O noua amânare in dosarul 2801/180/2010 intocmit pentru ucidere din culpa. In cauza este implicata societatea SC SEGAMA SRL Bacau, firma patronata de catre Liviu Goian. Societatea este parte responsabila civilmente. Urmatorul termen a fost stabilit pentru data de 4 decembrie 2010.
Dupa ce a stat aproape 3 ani la Parchet, dosarul in care este implicata si societatea SC SEGAMA SRL Bacau a ajuns la Judecatorie. Aici, amânarile s-au succedat cu repeziciune. Astazi (n.r. – ieri) a fost inregistrata cea cu numarul 5. La fel ca si pâna acum, nu toate partile au raspuns “prezent” la apelul instantei. Si asta in ciuda gravitatii dosarului. Cauza este una de notorietate in Bacau. Acum trei ani, trei muncitori de la societatea Segama SRL au fost acoperiti de pamânt in timp ce executau lucrari la complexul European Retail Park – Real. Doi dintre ei au murit, un al treilea fiind ranit. Totul s-a intâmplat pe 27 august 2007. Lipsa uneia sau alteia dintre parti a devenit practic o obisnuinta in acest dosar, drept pentru care, unul dintre aparatori a si fost sanctionat la termenul trecut.
Alexandra Zaharia

Firimituri pentru napastuitii Bacaului

In timp ce municipalitatea acorda 10.000 RON (100 de milioane lei vechi) pentru plata manoperei la 13 imobile ce urmeaza a fi reconstruite, plus alte 49.000 de lei (490 de milioane lei vechi) pentru consolidarea a 15 case, Regia Autonoma pentru Activitati Nucleare Drobeta Turnu Severin a oferit sinistratilor de pe Arcadie Septilici o sponsorizare de peste 2,37 miliarde lei vechi (237.105 RON).
Cu 500 de milioane mai mult decât edilii bacauani, asta in conditiile in care alesii au aprobat dupa inundatiile din iulie un ajutor de urgenta in suma de 10 miliarde lei vechi, bani cu care urmau sa se refaca imobilele afectate de inundatii. Mai mult, daca pentru sinistrati nu au bani, edilii motivând ca Guvernul trebuie sa se ocupe de reconstruirea caselor, acestia au aprobat un buget de 900 de milioane lei vechi (30 de mii de dolari) pentru organizarea Zilelor Bacaului in intervalul 1-6 octombrie.

Sponsorii din tara se dovedesc mai generosi cu sinistratii de pe strada Arcadie Septilici decât municipalitatea bacauana. Daca edilii Bacaului au oferit câte 10.000 RON pentru 13 imobile care trebuie refacute din temelii, plus alte 49.000 de lei pentru reconsolidarea a 15 case, Regia Autonoma pentru Activitati Nucleare Drobeta Turnu Severin a oferit sinistratilor o sponsorizare de peste 2,37 miliarde lei vechi. Aceasta urmeaza a fi folosita, potrivit declaratiilor reprezentantilor municipalitatii, la reconstruirea caselor distruse de inundatiile din luna iulie.

Au inregistrat minciunile administratiei locale

Minciunile municipalitatii cu privire la ajutorul oferit sinistratilor au iesit la iveala la inceputul lunii septembrie când cotidianul Desteptarea a publicat mai multe declaratii apartinând viceprimarului Roxana Mironescu, aceasta fiind inregistrata de sinistrati fara sa stie. Edilul a aruncat pisica in curtea Guvernului, declarându-le napastuitilor ca Primaria e legata de mâini in cazul ajutorarii sinistratilor si nu poate face mare lucru. Mai mult, sefii municipalitatii i-au obligat pe sinistrati sa-si gaseasca singuri firme de constructii, motivând ca "totdeauna ies discutii daca angajam noi firme de constructii". Despre cele 10 miliarde promise de Primarie si aprobate in Consiliul Local, Mironescu s-a multumit sa afirme ca banii n-ar fi ajuns oricum pe mâna sinistratilor. "Daca noi am alocat acei bani credeti ca ii aveti in mâna? Banii aia inseamna sa facem licitatie ca sa gasim un furnizor de materiale acceptabil. Dar, au aparut astia (n.r. – Guvernul) si ne-au spus sa ne oprim", le-a declarat sinistratilor Mironescu. Banii pusi efectiv la bataie de Primarie s-au dovedit mult mai putini decât promisiunile initiale.

A recunoscut vina

La ultima sedinta a Consiliului Local, Roxana Mironescu a recunoscut ca Primaria a stopat lucrarile de supratraversare cu conducte a pârâului Negel, fapt ce a dus la amplificarea efectelor dezastrului de la inundatii. Aceasta a precizat ca s-au alocat bani pentru "reluarea acelei mutari de conducte". "Era firesc sa remarcam ca pe rectificarea de buget s-a alocat o suma de bani pentru continuarea lucrarilor ce reveneau Primariei Bacau pe pârâul Negel, deci reluarea acelei mutari de conducte in asa fel incât Directia Apelor Siret sa poata continua lucrarile la dig", a declarat viceprimarita care, practic, a recunoscut ca Directia Apelor nu a putut continua construirea digului pentru ca Primaria Bacau nu s-a achitat de obligatia de a muta conductele ce apartin companiei de utilitati a municipalitatii.

