Iulian Stoican, fost director al Termocet, a incredintat mai multe lucrari firmei cumnatului sau

Consilierul local Iulian Stoican (PNL), fost director al Termocet – in prezent seful sectiei de termoficare a CET Bacau, a incredintat mai multe contracte unei societati ce apartine cumnatului sau, Sorin Palade. Contractele au avut drept obiect efectuarea de reparatii la defectiunile aparute accidental in reteaua publica de termoficare. Sorin Palade a recunoscut, intr-o declaratie data cotidianului Desteptarea, ca a beneficiat de marinimia cumnatului sau, obtinând de la acesta mai multe "ciubucuri". Palade a afirmat ca societatea sa – Term Nord Est – a prins inclusiv lucrari prin subcontractare, insa acestea au avut o valoarea mai mica in comparatie cu contractele dobândite anterior.

Cât timp a fost director al Termocet, Iulian Stoican – consilier local din partea PNL – a incredintat mai multe contracte unei societati ce apartine cumnatului sau, Sorin Palade. Contractele directionate catre firma Term Nord Est, detinuta de Palade, vizau efectuarea de reparatii la defectiunile aparute accidental in reteaua de termoficare a CET. Intr-un interval de câteva zile, la inceputul lui 2007, firma cumnatului Palade a pus mâna pe contracte de aproximativ 500 de milioane lei vechi. "Ciubucul" incasat de patronul societatii Nord Est este semnficativ daca avem in vedere ca in ultimul an, de exemplu, cifra de afaceri a firmei nu a depasit suma de 2,6 miliarde lei vechi.

"Am mai avut lucrari si prin subcontractare"

Abordat de jurnalistii Desteptarii, Sorin Palade a declarat ca societatea sa a câstigat contracte când cumnatul Stoican se afla la timona Termocet insa, a apreciat el, nu din cauza relatiei de rudenie existente intre cei doi. Palade a mai spus ca Term Nord Est a inceput sa nu mai câstige lucrari incepând cu 2008, când contractele scoase la licitatie de CET au depasit capacitatea de lucru a firmei sale. "Nu exista nicio legatura intre lucrarile câstigate si cumnatul Stoican. Eu ce am avut, am avut putin. Ce s-a mai scos la licitatie a fost peste nivelul firmei mele. N-am avut cum sa mai fac fata. Am mai lucrat si cu subcontractatare. Am sapat santuri, am schimbat tevi", a spus Palade. Acesta si-a compatimit cumnatul, lasând de inteles ca Stoican s-ar afla la ananghie. "E fugarit acuma saracu’ si alergat peste tot. Numai el stie. Vine iarna si este tot timpul greu", a declarat Palade.

"Nu-mi mai amintesc"

De cealalta parte, seful serviciului de termoficare din cadrul CET Bacau a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca nu-si mai aduce aminte ce s-a intâmplat cu contractele arvunite de firma cumnatului. "Nu mai tin minte ce a fost atunci. Nu stiu pe de rost ce s-a intâmplat. Nu mai tin minte", a afirmat Iulian Stoican.

4 locuri de munca

Potrivit declaratiei de avere postate pe situl Primariei, consilierul liberal detine, in coproprietate cu social-democratul Alin Nastasa (fost sef al OPC Bacau), un teren de 12.000 de metri patrati, situat in intravilanul Bacaului si achizitionat in 2009. Stoican mai are in proprietate un teren de 780 de mp situat in comuna Magura, precum si o casa construita in 2009. In 2010, consilierul liberal a inchiriat de la Primaria Bacau un spatiu comercial. Stoican detine 3 autoturisme, precum 3 depozite bancare in cuantum de peste 45.000 de euro.
Liberalul figureaza drept angajat, cu contract de munca partial, la Multiservice, societate care a câstigat de-a lungul timpului mai multe licitatii organizate de CET Bacau. De la societatea de termoficare, unde apare ca fiind angajat, Stoican a ridicat in ultimul an suma de 338 milioane lei vechi. Consilierul mai figureaza angajat partial la societatea Tehnorom, el fiind – in acelasi timp – membru in Consiliul de Administratie al Companiei Regionale de Apa.

