Activitatea a trei secretari de unitati administrativ-teritoriale urmeaza sa fie judecata in Comisia de Disciplina din cadrul Prefecturii. Aceasta a fost sesizata cu privirile la neregulile comise de cei trei functionari in ultima perioada. Printre ei se numara si secretarul municipiului Bacau, Ovidiu Popovici.

Secretarul municipiului Bacau, alaturi de secretarii altor doua comune, vor comparea astazi in fata Comisiei de Disciplina a Prefecturii. Aceasta a fost sesizata cu privire la mai multe nereguli comise in ultimii ani de cei trei functionari. Alaturi de Ovidiu Popovici, vor mai merge la judecata secretarul comunei Corbasca, Gheorghe Iftimie, respectiv secretarul comunei Gura Vaii, Petre Hoborici. Cel dintâi este acuzat ca a intocmit si transcris gresit mai multe documente funciare, aflate in prezent pe rolul instantelor de judecata. Al doilea – Petre Hoborici – a fost denuntat la Prefectura chiar de catre primarul comunei, Vasile Pascu. Edilul il acuza pe secretar ca absenteaza nemotivat de la serviciu, acorda asistenta juridica unor consilieri locali impotriva primariei si consuma bauturi alcoolice in timpul programului de lucru. "Acum s-a mai reglat. Nu mai consuma bauturi alcoolice dupa ce am facut sesizarea la Prefectura. Speram sa se mearga tot asa, ca altfel schimbam foaia din nou", a declarat primarul Pascu.

"Nu stiu pentru ce sunt chemat"

Ovidiu Popovici a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca nu stie pentru ce este chemat la ordin de Comisia de Disciplina a Prefecturii. Secretarul a apreciat ca instantele bacauane s-ar fi pronuntat deja pe marginea problemei pentru care trebuie sa ofere explicatii. "Ma duc sa prezint niste aspecte pentru care nici macar nu trebuia sa fiu chemat. Secretarul nu emite autorizatii si nici nu se pronunta asupra legalitatii unor acte. Doar instanta se poate pronunta", a declarat el.

"Mi-a dat autorizatie dupa 5 ani"

Denuntatorul lui Popovici la Comisia de Disciplina a Prefecturii este avocatul Vasile Botomei. Principala nemultumire a acestuia e legata de faptul ca, timp de 5 ani, societatii sale i s-a incalcat un drept. Botomei a aratat in plângerea remisa Prefecturii ca secretarul a refuzat sa indeplineasca obligatiile de serviciu privind intocmirea documentatiei necesare eliberarii autorizatiei de functionare societatii Bartolo. "Faptele de incalcare a legii de catre secretarul municipiului, Popovici Ovidiu Nicolae, sunt evidente. La 26 iunie 2009, la trecerea a 5 ani de la solicitarea noastra, a aprobat autorizatia de functionare pentru firma mea. Timp de 5 ani, in intervalul 10.12.2004 – 26 iunie 2009, a refuzat fara niciun temei sa intocmeasca documentatia. Municipiul a pierdut in acest fel 500 RON pe ziua de intârziere. Prin aceasta tergiversare, aproximativ 150 de comercianti din Bacau nu au putut sa-si desfasoare activitatea de comert", a declarat Botomei.

"Secretarii nu sunt serifi de comune"

Constantin Scripat, prefectul judetului Bacau, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca a reinfiintat Comisia de Disciplina tocmai pentru ca existau sesizari din judet cu privire la activitatea secretarilor. Scripat a declarat ca de multe ori acestia se transforma in adevarati „serifi" locali si ca sunt stat in stat. "Toata lumea, indiferent de functie, trebuie sa respecte legea. Nu exista un stat in stat. Din sesizarile multiple pe care le primim la Prefectura reiese ca acesti secretari se comporta ca niste serifi in comune. Oamenii trebuie tratati cu respect pentru ca acesti functionari sunt angajati sa rezolve problemele oamenilor si nu propriile lor probleme", a afirmat Scripat.
Lucian Bogdanel

Avem o statie noua de tratare a apei. Avem si o noua statie de epurare a apelor uzate. Conducerea Companiei de Apa Bacau a refuzat sa ne dea o declaratie oficiala in legatura cu aceste doua proiecte.

