, a conchis Carmen Cernat. Sindicatul Liber din Invatamant (SLI) la care sunt afiliati si profesorii din Huruiesti sustine ca va actiona primaria in instanta pentru a apara drepturile membrilor sai. “Vom merge in teritoriu pentru ca situatia este inacceptabila. Acelasi episod a avut loc si inainte de Pasti”, a subliniat vicepresedintele SLI Bacau, Iulian Oprisan.

Trezoreria a respins ordinul de plata

Ioan Zabrautanu, primarul comunei Huruiesti, sustine ca acuzatiile dascalilor sunt total neintemeiate. “Unu, eu pe doamna Cernat nu am vazut-o din 2009, mai exact de la Craciun. Doi, nu primaria plateste salariile cadrelor didactice, ci Guvernul. Trei, nu sunt bani, stim asta cu totii.” Suma primita de dascali pentru luna aprilie e doar “un avans”. Edilul arata ca invatamantul are in cont, la Trezorerie, suma de 14.615 lei, bani care trebuie sa ajunga pentru aprilie, mai si iunie, iar "necesarul pe o luna este de 65.000 lei.” Ioan Zabrautanu sustine ca in niciun caz nu poate fi acuzat de dascali ca nu le-a dat explicatii: “Eu stiam de acum doua luni care este situatia si am trimis adrese scolilor in care le-am recomandat sa faca state de plata pentru suma care e disponibila, dar nu au inteles. Am trimis ordin de plata pentru toata suma necesara, iar Trezoreria mi l-a respins.” Dascalii i-au cerut primarului sa plateasca salariile din bugetul local: “Nu pot sa fac asa ceva. Noi avem vreo 5 miliarde de lei, dar nu avem voie sa platim salariile profesorilor, asta e deturnare de fonduri si se pedepseste, si fapta, si intentia cu 1-5 ani de inchisoare.” Ioan Zabrautanu sustine ca e solidar cu necazurile dascalilor, dar ca nu-i poate ajuta, nici nu le poate da vreo speranta: “Sunt necajiti, eu ii inteleg, doar sunt cetatenii mei, sunt cei care m-au votat, dar asta e situatia, e criza. Doar o eventuala rectificare le-ar rezolva situatia!”

4×4=16. O inmultire cu rezultat deja stiut pentru conducerea clubului FCM Bacau. In ultimele patru etape din Liga secunda, echipa a mancat bataie incasand, la fiecare meci, cate 4 „boabe“. Conducerea clubului invinovateste echipa de rezultatele slabe din ultima perioada, in timp ce jucatorii spun ca sunt neplatiti. Asta, in conditiile in care numai in ultimele trei luni, Consiliul Local Bacau – actionar cu 90 la suta in societatea care administreaza clubul – a virat acestuia 12 miliarde lei vechi, bani destinati unor asa-zise majorari de capital social. De la preluarea echipei fanion de catre Primarie, peste 30 de miliarde lei vechi din bugetul local au fost directionati catre club. Banii s-au „volatilizat“ cat ai clipi din ochi, cheltuirea lor neavand efectul scontat: FCM Bacau a intrat in hora retrogradarii.

Societatea FCM Bacau SA a luat fiinta in iunie 2009. Constituirea acesteia a consemnat preluarea echipei fanion – FCM Bacau – de catre Primarie, municipalitatea bacauana controland 90 la suta din pachetul de actiuni al SA-ului amintit. La data infiintarii, Primaria s-a angajat sa verse in conturile societatii aproximativ 25 de miliarde de lei vechi, bani constand in aport la capitalul social. Ulterior, prin doua hotarari succesive emise de Consiliul Local la interval de cateva luni, societatea controlata de municipalitate a mai primit 12 miliarde de lei vechi.

Majorare de capital pe hartie

In luna martie, in urma unei sedinte “istorice” a CL, alesii bacauanilor au decis sa “majoreze” capitalul social al SA-ului cu inca 7 miliarde de lei vechi. Majorarea urma sa se faca dupa data de 10 iunie cand, conform legii, termenul de 12 luni pentru varsarea capitalului subscris la infiintare se implinea. Banii insa au fost deja cheltuiti. Relu Damian, presedintele clubului bacauan, a confirmat ca cele 7 miliarde au fost folosite pentru achitarea datoriilor pe care clubul le avea catre stat. “Banii aceia s-au terminat acum doua saptamani. 4 miliarde s-au dus la stat, pe datoria pe care o aveam, iar restul de 3 au fost cheltuiti cu restantele pentru jucatori, precum si cheltuieli curente”, a precizat Damian.
In mai, la nici doua luni de la “majorarea” de capital din martie, SA-ul care se ocupa de destinele FCM-ului a mai primit o infuzie de capital, de data aceasta ceva mai redusa: doar 5 miliarde de lei vechi. Banii nu au intrat inca in contul clubului, Damian recunoscand ca acestia vor veni in transe. “Banii nu sunt efectiv in cont. Miercuri ar trebui sa intre. Din cate stiu, vreo 3 miliarde vor veni”, a afirmat presedintele.
Nota de plata a majorarilor succesive de capital se ridica la 12 miliarde, bani din buzunarele platitorilor de taxe si impozite.

„Finantele“ merg inchis

Potrivit unui document postat pe situl Ministerului Finantelor Publice, societatea FCM Bacau SA avea la sfarsitul primului trimestru restante catre bugetul de stat in cuantum de aproximativ 630 milioane de lei vechi. Adrian Anghel, purtator de cuvant la Directia Finantelor Publice, a declarat ca nu poate spune daca lucratorii Directiei fac verificari in cadrul clubului, desi societatea care-l administreaza este publica. “Informatii referitoare la actiunile intreprinse de Activitatea de Inspectie Fiscala din cadrul DGFP Bacau la diversi agenti economici nu pot fi facute publice in conformitate cu prevederile art. 12 din L544/2001”, a declarat Anghel.