CET, locul tuturor cumnatilor

In ultimii ani, societatea de termoficare s-a evidentiat drept un exponent al nepotismului si cumatrelii administrative, cazul cumnatilor Stoican – Palade nefiind singular. Primarul Romeo Stavarache l-a promovat intr-o pozitie cheie la CET pe cumnatul sau, Marius Stanila, pe mâna caruia au ajuns cele mai importante achizitii facute de societatea de termoficare. De asemenea, tot Stavarache l-a promovat sef al grupului de cogenerare pe Florin Goga, un asociat din cadrul spalatoriei Prod Cresus. Cei doi au devenit asociati in cadrul Prod Cresus in urma cu 12 ani, Stavarache promovându-l in functia de sef dupa inaugurarea grupului de cogenerare, la mijlocul lui 2008.

Termocet: a crescut intr-un an, cât alte firme in 10

Societatea Termocet a luat fiinta in 2004, imediat dupa preluarea CET-ului de catre Primarie. Firma avea drept unic actionar chiar societatea de termoficare, Termocet fiind – de fapt – o firma creata de CET si al carei obiect de activitate era rezolvarea defectiunilor accidentale aparute in reteaua de termoficare. Consiliul de Administratie al CET “dirija” firma Termocet, insa de administrarea acesteia s-a ocupat Stoican care, timp de mai multi ani, a indeplinit functia de director al societatii. Ulterior, Termocet a fuzionat – prin absorbtie – cu CET pentru ca sustinerea activitatii firmei devenise nerentabila pentru societatea de termoficare. Mai mult, in numai doi-trei ani, Termocet a ajuns sa aiba incadrati peste 340 de angajati, in conditiile in care pentru activitatile prestate abia daca avea nevoie de 250. La data preluarii de catre CET a firmei Termocet, mai multi angajati ai acesteia au fost disponibilizati.
Lucian Bogdanel

Salariile de “afara”, magnet pentru personalul medico-sanitar

Recrutarea fortei de munca in domeniul sanitar este o activitate care se desfasoara sustinut si organizat in România. Suntem o adevarata pepiniera de medici, asistenti si, mai nou, infirmieri. Acestia nu mai rezista in spitalele care le ofera 400 de lei pe luna, dupa reducerea de salarii din vara. Unii dintre ei pleaca peste hotare chiar daca sunt in prag de pensionare.

Cel mai amplu eveniment de recrutare al anului a fost Târgul International de Cariere Medicale si Farmaceutice, care a avut loc in Bucuresti la inceputul acestei luni. Acesta a ajuns la a V-a editie, dar caravana de job-uri a trecut si prin alte judete din tara. Medici, asistenti si farmacisti din Bacau au studiat ofertele prezentate ultima oara la Iasi. Agentiile de recrutare sunt in general din Marea Britanie, Irlanda, Suedia, Danemarca, Germania, Franta, Elvetia, Belgia, Norvegia, Spania, dar si tocmai din SUA si Noua Zeelanda. Medicii specialisti cu experienta sunt tinta angajatorilor, dar exista oferte si pentru incepatori. Cele mai cautate specialitati sunt: anestezie si terapie intensiva, medicina de urgenta, radiologie. Coincidenta sau nu, tocmai de medici in aceste specialitati este nevoie si in spitalele românesti. Recrutatorii straini vin cu argumente imbatabile: salarii chiar de 10-20 de ori mai mari decât in România si sansa de a munci intr-un loc “in care daca ceri ceea ce ai nevoie pentru a ajuta pacientul ti se si da”, dupa cum a explicat dr. Vasile Astarastoae, presedintele Colegiului Medicilor. Acesta a atras atentia ca Europa este pregatita sa absoarba un mare numar de specialisti, mai ales români “care s-au obisnuit sa faca medicina in orice conditii”. Se estimeaza ca in urmatorii ani deficitul de specialisti se va adânci.

