Elevii bacauani au reusit performanta de a deveni invingatori si la olimpiadele nationale din domeniul Tehnic. Marian Bejan Paul (clasa a XII-a – XIII-a, Colegiul Tehnic "Anghel Saligny" Bacau), pregatit de profesorii Dorina Croitoru, Todirita Padure, Lucia Gabriela Durac si Georgeta Bejan a luat locul I la Nationala Constructii, instalatii si lucrari publice. Tot in acelasi profil, dar pe Mecanica, Emilian Obreja (clasa XI-a – XII-a, ruta progresiva, Colegiul Tehnic "Dumitru Mangeron" Bacau, prof. Lavinia Busca, Maria Bârgu si Carmen Cristea) a obtinut mentiune. Acelasi premiu a fost "adjudecat" si de Mateea Spita (clasa a VI-a, Scoala "Al.I. Cuza" Bacau, prof. Elena Manea) la Olimpiada Nationala de Educatie tehnologica, precum si de Razvan Gabriel Lazar (clasa XI-a – XII-a, Colegiul Tehnic de Comunicatii "N.V. Karpen" Bacau, prof. Lixandrina Cioroianu si Adrian Frunza) la Olimpiada Nationala de Electronica, automatizari si telecomunicatii.
Roxana Neagu

Locuitorii din Cartierul CFR beneficiaza de un pasaj subteran, care scurteaza drumul catre centrul municipiului Bacau. Din pacate, acesta a devenit adapostul aurolacilor. Din cauza pericolelor si a mizeriei, chiar si vârstnicii aleg sa traverseze calea ferata.

Ca sa mearga la cumparaturi sau la slujba in alta zona a orasului, locuitorii Cartierului CFR sunt nevoiti sa treaca peste sinele de cale ferata. Asta din cauza ca pasajul subteran este murdar si, mai ales, periculos. "Acest pasaj subteran e o rusine a Bacaului, afirma Elena Nita. E o sursa de infectie. Voiam, la un moment dat, chiar sa-l filmez si sa-l postez pe YouTube, ca sa aratam si altora ca intr-un oras asa de frumos exista astfel de spatii insalubre. Parca ar fi o lipsa de respect pentru aceasta populatie care e destul de imbatrânita." Pentru pietoni, exista o singura solutie: "Peste calea ferata incercam sa trecem, dar pericolele sunt mari. Daca ar mai trece si câte un reprezentant al institutiilor de ordine si i-ar atentiona pe rauvoitori, lucrurile s-ar indrepta. Cu putin bunavointa si putin var, s-ar rezolva problema." Si locuitorii comunelor din jurul municipiului Bacau, care iau microbuzul chiar din fata pasajului, se plâng ca sunt obligati sa ocoleasca si sa-si riste viata trecând printr-un loc nepermis. "E murdar, e oribil, acuza Stefan Checherita. E periculos, peste sine, dar suntem atenti. Ne uitam in dreapta si in stânga, ca sa vedem daca nu vine vreun tren, si trecem." Chiar daca stiu ca pot fi sanctionati de angajatii Regionalei CFR cu pâna la 5.000 de lei, oamenii nici nu vor sa auda de pasaj. Claudia Macovei e de-a dreptul revoltata: "Pai cum sa trec eu pe acolo? E gunoi, mizerie, e normal sa-mi fie teama. Am mai trecut acum vreo saptamâna, dar nu mai trec, nu se poate! Prefer sa trec peste linia ferata." Peretii afumati, pavimentul spart, gunoaiele, mirosul de urina, prezenta aurolacilor transforma pasajul intr-un loc dubios. Unii isi amintesc cum arata, pe vremuri, si regreta ca autoritatile nu sunt mai severe: "Eu il stiu de când e facut, era frumos inainte, mai mare placerea sa treci, afirma Iordache Cojocaru. Acum, e o mizerie, sunt numai excremente, e intuneric, tot ce-i mai rau. Nu se poate spune ca libertatea ne-a adus prea multe lucruri bune." De aceea prefera sa stea mai mult la tara, unde e curat, si sa-si ingrijeasca in liniste gradina. Iordache Cojocaru are 83 de ani si trece peste calea ferata sprijinindu-se in bat. Ca fost inginer in constructii, el sustine ca nu ar trebui mare lucru ca acest loc sa arate civilizat. O tencuiala noua, un var si niste patrule de politie care sa-i disciplineze pe derbedei.
Silvia Patrascanu

Asa sunt asteptati bacauanii sa petreaca zilele de Paste, daca vremea va tine cu ei si vor dori sa iasa la iarba verde. La Insula de Agrement vegetatia uscata ce a fost adunata la inceputul primaverii nu a fost ridicata, iar in Gheraiesti sunt doar câteva gratare pentru sutele de persoane ce aleg aceasta locatie intr-o zi insorita.