Slic si Curca nu vor sa dea cu subsemnatul

Pe 6 mai, la ultima sedinta a CL, Mihai Slic si Liviu Curca, alesi locali din partea PD-L, au anuntat ca demisioneaza din Adunarea Generala a Actionarilor (AGA) SC FCM Bacau SA. Cei doi si-au motivat decizia prin faptul ca situatia din jurul clubului este inflamabila si ca ea ar putea degenera intr-un scandal cu implicatii penale. “Ce sa fac acolo? Noi avem echipa cu un picior in C si mai cerem bani pentru FCM. Eu nu am de urmarit lulu-lulu pe la club. Ma duc sa-mi vad de treaba mea. Sa dam bani pentru ce? Ca sa ajungem in Divizia C. Eu si Curca am zis ca gluma se ingroasa si ca mai bine ne vedem de treaba si de drumul nostru. La varsta mea nu-mi permit sa mai dau cu subsemnatul”, a declarat Slic.

Majorarea de capital, o problema de juristi

Pe 16 iunie, municipalitatea intentioneaza sa majoreze capitalul social al SC FCM Bacau SA cu sumele virate catre societate in lunile martie si mai. Desi banii aveau destinatia expresa de majorare a capitalului social, ei au fost cheltuiti pe stingerea unor datorii si restante financiare ale clubului. In lipsa banilor, majorarea capitalului se transforma intr-o necunoscuta administrativa. “Asta o sa rezolve juristii. Nu stiu cum se va intampla. Probabil ca se va diminua valoarea nominala a actiunilor”, a confirmat Relu Damian.
De cealalta parte, viceprimarul Dragos Luchian a afirmat ca desi banii au fost cheltuiti majorarea de capital poate fi operata. “Chiar daca banii au fost cheltuiti, nu inseamna ca majorarea de capital nu se poate face. Chiar nu stau sa urmaresc acuma ce se intampla la FCM sau cum se cheltuiesc banii acolo. Si-asa sunt prea putini bani ca sa se puna problema unor situatii de alta natura”, a declarat Luchian.

Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie (DNA), Sectia Bacau, cerceteaza conditiile in care s-a facut transferul unor terenuri dinspre Inspectoratul de Politie al Judetului (IPJ) Bacau catre Primaria Bacau si contextul in care au fost puse in posesie mai multe persoane, care au vandut terenurile in scurt timp, la preturi cu mult sub cele ale zonei. Potrivit unor surse, pana in momentul de fata au fost audiate mai multe persoane care si-au pus semnatura pe transferul illegal al terenurilor. Aproximativ 2,3 hectare, situate in Serbanesti, au fost preluate de municipalitatea bacauana, fara a avea baza legala necesara, o Hotarare de Guvern, prin care sa fie aprobata trecerea terenurilor din proprietatea statului, in proprietatea municipiului Bacau.

Ilegalitatile au iesit la iveala in urma sesizarilor facute de Sindicatul National al Politistilor si Personalului Contractual (SNPPC). In data de 6 august, reprezentantii sindicatului au depus o plangere la DNA, la adresa primarului Romeo Stavarache, dar si a altor angajati din Primaria Bacau, implicati in preluarea unor terenuri evaluate la peste 2 milioane de euro. Politistii au reclamat faptul ca s-au intocmit documente oficiale cu date false, sau falsificate, prin care au transferat ilegal din proprietatea publica a statului terenurile situate in municipiul Bacau, strada Nicolae Lascar Bogdan, sola 82. Din terenul statului, autoritatile locale bacauane au dat lui Ion Paldau 2.746 mp de teren, lui Saila Sorin, 4.088 mp, iar Fioniei Marcu, 3.919 mp. Noii improprietariti au vandut imediat terenul, cu preturi sub cel al zonei. Au cumparat Titi Cartas si Emanoil Berdila, care au legaturi de afaceri cu oameni politici liberali.
“Procurorii de la DNA trebuie sa decida cine a comis ilegalitatea. In cazul preluarii ilegale a terenurilor statului de la Serbanesti s-au comis o serie de falsuri, fapte de coruptie si de abuz in serviciu. Manevrele s-au facut in arcul PNL Bacau. De transferul terenurilor si de vanzarea acestora nu sunt straini nici primarul Stavarache si nici fostul sef al Politiei, Stefan Alexa”, ne-a precizat Constantin Lovin, liderul SNPPC din Moldova.

Vasile Maftei, chemat la audieri

“L-au chemat la audieri pe fostul sef al Serviciului de Logistica din IPJ Bacau, Vasile Maftei. Din cate am inteles, situatia este destul de grava. Fostul sef al politiei, Stefan Alexa, ar fi vrut sa paseze raspunderea catre seful de la logistica”, ne-a declarat Marian Pavel, liderul Sindicatului National al Politistilor si Personalului Contractual (SNPPC) Bacau.