"Ne pleaca asistentii profesionisti"

Salariul incomparabil mai mare care se asigura in statele avansate ale Uniunii Europene atrage ca un magnet tot mai multe asistente medicale, dar si alte persoane cu o pregatire profesionala mai modesta care se ocupa de ingrijirea bolnavilor. Din ce in ce mai multe asistente medicale isi depun dosarul pentru a pleca la munca in strainatate. Dovada sta faptul ca, fata de anii anteriori, in 2010 s-au inregistrat mai multe cereri de eliberare a adeverintei de membru al Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din România (OAMMR). Pâna ieri, au solicitat aceasta adeverinta de la Filiala Bacau a OAMMR 43 de asistente medicale. In 2009 au fost numai 16 cereri, in 2008 – 39, iar in 2007 – 41. "Toate cele care au solicitat adeverinta spun ca pleaca pentru ca nu pot trai din banii pe care ii câstiga aici, ne-a spus Minodora Chicea, presedintele OAMMR, Filiala Bacau. Sunt mult mai bine platite unde merg sa munceasca. Este un numar rezonabil, totusi, de cereri. Dar este ingrijorator ca ne pleaca profesionisti, de toate vârstele, care lucreaza in spitale, la cabinetele medicilor de familie sau chiar in mediul privat. Pe de alta parte, ne bucuram ca asistentele noastre medicale sunt cautate pentru profesionalismul lor." Anul acesta, cele mai multe asistente s-au dus sa lucreze in Anglia. Urmeaza Italia, Belgia si Olanda. Dar unele asistente aleg sa lucreze intr-o tara foarte indepartata, ca de exemplu, Canada. Cele mai multe dintre ele au nimerit-o foarte bine. Lucreaza in spitale sau clinici ori chiar intr-o unitate medicala de renume mondial. Una dintre asistentele care au renuntat la serviciul din Bacau, lucreaza de multi ani la Spitalul Universitar din Oxford.

Pentru bani mai multi, si infirmierele iau calea strainatatii

Avantajele sunt net superioare, comparativ cu ce le ofera statul român asistentelor medicale pentru munca pe care ele o presteaza. Dar la serviciul pe care il are in spital renunta si multe infirmiere si ingrijitoare. "Din unitatea noastra au plecat putine asistente, dar tot mai multe infirmiere si ingrijitoare se duc sa lucreze in strainatate, ne-a spus dr.Aurelia Taga, managerul Spitalului de Pediatrie. Nu au incotro. Ne-au spus ca nu au cum sa traiasca din salariul pe care il câstiga la noi." In Spitalul de Pediatrie, dupa reducerea cu 25 la suta a veniturilor salariale, infirmierele iau intre 655 si 837 lei iar ingrijitoarele, intre 473 si 719 lei. Intr-o tara europeana avansata li se ofera cel putin 1.000 de euro.

Strategie de personal

Pentru a pleca in strainatate, medicii si asistentii trebuie sa faca dovada studiilor si a calificarii prin acte pe care Ministerul Sanatatii sa aplice apostile. Dosarele se depuneau la minister, dar de la 1 septembrie acestea se primesc la directiile judetene de sanatate publica. Versiunea oficiala a fost aceea ca se vine astfel in sprijinul celor care intentioneaza sa plece la munca in strainatate. Ministerul a trecut chiar la amenintari fata de functionarii din DSP-uri, cei vinovati de intârzierea dosarelor fiind sanctionati prin taierea lefurilor. In realitate s-a produs un blocaj, dar la nivelul ministerului. DSP Bacau a trimis peste 80 de dosare la MS, dar numai doua, ale unor medici, s-au intors cu documentele autentificate. Unii solicitanti risca sa piarda locul de munca gasit in strainatate si suspecteaza ca li se pun bete in roate.
Elena Tintaru
Doina Mincu

In Anglia, o asistenta care lucreaza intr-un spital câstiga 2.600 de lire sterline si are posibilitatea sa locuiasca intr-un camin special construit pentru cei care vin din afara. Pentru medici, ofertele financiare sunt irezistibile: salarii intre 150.000 si 200.000 euro/an in Germania, Danemarca, Norvegia si Suedia.

Jihad la Buhoci

Social-democratii intentioneaza sa retraga sprijinul politic acordat primaritei de Buhoci, Rodica Odobisteanu (PSD). In ultimele luni, zeci de plângeri formulate de functionarii Primariei Buhoci, precum si de notabilii comunei, incrimineaza practicile neortodoxe ale primaritei. Aceasta este acuzata ca isi bruscheaza angajatii, ii injura si ameninta, declarând ca are spatele asigurat de greii din PSD. Una dintre sesizarile transmise ajunsa pe masa Prefecturii Bacau este semnata inclusiv de preotul comunei, Daniel Florin Ursu.