Bacauanii ar trebui sa beneficieze de apa potabila de calitate superioara. Si asta pentru ca in aceasta luna a fost inaugurata noua statie de tratare a apei brute. Apa provine din lacul de acumulare de la Valea Uzului. Statia este amplasata pe dealul Barati al comunei Magura, iar apa ajunge gravitational in oras.
Inginerii spun ca statia de tratare poate procesa un volum maxim de 730 l/secunda, adica 63.000 mc/zi. In conditii medii statia va trata 56.000 mc/zi, reprezentând 650 l/secunda. Pâna in momentul de fata, statia de tratare nu a ajuns sa lucreze la capacitate maxima.

Conducerea Companiei de Apa evita dialogul

Obiectivul de 7,5 milioane de euro a fost finantat prin fonduri europene, drept pentru care inginerii bacauani vor lucra impreuna cu cei ai firmei constructoare pâna in primavara anului 2011. Statia a fost dotata cu echipamente de laborator de ultima generatie, constructorul fiind compania Biwater International Ltd. din Anglia. Reprezentantii municipalitatii spun ca in urma tratarii, calitatea apei va raspunde in totalitate Directivelor Comunitatii Europene. In ciuda acestui lucru, bacauanii primesc in continuare apa „neagra” la robinete, la preturi deloc de neglijat. Conducerea Companiei de Apa Bacau nu a vrut sa faca nicio declaratie oficiala referitoare la cele doua investitii inaugurate recent: statia de tratare si statia de epurare.

Au taiat panglica unui proiect inceput in 2003

Intr-un comunicat de presa al Primariei Municipiului Bacau se spune ca „Statia de tratare a apei este poate cel mai important proiect al nostru si face parte dintr-o strategie mai larga a municipalitatii. Proiectul a inceput in anul 2005 si iata ca, in prezent, putem vorbi despre o investitie finalizata, facuta in interesul consumatorilor bacauani”. Situatia este insa cu totul alta. Demersurile in vederea realizarii acestui obiectiv au demarat cu mult timp inainte. „Demersul este din 2003, din timpul administratiei Sechelariu si a fost demarat de viceprimarul de la acea data, Dragos Benea”, a afirmat Cosmin Necula, fost consilier local, intr-o conferinta de presa din data de 28 februarie 2010, in urma unui scandal iscat de alesii social-democrati privitor la scumpirea apei in municipiul Bacau cu aproape 20 la suta. O situatie asemanatoare este si in cazul Statiei de Epurare a Apelor Uzate. Nici de aceasta data conducerea societatii nu a dorit sa faca vreo declaratie oficiala. Aceasta a fost inaugurata pe 25 noiembrie 2010. Si aceasta, spun autoritatile, este realizata dupa ultimele norme in domeniu. Proiectul complet al alimentarii cu apa in municipiul Bacau are o valoare totala de 52 de milioane de euro, din care 39 de milioane reprezinta fonduri europene nerambursabile prin programul ISPA.
Alexandra Zaharia

S-au facut publice rezultatele testarilor PISA. Efectuate anul trecut, la aceste examene au participat si 148 de elevi din Bacau. Raportul PISA a dovedit inca o data starea de fapt a invatamântului: locul 49 din cele 65 de tari participante.