Alexa arunca responsabilitatea pe umerii Primariei Bacau

Stefan Alexa, fostul sef al IPJ Bacau, acum sef al Politiei de Frontiera Iasi considera ca toata responsabilitatea pentru preluarea terenurilor in afara cadrului legal o poarta reprezentantii Primariei Bacau, care au afirmat ca pentru trecerea celor 2,3 hectare de teren nu au nevoie de promovarea unei Hotarari de Guvern, deoarece pot beneficia de prevederile articolului 44 din legea 18/1991. “Terenurile care au apartinut GAZ-urilor se predau la primarii. Eu aveam hotararea Consiliului de Conducere, stiam ca doar trebuie sa dau aceste terenuri. Cei de la Primaria Bacau m-au asigurat ca pot prelua terenurile in baza articolului 44 din legea 18/1991 si ca nu au nevoie de o Hotarare de Guvern”, ne-a declarat Stefan Alexa.

MAI isi cauta terenul la cadastru

Reprezentantii MAI au solicitat de curand cartea funciara a terenurilor din Serbanesti, care fac obiectul cercetarilor procurorilor DNA. Reprezentantii Oficului Judetean de Cadastru si Publicitate Imobiliara (OCIPI) Bacau considera ca in acest caz doar instantele se pot pronunta. Cu alte cuvinte, doar trimiterea in judecata si cercetarea justa poate aduce clarificari decisive in acest caz. “Juristi din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor (MAI) dar si de la Inspectoratul de Politie al Judetului (IPJ) Bacau ne-au solicitat toate informatiile pe care le avem referitor la terenurile politistilor din Serbanesti”, ne-a declarat Liviu Miroseanu, directorul OCPI Bacau.

Conducerea Politiei Romane confirma ilegalitatea

In data de 4 august 2009, Inspectoratul General al Politiei Romane (IGPR), Serviciul de Logistica, transmite adresa cu numarul 111558 liderului SNPPC, comisar Marin Gruia. Aceasta adresa confirma in mod clar ilegalitatea produsa in Bacau. In baza deciziei 319/1985, conform Dispozitiei 409/1955, privind reglementarea transmiterii bunurilor proprietate a statului, suprafetele de teren din Serbanesti sunt proprietatea statului, fiind transmise din administrarea consiliilor populare Bacau si Letea Veche in administrarea Inspectoratului Judetean de Politie Bacau. Din suprafata de teren de 45.250 metri patrati, aflata pe teritoriul administrativ al municipiului Bacau, IPJ Bacau a intabulat in anul 2006 numai 22.059 metri patrati si constructiile edificate pe acesta. “Ulterior, IPJ Bacau a facut rectificarea in Cartea Funciara, proprietar fiind IPJ Bacau, din nou eronat, intrucat imobilul este proprietatea Statului Roman si se afla in administrarea MAI, prin IPJ Bacau", afirma, intr-o adresa, comisarul sef de politie Mihaela Boeru, sef al Serviciului de Logistica al IGPR. Din anchetele efectuate de comisii complexe din MAI, rezulta faptul ca demersurile facute de IPJ Bacau au fost eronate. Acesta a fost primul pas facut spre instrainarea si vanzarea unor terenuri, a caror valoare a fost estimata la 2 milioane de euro.

Bate vantul prin bugetele primariilor din judet

Primariile comunelor de pe stanga Siretului au ramas aproape fara niciun ban in vistierie. Bugetul primariilor este format din venituri proprii (taxe si impozite platite de locuitori) care variaza in functie de dezvoltarea economica a comunei, insa cea mai mare parte a bugetului este alimentata de Guvern pe doua cai: 20% prin Consiliul Judetean si 80% direct prin Guvernul Romaniei. Banii catre bugetul primariilor nu sunt trimisi integral la inceputul anului, ci esalonat (trimestrial).

Datorii de sute de milioane

Lipsa banilor a dus si la acumularea de datorii a primariilor, fata de furnizori. In comuna Secuieni situatia nu este roz. Bugetul aprobat de Guvern pe anul 2010 este de 3 miliarde de lei vechi. “Din pacate, am observat ca bugetul primariilor se aloca in functie de apartenenta politica. Sunt primarii care au prioritate”, a declarat Simona Pucher Balaita, viceprimarul comunei Secuieni. Pentru ca banii sunt trimisi trimestrial, reprezentantii primariei s-au ales cu datorii. Aproximativ 200 de milioane de lei vechi reprezinta datoria fata de E.ON Moldova, pentru iluminatul public. O alta datorie ce depaseste 200 de milioane de lei vechi este catre furnizorul de lemne, pentru incalzirea in scoli. In comuna Colonesti, banii pentru ajutorul de caldura nu au mai afost acordati din luna noiembrie a anului trecut. Nici in primele luni ale anului 2010, locuitorii comunei nu au mai primit acest ajutor. Singura exceptie de la regula au constituit-o pensionarii si cetatenii care nu beneficiaza de ajutor social, acest lucru fiind posibil datorita faptului ca finantarea vine direct de la Guvernul Romaniei, in timp ce persoanele care au dosar aprobat la Legea 416 trebuie sa primeasca ajutorul de incalzire de la bugetul local. “Banii sunt alocati si prinsi la buget, insa ei nu vor putea fi alocati decat de la 1 iulie”, a precizat Valentin Marzac, primarul comunei Colonesti.