Mamaliga sta sa explodeze la Buhoci, unde – pe fondul nemultumirilor generalizate ale functionarilor primariei – PSD vrea sa-i retraga sprijinul politici edilului Rodica Odobisteanu. In ultimele luni, zeci de sesizari si plângeri formulate de functionari ai Primariei Buhoci precum si de notabili ai comunei au ajuns pe masa prefectului si a presedintelui Consiliului Judetean. Acestea incrimineaza practicile neortodoxe ale primaritei. Functionarii se plâng ca Odobisteanu le aduce injurii si ii ameninta fatis, refuzând in acelasi timp sa-si indeplineasca atributiunile de serviciu. De asemenea, unii dintre functionari afirma ca primarita obisnuieste sa se laude ca are un sprijin politic consistent din partea deputatului Gheorghe Antochi, respectiv a presedintelui CJ Dragos Benea. "Sunt multe abuzuri facute de aceasta primarita, dar tot ce am sesizat nu prea s-a luat masuri, parca are dreptate când spune ca ea are pe deputatul Antohi, pe d-nul Benea, pe d-na Cliveti, pe d-na Mitrea si toti o apara orice ar face", se arata intr-una din sesizarile remise Prefecturii la mijlocul lunii noiembrie.

"Drumurile noastre se vor desparti de la anul"

Dragos Benea a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca primarita de la Buhoci are o problema de relationare cu subalternii si ca este foarte probabil ca PSD sa-i retraga sprijinul politic la inceputul anului viitor. Seful CJ a mai afirmat ca situatia din comuna nu este noua si ca despre ea s-a discutat in interiorul PSD, fara insa a se lua o decizie oficiala. "Primarita de la Buhoci are o problema evidenta si confunda de multe ori Primaria si Consiliul Local cu propria firma. Se discuta in PSD despre acest fapt si din punctul meu de vedere se poate vorbi doar de o prezenta scriptica a ei in PSD. Sigur, nu toti s-au nascut primari, mai putem invata in timpul mandatului, dar dânsa manifesta o modalitate de dialog si colaborare care nu face cinste nimanui. Nu e oficializata o delimitare de dânsa, dar nici nu e departe acea zi. Probabil ca la inceputul anului viitor, drumurile noastre se vor desparti", a apreciat Benea.

Situatie grava

Prefectul judetului Bacau, Constantin Scripat, a declarat pentru Desteptarea ca e va deplasa de urgenta in comuna pentru a vedea ce se mai poate face in cazul primaritei. Scripat a spus ca situatia e grava daca pâna si preotii din comuna au ajuns sa faca sesizari la Prefectura. "Conflictul si semnalele pe care le-am primit ma determina sa ma deplasez chiar mâine (n.r. – astazi) la fata locului. Desi la prima strigare as fi tentat sa-i dau dreptate si s-o apar pe primarita, aceasta se pare ca are anumite probleme in primul rând cu colaboratorii din Primarie. Acolo este ceva, in mod clar, daca s-a ajuns ca preotii si profesorii sa faca sesizari la Prefectura", a spus prefectul.

Celebra pentru bataia de la Biblioteca

In martie 2009, numele Rodicai Odobisteanu a aparut in buletinele de stiri ale televiziunilor centrale. Aceasta era acuzata ca ar fi batut-o pe bibliotecara din comuna, chiar la locul de munca. Incidentul s-ar fi iscat de la o biata cheie cu care urma sa fie incuiata biblioteca. "Sunt toata vânata. Nu suntem aici sa lucram la stâna", a declarat presei, la momentul respectiv, bibliotecara agresata.

Cu telefonul inchis

Am incercat, in repetate rânduri, sa luam legatura cu primarita Odobisteanu. Initial, aceasta a respins apelurile telefonice efectuate de jurnalisti, iar intr-un târziu a inchis telefonul.
Lucian Bogdanel

Dupa prima ninsoare mai serioasa au si aparut problemele in municipiul Bacau. Desi majoritatea strazilor centrale au fost deja deszapezite, nu acelasi lucru l-au facut si reprezentantii spatiilor comerciale. Pietonii prefera sa mearga pe strada de frica sa nu-si rupa picioarele.