Au vrut sa-si faca singuri parapet de protectie

Un grup de 20 de locuitori de pe Arcadie Septilici au transmis in iulie 2010 o adresa catre Primarie, solicitând ajutor din partea edililor pentru construirea unui parapet de protectie impotriva inundatiilor. La mai bine de trei luni, conducerea municipalitatii nu a transmis niciun raspuns acestora, fapt ce a dus la inflamarea discutiilor de la ultima sedinta a CL, când Ionel Floroiu (PSD) a criticat comoditatea executivului Primariei. "Era normal ca executivul Primariei sa raspunda acelor sinistrati in termenul legal de 30 de zile. Tot o dam ca a fost, ca vom face. Acei oameni au facut o adresa si aveau nevoie de un raspuns. Puteati sa le prelungiti speranta", a spus Floroiu. El a mai afirmat ca edilii n-au reusit sa "produca" un raspuns nici in urma interpelarilor formulate de alesii social-democrati, amestecând in mod deliberat planurile.
Lucian Bogdanel

A inceput cazarea studentilor la Universitatea “Vasile Alecsandri”

Studentii de la Universitatea “Vasile Alecsandri” Bacau au intrat in febra inceputului de an universitar. Cei care domiciliaza in afara municipiului sunt acum in goana dupa un loc in camin. Inscrierile la cazare s-au facut deja, dosarele au fost aprobate de Senatul Universitatii, iar in aceste zile studentii caministi primesc repartizarile. Pentru anul universitar 2010-2011 sunt puse la dispozitia studentilor 811 locuri de cazare.

A inceput si in Bacau goana dupa un loc in caminul Universitatii “Vasile Alecsandri”. Acordarea dreptului de cazare se realizeaza de catre Comisia de cazare a fiecarei facultati. Primesc un loc in camin studentii fara taxa, care frecventeaza cursuri la zi si care nu au domiciliul stabil în municipiul Bacau. Criteriul principal în acordarea dreptului de cazare este media anuala obtinuta în anul universitar anterior. Pentru studentii inregistrati în anul I se ia in considerare media obtinuta la admitere. Pentru studentii “cu vechime”, din anii mai mari, care îndeplinesc aceleasi conditii privind media, se aplica mai multe criterii de departajare care tin de plata la timp a taxelor de cazare, mentinerea aspectului îngrijit a camerei în anul universitar precedent si respectarea regulamentului de ordine interioara a caminului.

811 paturi in patru camine

“Cazarile la universitate au inceput studentii au ocupat deja o parte din camere, ne-a declarat prof.univ.dr.Catalina Ababei, cancelar general al Universitatii «Vasile Alecsandri» Bacau. Totul decurge normal, intrucât locurile de cazare de care dispunem acopera cererile pe care le avem. Cele 811 paturi vor fi ocupate in totalitate de studenti. Dintre acestia, poate in premiera pentru noi, 133 sunt studenti moldoveni.” Universitatea bacauana are in administrare patru camine studentesti. Prioritate la cazare au studentii orfani de ambii parinti, dar si cei proveniti din casele de copii sau plasament familial. Studentii bursieri ai statului, etnici români, cu exceptia celor din anul I, primesc dreptul de cazare în conformitate cu aceleasi principii stabilite pentru studentii cetateni români. Studentii care au dreptul la cazare, plecati la studiu, prin programele Erasmus – Socrates în primul semestru al anului universitar, vor fi cazati la întoarcerea de la studii.

Cozi la casierie si la depunerea de dosare

Catalin Petrovici este student in anul II si a venit in Bacau tocmai din Vrancea. “E bine deocamdata. E loc pentru toata lumea. Am facut cerere, dar se poate si mai bine. E aglomerat aici la depunerea de dosare si la casierie”, ne-a spus. “Eu sunt din Moinesti. Am stat si anul trecut aici la camin. E foarte bine. Nu sunt probleme, taxele sunt acceptabile. E bine, fata de alte centre universitare, aici e bine”, ne-a explicat si Cosmin Popa. Caminul asigura tot cazarmamentul necesar, inclusiv paturi, lenjerie si perne. Fetele sunt cazate la caminul din spatele Corpului C, in camere cu trei paturi si toaleta proprie. “Locuri sunt pentru toti. Nu sunt probleme. Nici taxa nu e mare, daca esti student pe locurile de la buget. E foarte bine. Azi am primit camera si pâna luni o sa-mi aduc si celelalte lucruri”, ne-a precizat si Elena Chiper, studenta venita din Panciu. Andreea Tapuc, colega de palier, este studenta la Facultatea de Inginerie – Sectia Protectia Mediului. E deja “veterana”. “E frumoasa si viata de camin. Sunt conditii, avem baie in camera, taxa e de 1,4 milioane de lei vechi pe luna, fara mâncare. E bine. Acum probleme sunt doar cu aceste cozi infernale la casierie, dar atât”, ne-a declarat.

7.000 de studenti

Studentii debitori pot fi cazati, în limita locurilor disponibile, doar dupa ce fac dovada achitarii debitelor. In schimb, studentii familisti pot fi cazati numai daca mai ramân locuri, insa prioritate au familiile în care ambii soti sunt studenti la Universitatea din Bacau. In acest an universitar sunt inregistrati peste 7.000 de studenti, din care in jur de 1.500 sunt boboceii de anul I, atât pe locurile bugetate, cât si pe locurile “cu taxa”.

Tarifele de cazare sunt:

– la Caminul 3 de Fete – 140 lei/ luna (locuri subventionate) si 220 lei/luna (locuri nesubventionate), unde diferenta de confort este de 20 lei/ luna
– la Caminul 2 Mixt – 130 lei/ luna (locuri subventionate) si 210 lei / luna (locuri nesubventionate), unde diferenta de confort este de 10 lei/luna
– la Caminul 3 Stiinta – 120 lei/ luna (locuri subventionate) si 200 lei / luna (locuri nesubventionate), fara diferenta de confort
– la Caminul Hotel Violetelor – 250 lei/ luna(locuri subventionate), 340 lei / luna (locuri nesubventionate si locuri pentru studentii straini cu burse de studiu) si 120 de EURO/ luna (locuri pentru studentii straini veniti pe cont propriu), unde diferenta de confort este de 50 lei/luna.

Imobilul va fi evaluat de catre municipalitate in vederea preluarii de la fabrica de hârtie, proprietarul acestuia. In el invata câteva zeci de prescolari.