Nu-si platesc taxele si impozitele

Daca banii de la Guvern catre primarii sunt insuficienti si sunt alocati sacadat, nici tolba bugetului din venituri proprii nu este tocmai plina. Intr-o comuna precum Secuieni, de 2400 de locuitori, taxele si impozitele locale nu sunt achitate la timp sau chiar deloc. “Incasam impozitul foarte greu. Pe an, daca reusim sa incasam jumatate din valoarea totala”, a spus Simona Pucher Balaita, viceprimarul comunei Secuieni. Cel mai grav este faptul ca aproape jumatate din locuitori comunei nu au platit datoriile fata de primarie. Exista si oameni care nu au mai platit darile de mai bine de doi ani. In comuna Colonesti situatia sta mult mai bine. Peste 85% din populatia locala si-a achitat taxele si impozitele in 2009. “Sunt insa multi cetateni care au terenuri in Colonesti si care s-au mutat in alte localitati. Acestia fie nu achita la timp, fie nu achita deloc darile catre primarie”, a declarat Valentin Marzac, primarul comunei Colonesti. Masuri legale care sa-i oblige pe locuitori sa plateasca datoriile nu prea sunt. In cazul neplatii, primaria poate sa refuze eliberarea unor adeverinte sau autorizatii pana la achitarea taxelor si impozitele. De asemenea, la suma datorata pot fi aplicate si penalitati.

Fara ajutoare sociale

In comunele bacauane sarace, pentru multe familii ajutorul social reprezinta singura sursa de venit. Valoarea acestui ajutor variaza in functie de numarul de persoane. Suma pleaca de la 107 lei de persoana, la care se mai adauga 27 de lei pentru fiecare membru al familiei. In comuna Secuieni sunt 165 de dosare aprobate pentru ajutorul social. Din pacate beneficiarii nu au mai primit banii de anul trecut, din lipsa de fonduri la bugetul local. Si in comuna Colonesti este aceeasi situatie. In acest moment sunt 260 de dosare aprobate la Legea 416/200. In 2009, localnicii au primit ajutorul social doar pe luna ianuarie, iar de la inceputul anului 2010 si pana in prezent nu au mai luat niciun ban. Sumele primite sunt infime, mai ales daca ne gandim ca persoanelor declarate apte de munca li se scade 40 lei din ajutorul social de 107 lei. Astfel, oamenii sunt nevoiti sa munceasca cu ziua pe la vecini.

Nicio sanctiune pentru neplata

Situatiile semnalate nu sunt singulare in judet. Anul acesta aproape 90 la suta dintre cele 85 de primarii comunale nu au acordat niciun ajutor social. Anul trecut numai sase primarii din cele 93 din judet au achitat integral acest drept. Restul au restante pe una pana la 12 luni. Nu mai putin de 20.217.579 lei reprezinta datoria primariilor la ajutorul social pe 2009 si aceasta deoarece nu au primit fondurile necesare. Daca ele dovedesc ca nu au bani, nu risca nicio sanctiune. “Primariile au dreptul sa-si stabileasca prioritatile in functie de bugetul pe care il au, ne-a spus Gheorghe Alexe, directorul coordonator al AJPS Bacau. Asa si este firesc. Daca au bani, ele pot achita si ajutoarele restante. Pentru neplata acestora, legea nu prevede nicio masura sanctionatorie.”

La munca, altfel nu vad bani

Comuna Gaiceana este una dintre cele care nu au batai de cap cu beneficiarii Legii 416, a venitului minim garantat. Acestia s-au “cernut” de la sine. “Cand a intrat legea in vigoare, am facut 70 de dosare, ne-a declarat primarul Stefanel Abdula. Ajutoarele s-au suspendat unul cate unul din cauza ca beneficiarii refuzau sa presteze orele de munca.” Edilul spune ca satenii care nu sunt prea instariti ies mai bine muncind cu ziua decat prestand ore pentru comunitate in schimbul ajutorului social. Nici cele 2 locuri de munca pe care Primaria Gaiceana le are in baza Legii 76, a somajului, nu prezinta atractie, desi se asigura salariul minim pe economie pentru a munci in folosul comunitatii. In comuna Secuieni, medicul de familie a sesizat o schimbare in tactica beneficiarilor Legii 416. “Intr-o vreme, aceste persoane cereau adeverinta ca sunt bolnave, pentru a scapa de orele de munca, ne-a declarat dr. Cristina Loghina. Acum, cer adeverinta ca sunt sanatosi, altfel ii trimite primaria la medicina muncii.”

70 de copii, alaturi de cadrele didactice, care invata zilnic la Gradinita Secuieni sunt intr-un real pericol. La un cutremur, imobilul mult prea vechi sta sa cada peste aceste suflete nevinovate. Numai parculetul de joaca amenajat la intrarea in curte mai tradeaza faptul ca acolo se afla o unitate de invatamant. “Ei, eu asa am prins-o. E stricata si pe dinauntru e crapata de tot. Ar trebui facuta, dar nu sunt bani”, ne-a spus o localnica aflata in trecere. Pe langa prescolari, in aceeasi cladire isi desfasoara activitate si o clasa a IV-a, care din lipsa de spatiu la scoala de centru a trebuit sa faca acest compromis. “Daca in interior avem necesarul, pe dinafara cladirea lasa de dorit. Fereasca Dumnezeu de un cutremur, ca o sa cada peste noi”, ne-a spus invatatorul Cristina Airinei. Se pare ca Primaria Secuieni a depus inca de anul trecut un proiect pe Masura 322 prin care se doreste construirea unei noi gradinite. “Aceasta cladire va ramane in patrimoniul comunei, pentru ca nu avem voie sa o daramam. Chiar daca spatiile sunt decente, dorim totusi o cladire moderna pentru copii”, a explicat viceprimarul Simona Pucher Balaita. Banii nu se intrevad in viitorul apropiat, asadar este foarte posibil ca si anul scolar viitor sa ii prinda pe prichindei in aceeasi locatie periculoasa.