Ninsoarea din ultimele zile creeaza deja pro­bleme pietonilor. Daca in centrul orasului, lucratorii primariei au inceput sa curete trotuarele de gheata, nu acelasi lucru se intâmpla si in zonele periferice. Pietonalele sunt acoperite de gheata, iar oamenii prefera sa mearga pe strada. Sunt insa si reprezentanti ai unor societati co­merciale care nu si-au curatat nici pâna acum zapada din fata magazinelor. Conform HCL nr. 223/2001, acestia risca amenzi usturatoare daca nu fac acest lucru. Politistii comunitari sunt cei res­ponsabili, care trebuie sa verifice si sa-i sanctioneze pe cei care nu respecta aceasta norma. Nu doar societatile comerciale pot primi astfel de amenzi, ci si persoanele fizice. Locatarii sunt cei care trebuie sa curete gheata din jurul blocurilor. De pe data de 5 decembrie, reprezentantii Politiei Primariei au inceput in centrul orasului actiunile de verificare. “In prima faza noi facem o somatie si abia apoi trecem la aplicarea de amenzi contraventionale. Pâna acum nu am aplicat nicio sanctiune. Valoarea acestora difera. Pentru societatile comerciale, amenzile pornesc de la 600 de lei si ajung pâna la 1200 de lei, iar in cazul persoanelor fizice amenzile sunt intre 200 si 400 de lei”, a declarat Florin Podoleanu, purtator de cuvânt Politia Primariei Bacau. Anul trecut, Politia Primariei a aplicat 44 de amenzi contraventionale, in valoare totala de aproximativ 8800 de lei.

Cazuti pe gheata

In ultimele doua zile, din ce in ce mai multe persoane au ajuns la spital cu fracturi, asta dupa ce au alunecat pe gheata si au cazut. “In ultimele zile, pe fondul precipitatiilor abundente, numarul persoanelor care au alunecat pe gheata si au suferit diferite traumatisme ale membrelor a crescut de la 2-3, cât aveam in mod obisnuit intr-o tura de 12 ore, la aproximativ 5-6 persoane. Acestora le-a fost acordat primul ajutor medical si au fost transportate la spital”, a declarat dr. Adrian Colibaba, director medical Serviciul de Ambulanta Bacau. Principalele traumatisme pe care le sufera persoanele cazute pe gheata sunt cele de membru superior, “sau la persoanele vârstnice, foarte periculoase sunt fracturile de membre inferioare, in special cele de col femural, care produc invaliditati destul de grave”, a mai precizat dr. Adrian Colibaba.
Sinziana Filimon

88 de elevi la faza judeteana

La Colegiul Tehnic "Gr. Cobalcescu" Moinesti s-a desfasurat, sâmbata, 4 decembrie, faza zonala a concursului scolar national de sah "Elisabeta Polihroniade", editia I. Bacaul a fost practic, in aceste zile, capitala sahului, pe meleagurile noastre ajungând nume mari ale acestui sport. “La finala de sâmbata au participat 80 de elevi, din clasele I – VIII, fete si baieti, câstigatori din cele 10 comune unde s-a desfasurat acest concurs, respectiv Beresti-Tazlau, Balcani, Scorteni, Ardeoani, Pîrjol, Zemes, Strugari, Poduri, Magiresti si Solont, cu alti 80 de elevi din scolile municipiului Moinesti. In total, la acest mare concurs a participat un numar impresionat de copii, de peste 1.000, iar acest lucru a fost remarcat chiar si de catre organizatori. A fost un real succes”, ne-a declarat prof. Cristian Cuciac, inspector scolar general adjunct. Startul s-a dat la ora 10.00. Organizatori au fost: marea maestra internationala Elisabeta Polihroniade, Emil Danut Gabar (nascut în Moinesti) si Dumitru Tulpan, primarul comunei Beresti-Tazlau. Arbitrii concursului au fost internationalii Radu-Catalin Chirila si Haralambie Candea. Concursul a fost organizat pe 6 runde a maximum 30 minute, cu eventualitatea unui baraj la numar egal de puncte. La marea finala au fost acordate trei premii I, II si III (pe patru categorii de vârsta), ce au constat in cupe, diplome si medalii oferite de Federatia Româna de Sah, iar toti participantii au primit diplome de participare. In plus, toti ocupantii locului I (fete si baieti) din finala vor participa la Faza Nationala de Sah, ce va avea loc la Calimanesti, in luna iunie 2011. ”In luna martie se doreste organizarea fazei judetene la Bacau, când cei 88 de câstigatori ai fazelor precedente, 80 din finala si inca 8 din fazele zonale, se vor confrunta cu alti elevi sahisti din Bacau”, a mai spus prof. Cuciac. Inspectoratul Scolar Bacau intentioneaza ca aceasta actiune sa se repete luna aceasta si pe zona Comanesti, in comunele de pe Valea Muntelui, iar anul viitor, concursul va fi extins si pe zonele Onesti, Darmanesti, Buhusi si Podu Turcului. De asemenea, in luna iunie 2011, va avea loc Campionatul Mondial de Sah, in Tescani, comuna Beresti Tazlau. Concursul desfasurat in aceste zile in judetul Bacau a fost la prima editie si a avut grup tinta elevii din mediul rural.
Roxana Neagu