Elevii bacauani de 15 ani, au participat alaturi de alti peste 4.500 de colegi din intreaga tara, la o testare PISA unde rezultatele obtinute la Citire/Lectura, Matematica si Stiinte, au fost sub media tarilor participante. Tara noastra s-a clasat pe un rusinos loc 49 din cele 65 de tari care s-au inscris in program. Rezultatele obtinute au fost aproape identice cu cele din precedentul ciclu al programului, PISA – 2006, unde noi ne-am situat pe locul 47 din 59 de tari participante. Aceste cifre sintetizeaza starea actuala a învatamântului românesc, pe care guvernantii tot încearca sa o schimbe, inclusiv prin elaborarea noii Legi a Educatiei Nationale. La testarea PISA de anul trecut au participat 4.776 de elevi din 159 de institutii de învatamânt din România. „Bacaul a fost reprezentat de cinci unitati scolare selectate de Consortiul PISA, respectiv Scoala de Arte si Meserii Oituz – cu 8 elevi, Colegiul National Economic «Ion Ghica» Bacau, Colegiul «Henri Coanda» Bacau, Liceul Teoretic «Spiru Haret» Moinesti si Colegiul National «Gr. Moisil» Onesti, de unde au participat câte 35 de elevi pe fiecare scoala", ne-a precizat Isabela Adam, inspector scolar. Elevii au primit multiple sarcini de lucru pornind de la citirea unor varitate de texte literare si non-literare, diagrame, tabele, grafice, harti etc., pâna la un chestionar de mediu socio-educational, cu durata de 40-45 de minute. Evaluarea lor, complet externa scolilor, a fost realizata de coordonatori de scoala formati la nivel national, pe baza unul manual de proceduri specific. Programul OECD-PISA evalueaza în ce masura detin elevii aflati catre finalul educatiei obligatorii unele dintre competentele-cheie, cunostintele si deprinderile de baza esentiale atât pentru continuarea studiilor, cât si pentru participarea deplina la viata sociala sau pentru integrarea pe piata muncii. Domeniile sunt investigate în termenii stapânirii cunostintelor si deprinderilor de baza, necesare în viata adulta, pentru educatia permanenta, pentru piata muncii si nu din perspectiva stapânirii curriculumului scolar. Urmatoarea testare PISA va avea loc in 2012.
Roxana Neagu

La PISA 2009 au participat 65 de tari OECD si tari partenere din întreaga lume. Implementarea proiectului a imlicat doua etape, pretestarea si testarea propriu-zisa. Initialele PISA reprezinta Programme for International Student Assessment, adica Programul pentru Evaluarea Internationala a Elevilor, initiat de catre Organizatia pentru Cooperare Economica si Dezvoltare (OECD). PISA este cea mai ampla evaluare internationala din domeniul educatiei.

Saracia atinge cote maxime

Sarbatoarea Craciunului si-a pierdut farmecul. Si asta din cauza grijilor cotidiene. Saracia ii afecteaza din ce in ce mai mult pe bacauani. Mesele bogate au devenit acum o amintire. Lista de cumparaturi este din ce in ce mai scurta. Dupa reducerea drastica a salariilor si cresterea numarului de someri bacauanii se gândesc de doua ori inainte de a-si deschide portofelele in fata caselor de marcat.

In ciuda faptului ca sarbatoarea Craciunului bate de usa, pietele si magazinele sunt mai goale decât in aceeasi perioada a anului trecut. Oferta este tentanta, dar banii sunt din ce in ce mai putini. Cumparaturile s-au transformat in adevarate momente de matematica si contabilitate. Câti bani am pâna la urmatoarea chenzina? Cât am de platit la intretinere? Imi mai cumpar sau nu medicamente in aceasta luna? Si la final? De banii care imi ramân ce pot sa manânc? Acestea sunt intrebarile frecvente pe care si le adreseaza bacauanii. Asa ca se trece la masuri extreme. Se manânca din ce in ce mai putin si mai prost. “Ma gândesc cu groaza la sarbatori. Banii abia daca imi ajung pentru facturi. Asa ca o sa-mi cumpar ce-mi permit: cartofi si fasole. Nu cred ca voi avea multa carne. Nici macar de Craciun. Iar la brad am renuntat de vreo câtiva ani. Poate voi cumpara o crenguta. Nu stiu sigur”, ne-a declarat, putin jenata, tanti Ana.