Constantin Scripat a fost instalat in functia de subprefect al judetului Bacau. La ceremonia de investire in functie au luat parte toti directorii institutiilor deconcentrate, prefectul Claudiu Balan, subprefectul Tudorita Lungu, dar si vicepresedintele Consiliului Judetean Bacau, Silviu Bondor. Prefectul Claudiu Balan a dat citire Hotararii de Guvern nr. 450 din 5 mai 2010, de mobilizare a inspectorului guvernamental Constantin Scripat pentru functia de subprefect al judetului Bacau. Noul reprezentant al guvernului in teritoriu a depus apoi juramantul de credinta, dupa care a tinut un scurt discurs in fata celor prezenti. “Vin intr-o perioada dificila, in care statul roman trebuie sa-si respecte angajamentele luate. Actualul guvern a fost nevoit sa ia unele masuri nepopulare. Astfel de masuri au mai fost luate si in Ungaria sau alte state care au resimtit criza. Sunt convins ca daca vom avea rabdare, intelegere, disponibilitate, vom reusi sa trecem mai usor peste aceasta perioada, sa revenim din nou la situatia de crestere economica”, a precizat Constantin Scripat. Ceremonia de instalare s-a incheiat in aplauzele directorilor institutiilor bacauane, dupa care cei prezenti au ciocnit o cupa de sampanie. Constantin Scripat a mai ocupat functia de viceprimar al Bacaului in perioada 2005-2008 si de subprefect in ultimul an al guvernarii Tariceanu. Din 2009 pana in prezent, Constantin Scripat a fost inspector guvernamental, mai intai in Valcea, pe probleme de infrastructura, iar de aproape doua luni a fost mobilizat in Bacau. In perioada in care a mai ocupat functia de subprefect s-a ocupat de coordonarea institutiilor deconcentrate si de serviciile publice. “Din discutiile purtate cu domnul prefect, am inteles ca voi avea aceleasi atributii ca si in trecut”, a mai declarat Constantin Scripat.

Bugetarii nu accepta sa se sacrifice

Decizia Guvernului Boc de a micsora salariile bugetarilor cu 25 la suta, pe termen nelimitat, si a pensiilor si ajutorului de somaj cu 15 la suta a aruncat in aer bruma de rabdare a sindicalistilor din administratie.

Parea ca, dupa intalnirea cu presedintele Traian Basescu, presedintii confederatiilor sindicale se inmuiasera putin, dar acasa au dat nas in nas cu membrii propriilor organizatii, care isi calculasera deja cat vor pierde si din ce bani vor mai trai dupa 1 iunie 2010. La iesirea din Palatul Cotroceni au afirmat ca vor fi consultati inainte de luarea masurilor si ca deciziile privind protestele se vor lua marti, 11 mai, dupa intalnirea de la Parlament. Liderii de sindicat, treziti din hipnoza promisiunilor si mustruluielilor domnesti, au declarat apoi ca deocamdata se mentine vechiul calendar al protestelor, care vizau, pana joi seara, Legea 330. Federatia Nationala a Sindicatelor din Administratie (FNSA), Federatia “Columna”, Cartel ALFA, CNSRL Fratia, cu tot cu sindicatele pensionarilor, vor iesi in strada, unii chiar de miercuri. “Sigur vom protesta, apele sunt tulburi, iar nemultumirile cat se poate de intemeiate, afirma Vasile Rosca, liderul sindicatului “Mens Sana” din cadrul DGASPC. Noi suntem afiliati la «Columna», care face parte din «Fratia». Vom iesi toti in strada. Nu va fi o noua Grecie, va fi o Romanie infometata, falimentata, dar in felul ei, ca la noi si dezastrul e original! Ceea ce ne iau de la 1 iunie este costul intretinerii sau al chiriei lunare… Ne baga in foame, Guvernul asta!” Marilena Darlau este presedinta sindicatului PRIMOS, din care fac parte peste 60 de primarii din judet, si membra a Biroului executiv al FNSA. Ea afirma ca decizia privind noul program al protestelor va fi luata miercuri, la Bucuresti, in sedinta biroului, la care va fi prezenta. “Erau prevazute pichetari in perioada 19-21 mai, dar cred ca se va iesi in strada mai devreme, afirma Marilena Darlau. Sunt multi cei care se duc sub salariul minim pe economie. Organizatiile sunt in fierbere, toata lumea cere greva generala.”
Silvia Patrascanu

Asteapta rezultatele sedintei

Sindicatul Liber din Invatamant – filiala Bacau (SLI) asteapta intalnirea de marti la care va participa si liderul bacauan, Manole Chiriac, pentru a decide cum si daca se va afilia actiunilor celorlalte sindicate. In calendarul de actiuni aprobat la nivel judetean, urmeaza greva de avertisment in perioada 25 mai – 2 iunie si greva generala care va fi declansata pe 7 iunie. In paralel, urmeaza intalnirile reprezentantilor SLI cu membrii comisiilor de învatamant-cultura, la nivelul Consiliului Judetean si al consiliilor locale. (A. Lupascu)

Angajatii din Sanatate, bugetari sau nu?