Contract de intretinere, doar pe hârtie

O batrâna de 78 de ani, imobilizata la pat, a incheiat un contract de intretinere cu o familie, in schimbul garsonierei in care locuieste. Batrâna reclama ca familia care s-a angajat sa o intretina nu o ingrijeste. Familia incriminata sustine ca batrâna refuza ingrijirea si ca vrea sa dea garsoniera altei familii.

Garsoniera unei batrâne de 78 de ani, imobilizata la pat de ani buni, a ajuns marul discordiei intre doua familii care nu sunt rude nici pe departe cu aceasta. Ramasa vaduva in urma cu sase ani, Florentina Alexandru, a incheiat la scurt timp dupa decesul sotului ei un contract de intretinere cu o familie din blocul in care locuieste (nr. 3, strada Radu Negru). Contractul prevede ca familia respectiva o va intretine pe batrâna pâna la sfârsitul vietii si va suporta cheltuielile cu inmormântare in schimbul garsonierei, care are doar 27 de metri patrati. Dar, in 2007, dupa trei ani de la incheierea contractului, batrâna a solicitat in instanta rezilierea lui, pe motiv ca familia careia i s-a incredintat spre intretinere nu o ingrijeste. Instanta i-a respins, insa, plângerea ca nefondata, hotarârea fiind definitiva si irevocabila. Batrâna reclama, insa, in continuare ca familia respectiva nu are grija de ea. “Sunt imobilizata de trei ani si nu a venit nici sa ma vada, d-apoi sa ma ajute cu ceva, sustine Florentina Alexandru. Racneam zi si noapte de durere in burta, de nu mai puteam, dar nu a venit nimeni. Am strigat pe nume: «Hai Maricica, ca ai promis ca ma ajuti pâna la ultimul!», dar s-a facut ca nu aude.”Acelasi lucru il sustine si sotia fiului unui var de-al batrânei. “Nu a venit sa o ingrijeasca, declara Elena Banuta. Se poate vedea ca nu are nici cu ce sa o ingroape. Hainele pe care le are sunt vechi de 30 de ani. Toate sunt gaurite de molii. Paturi i-am adus eu si sotul meu, unul din paturi l-am cumparat tot noi. Eu ii schimb pampersii, o spal, ii dau medicamentele si de mâncare. Lumina nu mai are decât la veioza iar peretii sunt degradati. Ei vor sa beneficieze de pe urma ei, dar nu o ingrijesc. Nu le este frica de Dumnezeu!”