Grupul social-democrat din PSD a solicitat Primariei sa gaseasca o solutie pentru ca Gradinita Letea sa ramâna in patrimoniul municipiului Bacau. Proprietarul cladirii, fabrica de hârtie Letea, si-a manifestat in repetate rânduri de la inceputul anului intentia de a folosi bunul câstigat in instanta in urma unui proces cu municipalitatea care s-a intins pe 5 ani. In acest sens, conducerea fabricii a remis Primariei mai multe adrese in care si-a manifestat intentia de a conveni un compromis cu municipalitatea, astfel incât gradinita sa ramâna in patrimoniul public al municipiului.
"Grupul PSD cere ca pâna la urmatoarea sedinta a Consiliului Local, executivul Primariei sa faca o simulare sau sa identifice o solutie privind stingerea litigiului de la Letea. Trebuie sa gasim o solutie de compromis pentru ca imobilul sa ramâna in patrimoniul municipiului, iar copiii sa invete in continuare acolo. Ne tot plângem ca in municipiul Bacau nu sunt locuri la gradinite, iar pe de alta parte tergiversam preluarea Gradinitei Letea. Nu stiu daca e neaparat o tergiversare, dar trebuie gasita o solutie care sa multumeasca si Primaria si Letea", a apreciat Ionel Floroiu, consilier local PSD.
De cealalta parte, secretarul municipiului – Ovidiu Popovici – a promis ca la proxima sedinta a Consiliului Local edilii vor promova un proiect de hotarâre vizând realizarea unui schimb intre Primarie si fabrica de hârtie. "Am inceput demersurile in sensul evaluarii gradinitei si a terenului aferent ei. Am inteles care sunt doleantele celor de la Letea si la urmatoarea sedinta a Consiliului Local va fi un proiect de hotarâre ce va avea ca obiect un schimb pentru ca gradinita sa ramâna in patrimoniul municipiului", a promis Popovici.
In ultimii ani, municipiul Bacau s-a confruntat cu o lipsa acuta de locuri la gradinite. Numai in acest an peste 400 de copii au ramas neinscrisi dupa ce locurile disponibile au fost ocupate in totalitate. In ultimii 6 ani, in Bacau nu a mai fost construita nicio gradinita, ultima realizare de acest fel datând din timpul administratiei Sechelariu.
Lucian Bogdanel

Bolnavii internati nu-si cunosc drepturile

Pacientii din majoritatea spitalelor publice sunt nevoiti sa-si cumpere medicamente si materiale sanitare sau sa-si faca investigatii in laboratoare private. Este o realitate a sistemului sanitar românesc. Autoritatile sanitare nu o recunosc sau, daca o fac, se limiteaza la declaratii cu jumatate de gura. Un motiv al tacerii este acela ca spitalele sunt obligate sa deconteze pacientilor cheltuielile cu medicamentele, materialele sanitare si investigatiile pe perioada internarii.

Bolnavi in pijamale sau rude ale pacientilor internati colinda farmaciile din preajma spitalelor pentru a cumpara medicamente sau materiale sanitare indicate de medicii curanti. “Stau in spital numai fiindca nu-mi pot pune perfuzia acasa, ne-a declarat o pacienta internata in sectia ORL a Spitalului Judetean de Urgenta Bacau. A trebuit sa cumpar solutia pentru perfuzie din farmacie. Acum am venit. Am dat 700.000 de lei vechi pe ea.” Practica a devenit frecventa, determinata fiind de scaderea continua a cantitatii de medicamente si a numarului de produse farmaceutice din farmaciile spitalelor. La SJU, de exemplu, in decurs de un an, stocul de medicamente s-a injumatatit. Cu toate acestea, pacientii nu solicita unitatilor sanitare decontarea cheltuielilor din perioada spitalizarii. “Niciun pacient care a fost internat nu a facut cerere in acest sens”, ne-a transmis managerul SJU, Dan Stoica. Acelasi raspuns l-am primit si de la dr. Doru Androne, managerul Spitalului Municipal Onesti.

Nu stiu si nu cer

Pacientii nu stiu ca isi pot recupera cheltuielile chiar de la spitalul care ar fi trebuit sa le asigure toate conditiile de tratament pe perioada internarii. Asa se explica lipsa cererilor pentru decontarea medicamentelor, a materialelor sanitare sau a investigatiilor medicale. Normele metodologice de aplicare a Contractului-cadru de acordare a asistentei medicale in anul 2010 prevad ca “spitalele sunt obligate sa suporte pentru asiguratii internati in regim de spitalizare continua si in regim de spitalizare de zi toate cheltuielile necesare pentru rezolvarea cazurilor respective, inclusiv pentru medicamente, materiale sanitare si investigatii paraclinice.”

Decontarea, numai cu documente la mâna

Aceleasi norme stabilesc modul in care se poate face rambursarea cheltuielilor. Pacientii trebuie sa faca dovada ca li s-au prescris medicamentele sau materialele sanitare pe care le-au cumparat. Pentru aceasta, trebuie sa depuna, alaturi de cererea de rambursare a cheltuielilor, documentele medicale intocmite de medicul curant din sectia in care au fost internati, avizate de seful de sectie si de managerul spitalului. De cele mai multe ori, insa, numele medicamentelor pe care pacientii sau rudele acestora trebuie sa le cumpere sau ale investigatiilor medicale sunt trecute de medici pe bucati de hârtie fara valoare de document medical. Pacientii ar trebui sa le ceara medicilor retete sau trimiteri medicale, dar nu indraznesc sa o faca. Viorica Draganuta, director general al Casei Judetene de Asigurari de Sanatate Bacau, ne-a declarat ca putini asigurati stiu ca au dreptul sa-si recupereze cheltuielile, dar chiar si acestia nu au inteles cine trebuie sa ii despagubeasca. “Se adreseaza CJAS, a spus directorul institutiei. Normele sunt clare in privinta aceasta: rambursarea cheltuielilor reprezinta o obligatie exclusiva a spitalelor si se realizeaza numai din veniturile proprii ale acestora.”
Doina Mincu

Primaria Bacau vrea sa desfiinteze o parte dintre centralele termice si sa aduca in locul lor “module”. Acestea vor fi amplasate lânga blocuri, pe spatiul verde. Investitia face parte dintr-un proiect cu finantare europeana. Zona care va “rasa si frezata” este in centrul Bacaului.