Angajatii din sistemul sanitar nu stiu inca daca reducerea cu 25% a salariilor ii va afecta si pe ei. “Vom vedea daca suntem asimilati bugetarilor sau nu, ne-a declarat Aurel Cretu, liderul bacauan al Sindicatului Sanitas. In mod normal, nu ar trebui sa fim considerati bugetari, fiindca prestam niste servicii pentru care primim bani din Fondul national unic al asigurarilor sociale de sanatate.” Astazi, la Bucuresti, se desfasoara Consiliul National al Federatiei Sanitas. Liderii din toata tara vor stabili un plan de actiune, pentru cazul in care masurile de austeritate ii vor afecta direct pe angajatii din sistemul sanitar. Cert este deja ca, pe 19 mai, sindicalistii bacauani vor participa la miscarile de protest pe linie confederativa. Liderii Sanitas sunt intrigati de faptul ca, la intalnirea de saptamana trecuta cu ministrul Sanatatii, Atilla Cseke, nu s-a spus un cuvant despre reducerile salariale. “Nici ministrii nu stiau ce se pregateste”, a mai spus Aurel Cretu. (D. Mincu)

Concursul judetean de limba romana „Mihail Andrei”, organizat de Asociatia Renasterea Buhusi, in parteneriat cu Scoala „Mihail Andrei”, Colegiul „Ion Borcea” si Consiliul Local, a fost o noua declaratie de dragoste adresata distinsului filolog bacauan. Aproape doua sute de elevi (clasele a VII-a – a XII-a) din toate orasele judetului si localitatile limitrofe targului Buhusi au participat la competitie. Teodora Irimia, Iuliana Tuscanu, Elena Cristiana Ciocanel (Colegiul „Gr. Moisil” Onesti, Colegiul „Ion Borcea” Buhusi) au ocupat podiumul la clasa a IX-a. Ana Maria Lucia Ignat, Ana Maria Vreme, Cristina Dochia (Colegiul „C. Negri” Tg. Ocna, Colegiul „Ion Borcea” Buhusi) au fost primele clasate la clasa a X-a. Maria Abaza, Madalina Botezatu, Irina Alexandra Capata n-au putut fi departajate, cucerind premiul I la clasa a XI-a, urmatoarele clasate fiind Ioana Bogatu, Andreea Denisa Modiga, Bianca Pavel, pe un podium „confiscat” de Colegiul „Gr. Moisil” Onesti si Colegiul „C. Negri” Tg. Ocna. La clasa a XII-a, partea „leului” a fost adjudecata de Colegiul „Ion Borcea” Buhusi si Colegiul „C. Negri” Tg. Ocna, prin Ioan I. Ivan, Violeta Apetrei, Roxana Ciobanu si Livia Rusu.
Mihai Daniel Dutu, Cosmina Ioana Teslaru, Oana Lavinia Tirdea si Elena Roxana Rusu (Scoala Nr. 1 Comanesti, Scoala “Mihai Eminescu” Buhusi, Scoala “Ion Rotaru” Valea lui Ion si Scoala “Mihail Andrei), la clasa a VII-a, Simona Georgiana Baciu, Ana Maria Magirescu, Ioana Anca Cada si Cristiana Stefania Colbu (Colegiul „Vasile Alecsandri”, Scoala „Mihai Eminescu” Buhusi, Scoala „Stefan Luchian” Moinesti ), la clasa a VIII-a, au fost cei mai buni gimnazisti. I-am remarcat printre organizatori si pe profesorii Ioan Ivan, Carmen Zaharia, Crenguta Mazilu, Nadia Munteanu, Ciprian Andrei, Mirela Bertia, Dan Grigore, Daniela Pascariu, Doru Drob. La festivitatea de premiere (au fost si bani in plicuri!). Presedintele Renasterii, prof. Petru Botezatu, a schitat portretul generos al viitoarei editii, a XV-a, in vreme ce universitarul Ioan Danila, presedintele acestei competitii, a spus: „Ma bucur pentru ca acest concurs exista. Sper ca el sa fie organizat si in urmatorii ani. Va rog sa fiti nu numai iubitori ai limbii romane, ci si aparatorii ei, intr-o vreme in care exista tendinta de a fi creat un limbaj paralel celui clasic. Sugerez ca anul viitor sa faca parte dintre subiecte, la toate clasele, si o proba de… foc: dictarea”. Spre deliciul asistentei, exigentul filolog a precizat: „Iata, am o contestatie depusa de un concurent. Are patru greseli de ortografie. De aceea pledez pentru dictare, pentru a evalua obiectiv si caracterul functional al limbii”.

In aceste vremuri cand medicii tineri cauta bunastarea peste hotare, pare incredibila povestea unei doctorite care a parasit Ardealul cu 33 de ani in urma pentru a se stabili intr-un sat izolat din Moldova. A devenit localnic, dar si-a pastrat felul de a fi. “Noua, ardelenilor, ne place sa facem mereu ceva, sa avem cu ce ne mandri.” Oamenii au luat exemplul si, poate, de aceea, Rachitoasa este mai altfel decat alte comune din stanga Siretului.

“Unde este cabinetul medical?” Intrebarea aduce zambetul pe fata femeii care sta la poarta unei case frumoase din Rachitoasa. “Mergeti inainte si o sa vedeti pe stanga, cea mai mandra cladire de pe aici”. Gasim usor cladirea, impunatoare, la care duce un lung sir de trepte. Carute artizanale incadreaza intrarea. Toata vara, din ele se vor revarsa rauri colorate si parfumate de flori. O gasim pe dr. Iudita Zorila in cabinet. De dimineata a avut 32 de pacienti. Nu este simplu sa aduci alinare atator bolnavi, insa efortul nu i-a sters zambetul de pe buze. Cei 33 de ani petrecuti la Rachitoasa nu au schimbat-o prea mult pe tanara ardeleanca venita sa faca apostolat intr-un sat izolat din Moldova. Este greu de crezut ca doctorita frumoasa si dintr-o familie instarita a putut sa doarma trei ani pe un pat de dispensar, sa fie zi si noapte printre bolnavii din sat, sa se marite in Rachitoasa, sa creasca aici trei copii si sa nu-si doreasca nicicand sa se mute la oras. Totusi, asa s-a intamplat. “In ’77 am venit aici, cu repartitie. Era dupa cutremur. Dispensarul fusese amenajat in cabinetul veterinar. Erau doua salite. Aveam o masa, doua scaune si stetoscopul. Asa am inceput sa fac medicina la Rachitoasa.” Multi nu i-au dat probabil niciun an pe post. “Primii trei ani nu-i voi uita niciodata. Traiam in conditii grele, munceam mult, dar ce ne mai distram!” Satenii aveau tot felul de boli, se nastea mult la domiciliu, mureau 5-6 copii pe an. “Ii pazeam pe nou-nascuti cu moasa. Veneau pe lume vineti si ne era teama sa nu-i pierdem. Ce emotii! Cu timpul, am redus decesele. De 12 ani nu a murit un copil!”