“Batrâna nu ne primeste in casa”

De partea cealalta familia incriminata afirma ca i-a asigurat batrânei tot ce-i era necesar si ca o vizita de trei-patru ori pe zi inainte de a fi actionata in instanta. Familia intretinatoare mai sustine ca dupa ce a dat-o in judecata batrâna, aceasta nu a mai primit-o in garsoniera si a refuzat orice sprijin din partea ei. “Noi nu mai avem cheie de la garsoniera, afirma Maria D. Am fost la usa ei de mai multe ori, dar cum ne-a auzit glasul a dat telefon imediat la politie. De fiecare data face asa. Cei de la politie ne-au zis ca, daca mai batem la usa ei, ne amendeaza. Batrâna nu imi da cheie si nu ma primeste. De la proces nu m-a mai lasat sa intru la ea. Probabil, se gândeste ca ii dau ceva ca sa-i fac rau. Dar eu am frica de Dumnezeu. “ Cei care s-au angajat sa aiba grija de batrâna sunt convinsi ca lucrurile s-au stricat din cauza unei alte familii de pe aceeasi scara de bloc. “Vrea sa-i dea locuinta altei familii, de la parter. De fapt, aceasta o vrea pentru un frate”, mai spune Maria D. In tot acest razboi, evident, cea care are de pierdut cel mai mult este batrâna. Elena Banuta a incercat sa o interneze in Centrul pentru Ingrijirea Persoanelor Vârstnice, dar contractul de intretinere reprezinta un obstacol. “Intr-adevar, a venit o doamna sa solicite internarea batrânei in camin, dar pentru ca este un contract, cu clauza de intretinere, noi nu putem aproba o asemenea cerere. Actul este legal si obligatia intretinerii revine familiei care l-a semnat”, a declarat Victor Salomia, directorul Centrului pentru Ingrijirea Persoanelor Vârstnice. De ingrijirea batrânei se ocupa Elena Banuta, dar femeia locuieste la o distanta destul de mare. Ea sustine ca vine de doua ori pe zi la Florentina Alexandru. In rest, batrâna sta singura iar la asociatia de proprietari a acumulat datorii de peste 3.000 de lei.
Elena Tintaru

Spitalul, asediat de boschetari

Odata cu racirea vremii, Spitalul Judetean de Urgenta devine un azil al celor fara adapost, fara familie sau cu mintea ratacita. Normele de acordare a asistentei medicale prevad acordarea unor servicii minime acestor persoane. Angajatii spitalului nu se indura sa-i arunce in strada. Li se face loc prin diferite sectii, primesc un pat, mâncare calda si medicamente. Asistentii sociali se straduiesc sa le gaseasca rude, sa le procure acte de identitate, dar de multe ori efortul este zadarnic.

Spitalul Judetean de Urgenta Bacau (SJU) nu duce lipsa de cazuri sociale nicio zi pe an, insa iarna il transforma intr-un azil pentru cei uitati de rude, singuri si bolnavi. Unul dintre cei mai celebri “clienti” ai spitalului este C.O., un fost boxer pe care l-au parasit gloria, familia si prietenii. Nu mai are acte de identitate si niciun loc in care sa doarma noaptea. Asistentii sociali din SJU l-au plasat intr-un adapost din Gheraiesti. Locatia nu este pe gustul sau, asa ca, atunci când vrea sa plece, cheama Ambulanta. Este adus la spital, unde trece prin camera de deparazitare de la Urgente apoi, spilcuit, porneste prin oras. T.E. declara ca are 53 de ani, dar nu isi poate dovedi vârsta cu acte. Are grave probleme de sanatate, insa nu poate fi spitalizata la nesfârsit. Ar putea fi tratata la domiciliu, numai ca nu are casa. Asistentii sociali din SJU au descoperit ca are 4 copii, pe care i-a lasat in tinerete in grija statului. Este de inteles de ce acestia nu vor sa stie nimic de ea. Unul dintre copii a mai ajutat-o, totusi refuza sa o adaposteasca. Asistentii sociali s-au zbatut, i-au facut acte si le pastreaza ei, fiindca femeia nu are adapost. Ar putea primi pensie, deoarece a fost incadrata in grad de handicap, dar lipsa unei adrese o priveaza de acest ajutor.