Acasa este cel mai ieftin

Nu sunt putini bacauanii care declara ca masa de Craciun va fi la fel ca oricare alta. Se renunta in primul rând la carne, produsele traditionale si brad. Despre decoratiuni si cadouri nici nu poate fi vorba. Vitrinele frigorifice in care este expusa carnea sunt doar admirate si… atât. Preturile sunt prohibitive pentru multi. 16,5 lei kilogramul de pulpa de porc; 19 lei kilogramul de pulpa de vita; 12,5 lei kilogramul de ficat de pui… Toate stau si isi asteapta cumparatorii. Un succes mai mare il au spinarile de pui. Costa doar 3 lei kilogramul. Comerciantii se plâng si ei de faptul ca vânzarile sunt in cadere libera. “Anul trecut vânzarile mergeau mult mai bine. Oamenii cumpara putin, foarte putin. Ajung sa ia si câte o jumatate de kilogram. Dar, ce sa facem?! Totul este limitat de buget. Speram ca anul viitor sa fie mai bine pentru ca vânzarile de anul acesta au scazut cu aproximativ 40 de procente”, ne-a declarat Florin Cimbru. Cât despre cadourile de sub brad… nici nu poate fi vorba. De pe lista au fost taiate si excursiile de Craciun, dar si petrecerea de revelion. Acasa… spun cei mai multi.
Alexandra Zaharia

Primariile din rural, puse sa subventioneze deseurile

Problema gunoiului din judet revine din nou in prim-plan. Pentru prima data locuitorii arondati mediului rural vor trebui sa plateasca pentru deseurile pe care le fac. Primarii de comune sustin ca taranii n-au bani pentru plata gunoiului. Edilii au lasat de inteles ca, pentru a nu exista o problema politica a gunoiului in judet, primariile au fost puse in fata faptului implinit si sunt acum obligate sa subventioneze serviciul de colectare a deseurilor. In replica, reprezentantii Consiliului Judetean au apreciat ca populatia din mediul rural trebuie sa se alinieze la normele europene de mediu si sa se invete cu civilizatia.

Cu doar doua saptamâni inainte de termenul limita privind depunerea aplicatiei ce ar aduce judetului 45 de milioane de euro destinate investitiilor in gestionarea deseurilor, problema gunoiului din Bacau inflameaza autoritatile locale. Primarii de comune se tem ca banii europeni au un pret: costul ridicat al gunoiului ce urmeaza a fi suportat de catre o populatie rurala care nu a platit niciodata pentru deseurile facute. Mai mult, sustin aceiasi edili, locuitorii din mediul rural produc cantitati de gunoi de 3-4 ori mai mari decât un orasean, astfel incât pretul deseurilor va creste simtitor.

„Pret mai mic si el face gunoi mai mult?”

Marcelin Solot (PSD), primarul comunei Margineni, a declarat cotidianului Desteptarea ca este anormal ca locuitorii din rural sa plateasca un pret mai mic al gunoiului decât orasenii. Solot a apreciat ca suma avansata de conducerea CJ, sub 2 RON pe persoana, este nerealista. „Eu acuma le iau in Margineni 70 RON pe an de familie si inca mai trebuie sa pun de la Primarie intre 600 de milioane si un miliard lei vechi ca sa achit serviciul. Nici 2 lei pe persoana cât au propus ei e foarte putin. Un locuitor de la tara face gunoi de 3-4 ori mai mult decât unul de la oras. Cine va plati diferenta? Au pus un pret de 3-4 ori mai mic pentru cei de la tara care produc de 3-4 ori mai mult gunoi decât cei de la oras. Nu prea e corect, dar daca ei asa spun asa facem”, a opinat edilul. El a mai spus ca se asteapta ca primariile din rural sa fie obligate sa subventioneze colectarea deseurilor pentru ca oamenii vor fi in imposibilitatea de a suporta costul total al serviciului.