Inlocuirea centralelor vechi cu module termice face parte din proiectul “Reabilitarea retelelor termice secundare din municipiul Bacau”, finantat de UE si de Guvernul României. Problema e ca in locul in care vor fi montate modulele trebuie taiati copacii, scosi trandafirii, desfiintata iarba. Raspunzatoare sa stabileasca daca proiectul va afecta calitatea vietii este Agentia de Protectia Mediului (APM) Bacau. “A avut loc, luni, comisia de analiza tehnica si urmeaza sa transmitem Primariei, in scris, solicitarile noastre, dupa care vom astepta completarea documentatiei”, declara Doina Mihordescu, sef serviciu “Autorizari”. APM Bacau a solicitat reevaluarea amplasamentelor si consultarea locatarilor acolo unde, conform proiectului, trebuie taiati copacii. Acesta va fi momentul decisiv. Cetatenii se pot lupta pentru fiecare magnolie sau tei pe care l-au plantat. E important modulul termic, dar si spatiul verde e valoros. Anuntul public va fi lipit pe usa principala a blocului si va fi cât se poate de clar, astfel incât oamenii sa inteleaga unde se va construi si care vor fi efectele. Se va discuta cu cetatenii si se va obtine aprobarea lor. “Noi tinem la fiecare petec de iarba, la fiecare copac, afirma Doina Mihordescu. AMP va face eforturi ca aceste suprafete sa fie minime si fara taieri de arbori." Primaria va trebui sa demonstreze ca i-a informat pe cetateni si ca acestia nu sunt impotriva locului ales, nici a sacrificarii spatiilor verzi.

“Daca il pun aici, il darâmam”

Cea mai sensibila este zona strazii 9 Mai, aici fiind prevazute 6 module. Locatarii, majoritatea vârstnici, nici nu vor sa auda de taieri si ameninta ca “pensionarii vor iesi in strada”. Cuvintele “oxigen” si “aer curat” apar in fiecare propozitie, ca pavaza impotriva betoanelor si a poluarii. “In Bacau s-a construit foarte mult si spatiul verde care este aici, pe 9 mai, e aproape printre putinele care au rezistat”, afirma Stefania Dumitrasc. Altii sunt mult mai radicali: “Nu, nu, nu! Sa nu se taie”, ”Nu se poate, ne vom impotrivi. Eu sper ca locatarii sa fie in asentimentul meu”, declara Catinca Popescu, in timp ce Iorgu Balaita anunta: “Sa-l duca in spate, nu in fata blocului. Daca il pun aici, il darâmam!” Arborii au fost plantati de locatari, ei i-au ingrijit si nu vor accepta “modulul” in mica lor gradina. “Copacii sunt pusi de mine, cu mâna mea, nu de primarie. Nu a venit nimeni, in vara asta, sa coseasca iarba, sa tunda gardul. Noi le-am ingrijit”, afirma Iorgu Balaita. Primaria i-a ignorat, “a izolat blocuri de 20 de ani, iar pe al nostru, de 60 ani, nu l-a izolat”. De o parte si de alta a aleii care duce de la BRD spre Policlinica Veche, pe spatiul verde vor rasari casute cu module, iar autoritatile trebuie sa-i convinga pe oameni ca asa e mai bine. Dupa asta, APM Bacau va stabili daca este sau nu este necesar sau un studiu de evaluare a impactului asupra mediului. Acesta poate fi realizat numai de catre o firma specializata care este acreditata de minister.