De la râs la plâns

D.C. are doar 30 de ani si sufera de schizofrenie. Orice ar face pentru el asistentii sociali este in zadar: fuge din orice adapost in care este plasat. C.A. are locuinta intr-un bloc de pe strada Nicu Enea. Intr-o zi, asistentii sociali au insotit-o la adresa respectiva. Pe drum i-au cerut cheile. Le-a spus ca nu are usa. Când au ajuns acolo, povestea s-a confirmat. Stiind-o mai mult plecata, vecinii i-au furat usa. Unul dintre ei a fost surprins de asistentii sociali in timp ce scotea parchetul din camera femeii. Nu-i mai lasasera nici macar patul sau un scaun. B.M. se autointituleaza “copilul spitalului” si este unul dintre cei mai pretentiosi clienti sociali ai unitatii sanitare. Are cam 50 de ani. Asistentii sociali au aflat ca a avut locuinta in Serbanesti si pensie de handicap. Este dependent de insulina si indeplineste conditiile pentru plasarea sa intr-o unitate pentru bolnavii cu afectiuni psihice cronice. S-a incercat internarea sa intr-o astfel de sectie, la Buhusi, dar a strâmbat din nas fiindca acolo nu ar fi apa calda. Saptamâna trecuta a renuntat sa urce in ambulanta murdara la exterior, iar la adapost refuza sa doarma printre “boschetari si paduchiosi”.

Asistentii sociali, “mama ranitilor”

Asistentii sociali angajati de SJU fac nenumarate demersuri pe lânga autoritati pentru a gasi o solutie fiecarui caz de acest gen. “De multe ori, colegii nostri au platit din buzunarul lor actele eliberate de Evidenta Populatiei, ne-a declarat Mirela Romanet, purtator de cuvânt al SJU Bacau. De câteva ori, si-au dat propria adresa pentru ca asistatul social sa poata avea o adresa. Pur si simplu nu mai pot face astfel de gesturi.” Cazurile sociale sunt o povara si pentru bugetul spitalului. In conditiile in care subfinantarea se perpetueaza, neasiguratii iau, pur si simplu, hrana si medicamentele de la gura celor care contribuie luna de luna la bugetul asigurarilor sociale de sanatate.
Doina Mincu

Programe guvernamentale blocate in scoli

Din cauza crizei economice si a scandalurilor din sistemul de invatamânt doua programe guvernamentale importante au fost blocate in scolile bacauane. Din acest motiv, elevii cu venituri reduse si cadrele didactice nu vor mai primi ajutoare financiare pe proiectele “Euro 200” si “100 de euro pentru profesori”.

Elevii care frecventeaza cursurile de zi ale institutiilor de invatamânt bacauane nu vor primi in acest an scolar, 2010-2011, banii necesari pentru achizitionarea de calculatoare prin programul scolar, derulat de Inspectoratul Scolar Judetean (ISJ), “Euro 200”. Pentru obtinerea acestor fonduri, elevii au fost anuntati inca de la inceputul anului scolar ca trebuie sa depuna la unitatile scolare unde invata o cerere insotita si de o adeverinta eliberata de scoala din care sa rezulte media generala si numarul de absente nemotivate din anul scolar anterior. La acestea se adauga o adeverinta prin care erau dovedite veniturile familiei, cu exceptia alocatiilor de stat, burselor de studii si burselor sociale, precum si a altor drepturi sociale prevazute de lege. Programul prevedea ca elevii care provin din familii cu venituri modeste sa primeasca 200 euro, sub forma de cupoane (care se decontau la agentii economici), pentru achizitionarea unui calculator. “Numai ca programul a fost blocat intre timp pe fondul crizei economice si a reducerilor de cheltuieli, asa cum s-a intâmplat si cu alte proiecte”, a explicat prof. Florin Lazar, inspector scolar general. Anul trecut au beneficiat de aceste ajutoare financiare 994 de copii.

Nici profesorii nu mai primesc bani suplimentari

Chiar daca in alte judete s-au gasit bani, in Bacau nici profesorii nu mai primesc cei 100 de euro pentru materiale didactice. Si aici este vorba despre un program guvernamental, stipulat in Legea nr. 315/2006, ce prevede stimularea achizitionarii de carti sau de programe educationale pe suport electronic, necesare îmbunatatirii calitatii activitatii didactice în învatamântul preuniversitar. “Noi insa nu am primit nicio informatie ca s-ar da acesti bani. In alte judete s-a mers pe actionarea in instanta si asa au obtinut sentinte favorabile pentru acordarea acestui ajutor”, a spus si prof. Teodora Craus, inspector scolar general adjunct. Alte drepturi pierdute de profesorii sunt cele legate de decontarea navetei si sporul de rural.
Roxana Neagu