Acum, Dumnezeu cu mila!

Inainte de ’89, in acest colt al judetului, medicina se facea dupa un circuit bine pus la punct. La dispensar era si o farmacie. Pacientii primeau medicamentele din mana medicului. “Nu le dadeam doar reteta. Eram sigura ca bolnavul face tratamentul. Acum, le dau reteta si… Dumnezeu cu mila! Chiar daca e compensata, multi nu-si iau medicamentele fiindca nu au de unde pune diferenta de bani.” Schimbarile de acum din sistem nu suna bine in teritoriu. Medicii de familie nu au voie sa ofere decat 20 de consultatii pe zi si sa faca o singura deplasare la domiciliul unui bolnav. “Ce-ar fi trebuit azi sa fac, daca am avut 32 de pacienti? Sa trimit 12 acasa? Am inteles ca nu pot da mai mult de 20 de retete compensate pe zi. Ce ii spun celui care nu poate primi? Si el este asigurat.” Coplata este un alt subiect dureros. Dr. Zorila ingrijeste de sanatatea oamenilor din 16 sate. Joia, de exemplu, porneste la ora 7 din casa spre Buda. O asteapta potop de lume. Cand se intoarce la cabinetul din Rachitoasa gaseste holul plin. Pe cine sa refuze? Cui sa nu dea trimitere sau reteta? “Sistemul” nu stie ca pe unii i-a adus pe lume, pe altii ii cunoaste de zeci de ani.

Mandrie la puterea a treia

“Daca ii cer unui om 10 lei la o consultatie, i-am luat painea pe o saptamana. Daca nu-l taxez, ma ia Fiscul la rost. Nu ma crede ca fac munca voluntara. Imi cere chitantele.”

La Rachitoasa, medicina se face in familie, Sotul doctoritei, Ionel Zorila, fost primar al comunei, a ajutat-o sa amenajeze un cabinet cu care pot rivaliza putine din judet. “Eu doar execut ordinele, glumeste Ionel Zorila. Am facut tot ce a fost nevoie. Ba chiar am sI mosit. Intr-o iarna, cand drumurile erau blocate, eram singur acasa si a nascut o femeie in cabinet cu mine. Am facut totul ca la carte. Numai cordonul l-am lasat prea lung. A ras medicul de pe Salvare a doua zi, cand a ajuns.” Talentul si dorinta de a invinge suferinta s-au transmis in familie. Tereza Blanca, fiica sotilor Zorila, este medic, rezident in medicina de urgenta si vrea sa urmeze mamei sale in Rachitoasa. Robert este medic veterinar. Andrei a ales cariera de inginer. Copiii, cabinetul si comuna sunt mandria sotilor Zorila.

Razvan Huiban este elev in clasa a VIII-a la Scoala cu Clasele I-VIII Secuieni. El este de departe un elev model al clasei sale intrucat este un participant constant la olimpiadele nationale de fizica si chimie pentru gimnaziu. Pasiunea sa pentru aceste obiecte a fost incurajata de profesorul Lucica Dandu care i-a fost alaturi la fiecare competitie. Razvan a participat in clasa a VI-a pentru prima oara la nationala si a obtinut locul al 13-lea. Fara sa ramana descurajat, el a participat si in anul urmator, iar progresul s-a vazut: a ocupat locul 9. Pe 22 mai el va participa din nou, cu sperante mai mari, la aceeasi competitie. „Pana acum a fost foarte frumos. O competitie destul de grea si pentru elevii pregatiti, dar cred ca m-am descurcat destul de bine”, ne-a spus sincer Razvan Huiban. Aceste materii ii plac intrucat „inveti despre lumea inconjuratoare”. Cat despre faptul ca este elev intr-o scoala din mediul rural, Razvan este de parere ca elevii de la tara nu sunt cu nimic mai prejos decat cei din oras: „Cei de la tara au mai multe cunostinte pentru ca inteleg problemele vietii din acest mediu si anumite probleme le vezi practic in gospodarie, mai ales in legatura cu fizica”. Chiar daca laboratorul scolii nu beneficiaza de o dotare completa, elevul se straduieste sa inteleaga anumite fenomene macar in teorie. Munca sa este dublata de exercitiile pe care le face si acasa, in timpul liber. In plus, el isi ajuta parintii si la treburile din gospodarie si are grija de fratele mai mic care merge la gradinita.

Un viitor „vrancean”

Razvan este decis ca incepand de anul scolar viitor, numele sau sa se regaseasca pe listele celor admisi la Colegiul „Gheorghe Vranceanu”. Chiar daca va trebui sa faca naveta, nu vede in aceasta un impediment real. „O sa dau la matematica-informatica. Dupa aceea, nu m-am gandit. Oricum sunt pregatit sa merg la liceu”, ne-a spus decis si entuziast elevul. Deja de prima proba a Evaluarii Nationale a trecut cu brio, dupa cum apreciaza. Are putine emotii la matematica, dar este increzator ca viitorul ii va aduce sansa unui liceu bun, care sa-l ajute sa urce pe scara progresului.