La mijlocul sec al XIX-lea, unul din descendentii dinastiei Rugiri – rabinul de Buhusi, Isac Fridman – a întemeiat în Buhusi pe str. Al.I. Cuza, o curte rabinica, ridicând case si o sinagoga care azi nu mai exista. Cu 147 de ani în urma, el a construit aici si Sinagoga care dainuieste si astazi. În fosta Curte rabinica (5400 m2) a functionat scoala rabinica si o baie rituala. Astazi, incinta are o suprafata de 1.516 m2. În timpul razboiului, în Buhusi au locuit nepotii si stranepotii rabinului. Ultimul rabin a fost un Isac. Unii dintre rabini si rudele lor sunt înmormântati, în cripte speciale, în cimitirul evreiesc buhusean. Periodic, la Buhusi vin pelerini Aasidim (piosi) din lumea întreaga. Între cele doua razboaie, în Buhusi existau 5000 de evrei. Cei mai multi erau specialisti la Fabrica de Stofe, profesori, medici sau lucrau în comert. Astazi, în Buhusi mai locuieste doar un singur evreu, distinsa Sofia Alterescu, sotia fostului, regretatului presedinte al comunitatii Evreiesti din Buhusi. David Alterescu. De la Comunitatea evreiasca Bacau ne-au fost precizate si alte date pe care le cunosteam despre evreii buhuseni: unul este internat la o institutie specializata de ocrotire, într-un alt oras, în vreme ce o alta doamna, casatorita cu un român, nu se declara ca fiind evreica. Doamna Sofia Alterescu ne-a spus: „Da, e adevarat, am ramas singura Au fost cinci mii de evrei în oras. Nu mai e nimic din ceea ce a fost cândva. Norocul meu este acela ca am niste vecini grozavi, dar si de faptul ca fiul meu, care locuieste în Bucuresti, vine foarte des la mine”. La ultima întâlnire pe care am avut-o cu rabinul Tobias, din Israel, care coordonat vizita pelerinilor Aasidim la Sinagoga din Buhusi, unde am fost acceptat si la o ceremonie religioasa, acesta ne-a spus: „Exista, astazi, în Israel, o dinastie Rujin. Unul dintre descendentii acestei dinastii a fost primul rabin de Buhusi, Isac Fridman. Rabinul Isac Fridman întemeiase, si el, la Buhusi, o adevarata dinastie (copii, nepoti, stranepoti) care a pastrat opera spirituala evreiasca din Buhusi. Primul a întemeiat aici, pe strada Al.I. Cuza, o curte rabinica (…) Ultimul rabin de aici, al familiei Fridman, a fost, prin anul 1970, tot un Isac. Acesta s-a mutat în Bucuresti, unica fiica a acestuia a plecat în Israel, unde a întemeiat o curte rabinica. Aceasta este condusa astazi de nepotul rabinului Isac, rabinul Iacob Mendel Fridman”. Potrivit aceluiasi rabin, pelerinii care vin la Buhusi, din lumea întreaga, „pentru a se reculege si a se ruga în sinagoga si la morminte“, sunt mai ales urmasi ai evreilor buhuseni. Monument istoric, sinagoga a fost reabilitata acum câtiva ani de catre comunitatea evreiasca din Israel, care gestioneaza si cimitirul. Pacat ca acest monument istoric si religios, de o rara valoare, nu este inclus într-un circuit turistic. Mai mult, sinagoga nu poate fi vizitata decât cu aprobari speciale. Într-o lume în care ecumenismul cucereste din ce în ce mai multe spirite, credem ca accesul în acest monument ar fi benefic turistilor de pretutindeni. Nu exista istorie si nici religie cu circuit închis. Dialogul civilizatiilor ne face mai buni, mai umani, ne apropie mai mult de farâma de dumnezeire care pâlpâie în fiecare dintre noi.
Ion Fercu

In sedinta care a avut loc ieri la sediul Prefecturii Bacau au fost semnate contractele de sponsorizare pentru sinistratii din judetul Bacau, afectati de inundatii. In urma unei campanii de strângere de fonduri, initiata de Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, judetului Bacau i-a fost distribuita suma de 2.193.303 lei. Aceste fonduri vor fi utilizate in reconstructia celor 101 case afectate de puhoaiele din aceasta vara.

Judetul Bacau a primit ajutor din partea unor companii nationale, pentru a rezolva problemele create de inundatii. Intr-o sedinta care a avut loc la Prefectura Bacau, s-au semnat contractele de sponsorizare. Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri a initiat o campanie de strângere de fonduri pentru ajutorarea sinistratilor din zonele inundate. 18 companii nationale subordonate Ministerului au contribuit la aceasta actiune. Judetului Bacau ii revin 2.193.000 lei, suma ce va fi utilizata pentru manopera celor 101 case distruse de ape si care trebuie reconstruite. Intreaga suma de bani provine din sursele proprii ale companiilor, dar si din donatiile facute de angajati, iar o mare parte din aceasta va ajunge in municipiul Bacau si comuna Margineni, desi nu au primari democrat-liberali. "Cu aceasta ocazie am incheiat contractele de sponsorizare direct cu primarii comunelor afectate. Dorim ca in cel mai scurt timp sa stergem definitiv urmele inundatiilor. Mai sunt inca 800 de gospodarii care au nevoie de reparatii si reconsolidare. Deja, in comuna Margineni se lucreaza la reconstructia a 20 de case. Am reusit sa mai strângem si alte sponsorizari. Ele constau in materiale de constructii, produse alimentare si cereale", a declarat Constantin Scripat, prefect de Bacau.
La sedinta au participat reprezentanti ai sponsorilor, membri ai Consiliului Judetean, prin vicepresedintele Silviu Bondor si primarii localitatilor afectate care vor beneficia de aceste ajutoare. Printre ei a venit si primarul Romeo Stavarache, alaturi de viceprimarul Roxana Mironescu. In municipiul Bacau, 11 familii si-au pierdut casele in urma inundatiilor. Ei astepata si acum ca administratia sa ia masuri si sa vina cu solutii. Materialele de constructie necesare au ajuns in mare parte la consiliile locale, insa urmeaza sa mai vina o noua transa. In satul Barati, comuna Margineni, au inceput deja lucrarile. Prefectul a indemnat administratia locala a municipiului Bacau sa nu astepte intreaga cantitate de materiale, pentru a incepe reconstructia. Mai mult, autoritatile locale ale mai multor comune precum Agas, Dofteana, Ardeoani, Magura si Traian vor primi sume de bani pentru refacerea retelelor de infrastructura, distruse si ele de inundatii. Pentru ca apele nu i-au lasat pe oameni doar fara case, ci si fara bunuri, sinistratii vor mai primi si bonuri cadou, in valoare totala de 436.600 lei. Acestea se vor distribui in urma unei hotarâri aprobate de catre Comitetul Judetean pentru Situatii de Urgenta. Prefectul Scripat si-a propus ca in perioada urmatoare sa supervizeze santierele de lucru, pentru a se asigura ca materialele sunt folosite eficient, iar constructorii isi fac treaba cât mai bine.
Sinziana Filimon

Profesorul de informatica Elena Frunza, de la Colegiul Tehnic “Anghel Saligny” Bacau, a beneficiat de o bursa Comenius în Malta, localitatea Ta’ Xbiex. Mobilitatea sa s-a derulat in prima parte a acestei luni, in perioada 3-11 septembrie. Abia intoarsa din calatoria de vis, dupa cum ne-a declarat, profesorul a explicat ca bursa a fost câstigata in cadrul “Programului de invatare pe tot parcursul vietii” (LLP – Lifelong Learning Programme), sub actiunea Comenius, si a fost finantata din doua surse importante: fondurile europene Comenius si fonduri FSE – Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane.