„Nici noi nu am inteles”

Primarul comunei Tamasi, Veronica Dontu (PDL), a declarat ca edilii sunt vinovati ca nu au explicat locuitorilor ca deseurile trebuie platite. Dontu a dezvaluit ca la Tamasi functioneaza deja o taxa de salubrizare in cuantum de 6 RON pe luna de familie. „Fiecare primar gestioneaza asa cum stie. E foarte important sa-l convingi pe cetatean ca ca gunoiul trebuie platit. Nici noi nu am inteles prea bine ca oamenii trebuie convinsi sa nu puna gunoiul de la grajd in gunoiul care va fi ridicat de operatorul de salubritate”, a recunoscut Dontu. De cealalta parte, Gheorghe Baban (PNL), primarul comunei Oncesti, a declarat ca se asteapta sa apara probleme, insa – a afirmat edilul – locuitorii din rural trebuie sa se invete cu civilizatia. „O sa fie problema noastra cu colectarea selectiva a gunoiului care nu se face. Sa nu dea oamenii balegar sau moloz in gunoi. Alta sansa nu avem. Asta e civilizatia. Probleme o sa fie, orice lege intra mai greu, dupa care se obisnuieste lumea”, a spus Baban.

„Tariful bineinteles ca va creste”

Presedintele Consiliului Judetean, a afirmat ca tariful suportat de populatia din mediul rural va creste, insa – a declarat Dragos Benea – locuitorii din rural n-au platit niciodata gunoiul produs. „Tariful bineinteles ca va creste. Sigur ca el poate parea mare, dar când s-a platit gunoiul la tara? Cine produce gunoi trebuie sa plateasca, asa e in UE. La anul vor fi amenzi, Garda de Mediu nu va mai fi asa indulgenta”, a spus seful CJ. Acesta a opinat ca primariile din judet pot sustine familiile cu probleme. „Exista dificultati la familiile numeroase din rural, dar primariile pot lua masuri de sustinere, sunt discutii pe Consiliul Local. Putem pierde aceste investitii, dar va veni si ziua scadentei”, a atentionat Benea. Presedintele CJ a declarat ca daca aplicatia pe deseuri nu se depune pâna la sfârsitul anului, fondurile europene pot fi pierdute. El a mai spus ca bugetul CJ nu poate suporta investitii de 44-45 de milioane de euro in gestionarea gunoiului din judet. „Eu spun altfel: 44 de milioane euro ar fi bugetul judetului pe 4-5 ani. Este imposibil de sustinut o asemenea investitie din bugetul CJ”, a precizat acesta.

Judet impartit in cinci

Conform documentului de pozitie ce urmeaza a fi aprobat, in decurs de o saptamâna, de toate cele 93 de consilii locale membre in Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara pentru Salubrizare (ADIS), judetul urmeaza a fi impartit in cinci zone de colectare a gunoiului. Cea mai importanta este concentrata in jurul municipiului Bacau si este alcatuita din 41 de unitati administrativ-teritoriale cu o populatie totala de 367.000 de locuitori. Comunele, orasele si municipiile arondate celor cinci zone vor depozita gunoiul in prima celula a depozitului din municipiul Bacau. Pe fiecare din cele cinci zone, ADIS va scoate la lictiatie serviciul de colectare si transport al deseurilor catre noua groapa de gunoi a Bacaului.

Depozit aflat in probe

Potrivit viceprimarului Dragos Luchian, prima celula a depozitului din Bacau este finalizata si se afla in probe. Luchian a declarat ca depozitul nu poate functiona fara un operator. „Noi vrem sa mentinem un pret de 5 RON pe membru de familie. Este problema ADIS-ului sa conceapa caietul de sarcini si sa scoata la licitatie operarea depozitului. El este finalizat, dar conform protocolului se afla in probe”, a spus viceprimarul.
Bogdan Seto, seful ADIS, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca exista mai multe termene care trebuie respectate, fapt ce intârzie darea in folosinta a noii gropi de gunoi. „Sunt proceduri birocratice pe care trebuie sa ni le asumam. Caietul de sarcini nu este disponibil. De abia a fost finalizat documentul de pozitie. Pe celula 1, o relatie in acest sens e de gasit la Primaria Bacau”, a spus Seto.

Pret european pentru gunoiul Bacaului

Conform Masterplanului privind managementul integrat al deseurilor din judet, valoarea lunara a facturii pe gospodarie se va cifra in jurul sumei de 5,3 euro. Ea va creste cu un procent de 4 la suta, anual, pâna la valoarea finala de 11,3 euro de familie, pe luna. Capacitatea de plata a familiilor din judetul Bacau este, potrivit consultantilor care au elaborat Masterplanul, depasita in primii doi ani de implementare a proiectului (2011-2012). Recomandarea consultantilor este ca primariile sa gaseasca un sistem de subventionare a platii serviciului de salubrizare pentru familiile sarace.