Lacusorul, transformat in “punct de alimentatie publica”

Lacusorul din Parcul Cancicov, lasat in paragina de actuala administratie locala, va fi transformat intr-un birt cu mancare si bautura ieftina. Intentia actualei administratii a trezit nemultumirea consilierilor locali bacauani dar si a unor agenti economici.

La sfarsitul lunii aprilie, Consiliul Local Bacau a dezbatut un proiect de hotarare privind organizarea unui concurs de solutii pentru reamenajarea a peste 154 de metri patrati, in locul numit „Insula din Parcul Cancicov”. Arhitectii din cadrul Ordinului Arhitectilor din Romania, Filiala Bacau-Neamt, sau firme de arhitectura vor putea prezenta proiecte, pana in data de 7 iunie. Juriul va decide in data de 10 iunie care proiect este mai bun, iar solutia va fi premiata cu 5 mii de lei. Aceasta este doar prima etapa a „reamenajarii” Insulei de la Parcul Cancicov. Ulterior, administratia va incredinta terenul unei firme, care se angajeaza sa realizeze investitia. In contul „investitiei”, firma va primi spre inchiriere terenul pentru mai multi ani, pana la „amortizarea” investitiei si castigarea unui profit consistent.

Vocea consilierilor: „Fara mici, fara bere, fara prost gust”

Tema concursului de proiecte privind reamenajarea insulei din parcul central a nascut vii controverse in Consiliul Local. Edilul, initiatorul proiectului, a impus in proiectul de hotarare aprobat in data de 29 aprilie ca tema pentru studiu sa fie „o constructie ce va adaposti spatii de alimentatie publica, tip bar-bufet: servirea bauturilor alcoolice si nealcoolice, tutun, gustari), cu regim de inaltime recomandat de P+1 sau D+P+1, pentru aproximativ 100 de persoane”. Noul local din Parcul Cancicov va functiona tot anul calendaristic, fapt motivat in primul rand de recuperarea cat mai rapida a investitiei. Majoritatea consilierilor locali au protestat vehement fata de intentia primarului Stavarache de a aproba infiintarea unui nou punct de alimentatie publica in Parcul Cancicov, una din putinele oaze de verdeata si liniste din oras. Costel Dunava, ales local din partea PSD, a declarat ca unul dintre cele mai frumoase locuri din Parcul Cancicov ar fi putut deveni un loc de relaxare si de implinire spirituala. „Avand in vedere intentia actualei administratii de a construi in mijlocul parcului un spatiu comercial de P+1, noi ne-am opus. Propunerea noastra a fost ca in acel loc sa fie amenajat un spatiu adecvat in care sa aiba loc manifestari culturale, in care sa fie pusi in valoare elevii de la Liceul de Arte sau alte persoane talentate din oras. Din pacate, proiectul a ramas in forma actuala. Am ramas doar cu promisiunea verbala a primarului ca nu va aproba alimentatie publica”, a spus Dunava. Gabriel Axinte, consilier democrat-liberal, considera total inadecvata ideea unui nou spatiu destinat alimentatiei publice. „Nu e normal sa se aprobe asa ceva. Prin termenul de alimentatie publica se pot intelege multe. In acelasi timp, speram sa se realizeze o constructie usoara, din lemn, care sa nu afecteze stilul parcului”.

Muzica si mizerie langa bolnavii Spitalului Judetean

Realizarea unui nou punct de alimentatie publica in mijlocul parcului este dezaprobata si de managerii Restaurantului „Green Parc”, situat in Parcul Cancicov. Proiectul administratiei bacauane nu se adreseaza aceluiasi esantion de clienti, dar ar putea aduce cu sine manelizarea intregului parc. „Eu cred ca nu era nevoie de asa ceva. Nu era oportuna realizarea acestei bodegi. E spitalul aproape, iar aceasta locatie va aduce mizerie si zgomot in plus. Iar distributia produselor catre local va afecta parcul. Poate era necesara o dezbatere publica in acest sens”, ne-a declarat Gheorghe Dospinescu, administratorul Green Parc.
De cealalta parte, viceprimarul Roxana Mironescu a declarat ca localul care va functiona pe spatiul lacusorului va functiona tot anul. Mironescu a recunoscut ca nu stie care va fi valoarea totala a investitiei. „Nu stim la cat se va cifra investitia. Dar ca amortizarea sa fie mai rapida, este nevoie ca acest local sa functioneze tot anul. Terenul va fi dat in chirie si nu in concesiune, cu posibilitatea de reinoire a contractului”, ne-a declarat viceprimarul Mironescu.

„Sa nu fie transformata intr-o carciuma ordinara”

Consilierul liberal Cristian Cojocaru considera necesara doar reamenajarea „Insulei din Parcul Cancicov” si spera ca aceasta sa nu fie transformata intr-un balci ieftin, intr-o bodega. „ Lacusorul statea de pomana. Este bine ca va fi curatata albia, ca se va realiza o noua constructie. Pe vremea cand eram eu in liceu, lacusorul era un loc elegant. Stiu ca in proiect este stipulat sa se realizeze un spatiu pentru alimentatie publica. Speram ca aceasta sa nu fie transformata intr-o carciuma ordinara, ci sa fie un loc elegant care sa nu deranjeze”.