Alaturi de 48 de profesori din 13 tari

Titlul cursului la care a participat s-a intitulat “ICT for Collaborative, Project-Based, Teaching and Learning”, de formare continua, la care au mai aplicat 48 profesori din 13 tari ale Uniunii Europene: Polonia, Suedia, Italia, Islanda, Germania, Lituania, Portugalia, Norvegia, Irlanda, Austria, Bulgaria, Spania si România. “Cursul a avut ca obiectiv principal prezentarea potentialului pe care unele instrumente de Tehnologie a Informatiei si Calculatorului, cunoscute prescurtat TIC, le ofera în practica de zi cu zi, si în special pregatirea instrumentelor TIC, pentru activitati care sunt în colaborare si bazate pe proiecte. Cele mai multe sesiuni din cadrul acestui curs au fost de natura practica”, ne-a mai precizat prof. Elena Frunza. Participantii au învatat nu numai modul de utilizare a diferitelor soft-uri, ca instrumente speciale utilizate în procesul de predare si învatare-evaluare, dar au avut posibilitatea de a discuta cum si în ce situatii, un anumit instrument poate fi folosit în loc de altul, care sunt avantajele folosirii lui în detrimentul altuia clasic. Toate sesiunile au fost interactive si au permis cursantilor sa exploreze aceste soft-uri.

Posibilitati de perfectionare

“Consider ca este imperios necesara participarea cadrelor didactice la cursurile de formare profesionala în afara granitelor tarii. De ce? Pentru importantele beneficii de care se bucura atât profesorul respectiv, cât si institutia si elevii acesteia în urma participarii la un astfel de curs. Ma refer aici la dezvoltarea pe plan profesional si personal, beneficiile lingvistice, culturale, promovarea multiculturalitatii si interculturalitatii, ca valori educationale europene, promovarea tolerantei, a diversitatii lingvistice, stabilirea unor relatii profesionale, cât si personale cu profesorii participanti la curs. Mai mult, astfel ne putem face cunoscute competentele profesionale, institutia, sistemul de învatamânt, tara”, a mai adaugat. Profesorul recomanda acest curs tuturor colegilor care vor sa-si perfectioneze activitatea didactica prin utilizarea computerului la ore, pentru a-si crea propriile lectii sau celor care vor sa încerce promovarea e-learning-ului în învatamântul preuniversitar.
Roxana Neagu

Distinctii pentru profesorii cu rezultate deosebite

Au aparut normele metodologie privind modul de realizare a raportului de activitate in vederea obtinerii gradatiei de merit pentru personalul didactic de predare in invatamântul preuniversitar.

Conform noilor reglementari, distinctia va reprezenta 25 la suta din salariul de baza. Aceasta gradatie se acorda pentru 16 la suta din cadrele didactice de la nivelul unui inspectorat scolar. Dreptul se atribuie pe o perioada de cinci ani. Portofoliul personal se realizeaza in baza proiectului propus si implementat de cadrul didactic in ultimii patru ani scolari. Proiectul aprobat se monitorizeaza permanent de catre conducerea unitatii de invatamânt, care va asigura cadrul legal si organizatoric necesar desfasurarii activitatilor pe care profesorul trebuie sa le realizeze. Activitatea candidatului va fi evaluata pe rând de catre scoala si Inspectoratul Scolar Judetean. Numarul de gradatii care se vor acorda se calculeaza dupa un grafic de concurs. Se vor detalia punctajele aferente criteriilor de catre comisia paritara la nivelul Inspectoratului Scolar Judetean (ISJ), apoi se vor depune dosarele cu acte jusitificative. Dosarele vor fi ulterior analizate de catre inspectorul de specialitate, cu o consultare prealabila a consiliului consultativ. In final se va elabora raportul referitor la activitatea candidatului in specialitate. Indeplinirea activitatilor cuprinse in fisa postului este conditie obligatorie pentru participarea la concursul de obtinere a gradatiei de merit. Dosarele vor fi mai verificate de catre comisia de coordonare a concursului si de catre reprezentantii federatiilor sindicale, urmând sa fie refacute punctajele unde este cazul. Consiliul de Administratie al ISJ Bacau aproba in final lista cu punctajele acordate in urma evaluarii, care se va afisa la avizierul Inspectoratului Scolar, iar dupa rezolvarea contestatiilor se vor sti rezultatele finale. Banii vor veni direct de la Ministerul Educatiei, prin ordin de ministru. Evaluarea activitatii desfasurate de personalul didactic pentru obtinerea gradatiei de merit se va face in baza unui raport de activitate motivat si certificat de consiliul de administratie al scolii din care face parte profesorul. Criteriile de evaluare vor viza preponderent progresul scolar si performantele elevilor din clasele la care a predat cadrul didactic in perioada evaluata.
Roxana Neagu

Etape de aprobare a dosarului:
– pâna pe 1 octombrie, proiectele se depun si se inregistreaza la secretariatul unitatilor de invatamânt
– consiliul de administratie al scolii evalueaza eligibilitatea candidatilor si proiectelor, intocmeste lista candidatilor si apoi o depune spre avizare consiliului profesoral
– consiliul profesoral avizeaza proiectele eligibile
– conducerea unitatii de invatamânt transmite candidatilor ale caror proiecte au fost avizate, acordul in scris pentru implentarea proiectelor

Pot depune proiecte:
– personalul didactic de predare cu contract individual de munca pe perioada nedeterminata
– suplinitorii calificati care au obtinut cel putin definitivarea in invatamânt si calificativul “foarte bine” in anul scolar anterior depunerii proiectului

Revolta pe strada Garii

Pe strada Garii, lânga blocul 10, dar si sub bloc, se lucreaza. Pe aici va trece pasajul subteran, motiv pentru care conductele sunt mutate, iar strada e largita si inaltata. Locatarii au descoperit ca centura de rezistenta a cladirii a inceput sa crape. Oamenii acuza primaria ca vrea sa le aduca trotuarul sub geam si camioanele in casa.