Zeci de milioane de euro

Conform documentului citat, in intervalul 2009-2013, in judet se vor investi peste 40 de milioane de euro, in sectorul salubrizare. A doua celula a depozitului ecologic din Bacau, in valoare de aproape 6 milioane de euro, urmeaza a fi construita de CJ cu fonduri europene. In acest sens, CJ a primit 20 de hectare de la municipalitatea bacauana, situate in vecinatatea celulei 1 a noului depozit de gunoi. Potrivit presedintelui Benea, CJ Bacau este singurul consiliu judetean din tara care asigura cofinantarea unui astfel de proiect. „La niciun judet din România partea de cofinantare nu a fost asigurata doar de CJ. Peste tot au contribuit cu bani si primariile. E un factor de disconfort, dar asta e viata. Primariile trebuie sa le explice oamenilor de ce trebuie platit acest gunoi”, a conchis Benea.
Lucian Bogdanel

Garda de Mediu ii ameninta pe edilii din rural

Colectarea selectiva a deseurilor nu mai este o recomandare. Responsabile pentru asigurarea pubelelor si pastrarea curateniei in zonele locuite, dar si pe cursurile de apa sau pe islazuri sunt autoritatile locale. La intâlnirea cu sefii judetului, organizata la DADR, edilii au aflat de la reprezentantii institutiilor de mediu ca au sarcini noi si ca amenzile vor fi de zece ori mai mari incepând din 2011. Iulian Movila, directorul Agentiei Regionale pentru Protectia Mediului (ARPM) Bacau, le-a adus aminte care sunt legile pe care trebuie sa le respecte, apoi i-a rugat sa ia in considerare selectivitatea deseurilor care, pe lânga faptul ca e obligatorie, “poate produce bani”. In caz contrar, se va intâmpla ca in Iasi, unde “celule de depozitare construite pentru 5-6 ani s-au umplut in câteva luni.” Iuliana Romaniuc, comisar sef al Garzii de Mediu Bacau, le-a explicat ce obligatii noi au in colectarea echipamentelor electronice si a deseurilor din constructii. In plus, in februarie va aparea un proiect de lege referitor la materialele rezultate din constructii si demolari, a caror gestionare va fi urmarita de primarii.

“Vom controla numai primariile”

“Din 2011, veti putea elibera autorizatii numai dupa ce solicitantii dovedesc ca au un acord cu un operator pentru preluarea deseurilor sau ca pot gestiona deseurile prin mijloace proprii”, le-a comunicat, edililor, Iuliana Romaniuc. Primariile raspund si de eliminarea “deseurilor rezultate din activitati de constructii istorice”, de fapt, a tuturor deseurilor care au fost abandonate pe teritoriul administrativ. Primarii s-au plâns, in soapta, ca “vin zile grele”, deci nu vor mai candida in 2012. “Detineti controlul asupra a tot ce se produce in comuna dumneavoastra, a continuat Iuliana Romaniuc. Noi, Garda de Mediu, vom controla numai primariile, nu pe constructori. Repet: noi controlam primaria! Sunt primarii in care nu avem cu cine discuta!” Iar edilii au replicat: “Posturile sunt blocate”, prin urmare nu pot angaja un om specializat in protectia mediului. “Delegati pe cineva care sa cunoasca legislatia, a cerut comisarul sef. Veniti la mine si va dau toata legislatia pe un stick. Primarii raspund de tot ceea ce se intâmpla pe teritoriul comunei!” Si pentru a fi mai convingatoare, Iuliana Romaniuc i-a informat pe edili ca amenzile vor fi de zece ori mai mari si ca nu vor putea ignora sau ocoli legislatia de mediu. “Ne amenintati”, au constatat primarii. “Suntem institutie de control”, a clarificat lucrurile comisarul sef.
Silvia Patrascanu