Locatarii blocului 10 de pe strada Garii au ajuns la capatul rabdarii. Oamenii sustin ca lucrarile la viitorul pasaj subteran i-au aruncat intr-un cosmar. Santurile au ajuns la peretele blocului si, din cauza mormanelor de pamânt, a noroiului si baltilor, nu mai pot iesi din casa. “Am avut un gard, dar ni l-au darâmat, spune Petru Dâsca. Au chemat politia, au zis ca ne aresteaza daca il punem la loc.” Foarte curând, spatiul verde va disparea, strada urmând sa fie largita si inaltata. Oamenii din bl. 10 spun ca daca aici “ar trebui sa ajunga, Doamne fereste, o masina de pompieri sau o ambulanta, e clar ca nu ar avea pe unde sa intre.” In plus, picamerele si buldozerele fac un zgomot infernal, impiedicându-i pe locatari sa se odihneasca. Unii, care sunt paznici sau mecanici de locomotiva, lucreaza noaptea si ar vrea sa doarma ziua, dar e imposibil. Cel mai mult ii ingrijoreaza faptul ca trepidatiile produse de utilajele grele aduse de constructor afecteaza structura cladirii. “Se clatina blocul”, sustin oamenii. Centura de rezistenta s-a crapat, iar fatada a inceput sa cada. Fisuri au inceput sa apara si in interiorul apartamentelor, “veniti la mine, sa vedeti crapaturile”. Locatarii au incercat sa-i vorbeasca edilului, ca sa-i explice ca le crapa blocul, dar nu au reusit: “Romeo Stavarache trece si râde, se duce la pasaj, nu-l intereseaza de noi, platitorii de taxe.” De curând, aici a avut loc un accident: un camion a parasit strada, a intrat pe alee si a culcat arbustii la pamânt. Noroc ca era noapte si pe bancile din fata blocului nu se aflau copii. Acum, strada va fi largita si inaltata, ceea ce inseamna ca spatiul verde va disparea si ca masinile vor circula la doi metri de usa blocului. Deja a inceput sa cada tencuiala. “Blocul asta nu are niciun fel de protectie, niciun fel de izolatie, doar un strat de beton de 15 cm”, afirma Petru Dâsca. Imobilul are nevoie de izolare termica si de reparatii, sustin locatarii, motiv pentru care au cerut sprijinul autoritatilor. S-au inscris in audienta la primar, dar inainte de data programata “li s-a telefonat sa nu mai vina”. La scurt timp, a aparut si raspunsul Primariei, “o hârtie lipita pe usa, pe furis.“ Dupa pomenirea unor legi, autoritatile ii informeaza rece ca “blocul 10 nu este inclus in acest program in anul in curs.” Ionut Tomescu, purtator de cuvânt al Primariei Bacau, afirma ca nu a inteles care sunt dolentele cetatenilor. Vor consolidare? Reabilitare? Lucrurile sunt clare: “Persoana care a cerut lamuriri privind reabilitarea termica a blocului respectiv a primit raspunsuri complete, in termenul prevazut de lege”, arata reprezentantul Primariei Bacau.

Un ordin al Autoritatii Nationale pentru Reglementarea Serviciilor Comunale ii obliga pe locatarii care si-au debransat locuintele de la sistemul centralizat de incalzire sa participe la plata facturilor emise de CET. Mai exact, proprietarii apartamentelor dotate cu centrala termica individuala vor plati caldura degajata de tevile care le tranziteaza locuintele, precum si de cele din spatiile comune ale blocului.

In sezonul rece 2010-2011, costurile incalzirii spatiilor comune ale blocurilor trebuie impartite intre toti proprietarii din imobil, indiferent daca acestia sunt consumatori ai CET sau locuiesc in apartamente dotate cu centrala termica proprie. Potrivit Ordinului 343 al ANRSC, costurile comune vor reprezenta 30 % din valoarea facturii emise de CET. Toti proprietarii dintr-un imobil vor plati caldura emisa de tevile comune din apartamente, din subsoluri, uscatoare si casa scarilor. Cuantumul de plata va fi stabilit de firma de repartitoare cu care au contract locatarii ramasi bransati la CET. Mai ramâne de vazut cum vor fi siliti la plata proprietarii din apartamentele debransate de la sistemul centralizat. Intre acestia si firmele de repartitoare nu exista nicio relatie contractuala. La fel de incerta este stuatia celor care au ramas clienti ai CET, dar nu si-au dotat apartamentele cu repartitoare de costuri.

Serviti cu de-a sila

Cei mai indignati de noua reglementare a ANRSC sunt proprietarii apartamentelor debransate de la CET. Acestia au investit mii de lei pentru a scapa de sistemul centralizat, de costurile mari si serviciile nesatisfacatoare ale furnizorului de agent termic. Cu toate acestea, se trezesc acum obligati sa participe la plata unui serviciu pe care nu si-l doresc. “Nu este normal sa ne oblige la plata, ne-a declarat Margareta Onofrei, proprietara unui apartament din Cornisa. Prin apartamentul nostru trec niste tevi, fiindca vecinii de deasupra nu au centrala. Tevile sunt izolate, iar prin plafon, sa fim seriosi, ce caldura vine?”

“In urma cu câtiva ani ni s-a spus sa izolam aceste tevi cu un material izolator care exista in comert. Ne-am conformat. Dupa doi ani ni s-a spus ca nu este suficient si ca trebuie sa mascam tevile in gheuri. Noi avem 80 de ani. Nu mai avem putere sa facem schimbari peste schimbari. Am cumparat niste material izolator, produs in Belgia, foarte eficient. Nu se pierde caldura deloc. Nu, ni se spune, nu este bun. Desi lumea progreseaza, la noi se cer gheuri, sa mai spargem si sa deranjam prin casa fiindca asa vrea cineva.”
Nicolae Onofrei, locatar

Ordine controversate

Problema tevilor comune din blocuri este un subiect de cearta in blocuri de câtiva ani, iar ordinele ANRSC nu au facut decât sa atâte conflictul. Povestea a inceput in 2005, când prin Ordinul 233 debransatii erau scutiti de plata daca izolau tevile cu manson sau le placau cu rigips. Dupa un an, Ordinul 255 nu a mai tinut cont de cel precedent. De 4 ani, asociatiile de proprietari sunt obligate sa ii puna la plata pe locatarii debransati, daca apartamentele sunt tranzitate de tevi comune. “Câta caldura dau tevisoarele alea, ca sa-i taxam?” se intreaba Aurel Acatincai, presedintele As. 75. “Nu va plati nimeni.” Radu Dughir, presedinte la As. 303 Energiei, ne-a declarat ca nu a impartit pâna acum factura la toata lumea si nu o va imparti nici de acum. “Cei care au centrale proprii incalzesc apartamentele inainte sa dea CET-ul caldura. Nu-i corect sa-i punem la plata.” Exista insa si cazuri in care asociatiile care au procedat astfel au fost date in judecata de locatarii ramasi clienti ai CET-ului, nemultumiti ca platesc toata caldura care intra in blocuri. Instanta a obligat asociatiile sa imparta cheltuielile conform dispozitiilor ANRSC.
Doina Mincu

Societatile de asigurari executa Primaria pentru daunele produse soferilor

Municipalitatea bacauana a fost actionata in instanta de BCR Asigurari pe motiv ca drumurile proaste din Bacau au cauzat daune costisitoare soferilor ale caror autoturisme au fost asigurate de societate. Din 2008 si pâna in prezent, Primaria a aparut ca pârât in peste 40 de dosare deschise in instanta de asigurator.

In urma avarierii autovehiculelor – in timp ce acestea rulau pe soselele municipiului – soferii au apelat la firmele de asigurari in vederea remedierii defectiunilor tehnice survenite. Dar cum cuantumul despagubirilor pe care BCR Asigurari trebuie sa le plateasca este foarte mare, societatea a decis sa deschida mai multe actiuni in instanta impotriva administratorului drumurilor. In cazurile de fata, municipalitatea bacauana, prin primarul Romeo Stavarache.
“Avem foarte multe procese cu primaria, respectiv Consiliul Local Bacau. Numai in prima jumatate a anului 2008 au fost intocmite 40 de astfel de dosare”, a declarat Vasilica Spataru, consilier juridic BCR Asigurari Bacau.

Recordul este de 7.000 de euro

Miza celor doua parti implicate este foarte mare. Daca tinem cont de faptul ca cea mai mica suma platita de catre asigurator este de 2.000 de lei, iar numarul dosarelor este de câteva zeci in fiecare an… orice alt calcul este de prisos. Dar acestea nu sunt sumele finale. Spre exemplu, la cei 2.000 de lei (suma minima mentionata intr-un astfel de dosar) se adauga dobânda legala de la data platii, cheltuielile de judecata si cele de executare (daca este cazul). Sumele platite de catre asigurator variaza in functie de marca autoturismului, gradul de uzura ori dotarile bolidului. Recordul este detinut de o masina de lux din Bacau, pentru care firma de asigurari a fost nevoita sa plateasca daune de aproape 7.000 de euro, in urma unei avarii aparute dupa traversarea unei…gropi pe una dintre soselele municipiului. Suma este semnificativa, iar societatea de asigurari vrea sa recupereze banii de la municipalitate.

Autoritatile nu-si asuma responsabilitatea, dar platesc daunele

Reprezentantii autoritatilor locale fug insa de responsabilitate. Asa cum este mentionat in dosarul nr. 13699/180/2009, acestia invoca exceptia lipsei capacitatii de folosinta a Primariei Municipiului Bacau, pentru urmatorul motiv: “(…) Consiliul Local in calitate de administrator al domeniului public si privat al unitatii administrativ teritoriale, respectiv primarul in calitate de reprezentant al comunei si orasului nu au calitate procesuala de folosinta, aceasta apartinând unitatii administrativ-teritoriale”. Insa practica judiciara spune cu totul altceva. “In 2007 a fost câstigat, intr-o speta similara, un proces cu Consiliul Judetean Bacau. Au platit intreaga suma plus dobânzile aferente si cheltuielile de executare. De asemenea, s-au câstigat procese, tot in spete similare, si cu Compania Nationala de Drumuri si Poduri. Cele trei dosare câstigate in Bacau sunt trimise la Bucuresti spre executare”, a mai spus Spataru.

Unde-i lege nu-i tocmeala

De asemenea, “cu privire la exceptia lipsei capacitatii procesuale, conform dispozitiilor art. 38 lit.i, art. 68 lit q din Legea 215/2001, art. 1 din HG 36/1996, coroborate cu art. 8 lit. c, art. 22 si art. 40 alin. 1 din OG 43/1997, administrarea drumurilor de interes local se asigura de catre Consiliile Locale pe raza administrativ teritoriala a acestora, iar drumurile trebuie sa fie mentinute de catre administratorul lor in stare tehnica corespunzatoare desfasurarii traficului in conditii de siguranta. Astfel, intelegem sa ne judecam cu CL Bacau care neavând personalitate juridica este reprezentat de Institutia Primarului in temeiul art. 21 din Legea 215/2001.” Mare parte din aceste procese sunt insa in desfasurare. Cele mai multe au fost inregistrate in anul 2008. Nu sunt insa de neglijat nici cele din 2009 si 2010.