Daca aveti in plan sa profitati de zilele de sarbatoare si sa petreceti câteva ore la iarba verde, o sa fie cam dificil sa gasiti o locatie in care sa va simtiti bine si sa evitati vreo amenda. Legea gratarelor a intrat in vigoare de mai bine de o luna, insa locurile de agrement din oras au ramas neschimbate. In Parcul Gheraiesti, acolo unde intr-o zi de weekend petrec sute de bacauani, numarul gratarelor este insuficient. Mai mult, trei dintre cele zidite nu mai sunt functionale, iar oamenii vor trebui sa stea la rând pentru a frige un mic sau o bucata de carne. Nici la Insula de Agrement lucrurile nu stau mai bine. Sunt in jur de 15 gratare ruginite si vechi de ani de zile, amplasate pe malul râului Bistrita. Masa si scaunele vor trebui amplasate printre gramezile de vegetatie uscata adunata si neridicata de muncitorii de la Spatii Verzi. Bacauanii spun ca vor merge in continuare cu gratarul de acasa si vor da vina pe administratia locala daca se vor trezi cu vreun control pe cap. „Eu o sa ma duc la Gheraiesti, ca acolo ma duc de obicei, si o sa merg cu totul de acasa. Cum sa fac carnea pe gratarele alea care nici macar nu sunt acoperite? Va dati seama ca se pot urca câinii pe ele, ce siguranta am pentru sanatate? Si daca vor sa ma amendeze ii trimit la Primarie, ca acum sunt obligati prin lege sa asigure locuri suficiente”, a spus Marian Popa, un bacauan.
Executivul Primariei Bacau se increde in prognoza meteo care arata ploi pentru acest sfârsit de saptamâna si in consecinta "nu vom amenaja, suplimentar, noi locuri pentru gratare. Nu va fi frumos afara, sigur. In celelalte doua locatii am facut curat si vom ridica gunoiul", a explicat Viorica Marcu, seful Directiei Servicii Publice din Primaria Bacau.
Geta Panaite
Andreea Gavrila

In cartierul CFR, in curtea Scolii "ing. Dumitrie Leonida", "zace" o cladire dezafectata, un adevarat pericol pentru elevi. Imobilul este o fosta magazie de lemne, construita de pe vremea de când a fost ridicata unitatea de invatamânt, care a avut primul director in anul 1925. "Ni s-a promis ca se va darâma aceasta cladire in vara, de catre Primaria Bacau", ne-a declarat prof. Tatiana Mocanu, coordonatorul scolii. Localnicii spun ca ruina din curtea institutiei de invatamânt a ajuns intr-o astfel de stare de degradare dupa ce a fost vandalizata si de persoanele de etnie rroma. Acestea au furat geamurile, usile, au spart acoperisul, au dat iama si in interiorul scolii, de unde au sustras camerele de luat vederi. Tot oamenii stiu ca numai Primaria poate da aprobare de demolare, insa pentru o suma de 500.000.000 lei vechi, dupa cum au auzit. "Sa-mi dea mie numai cinci milioane si o darâm intr-o zi. Ca la noi, la nimeni", ne-a zis un barbat ce locuieste in zona. "Oho, acea cladire dezafectata e asa de când o stiu. Cât ne-am plâns si noi la Primaria Bacau sa fie darâmata, dar efectiv nu ni s-a raspuns. Eu am fost director doi ani acolo si tot nu am putut sa rezolv problema. Nu am avut cum sa o darâmam noi, fara autorizatie. Asa e acolo de mult timp. S-a ridicat alaturi si o sala de sport, am sperat ca se va pune la pamânt si ruina aceea, dar nu s-a intâmplat", ne-a spus prof. Mihai Mojzi, fost director al scolii, pâna in 2010, acum director educativ la Colegiul Tehnic de Comunicatii "N.V. Karpen" Bacau. Scoala "Ing. Dumitru Leonida" a fost in 2011 "inghitita" de Colegiul Tehnic "Anghel Saligny" si a devenit o structura a acestuia, respectiv Corpul F. Aici invata peste 200 de elevi, dintre care in jur de 70 sunt prescolari, luati in evidenta gradinitei din interiorul unitatii. "De anul viitor vom functiona cu gradinita in program prelungit. Pâna acum am fost gradinita cu program normal. Ni s-a promis, tot de la Primaria Bacau, ca vom fi dotati cu mobilier specific", ne-a mai precizat coordonatorul institutiei scolare. Institutia de invatamânt din cartierul bacauan CFR, singura de altfel, a functionat o lunga perioada ca scoala de arte si meserii. In prezent, aici invata prescolari si elevi din clasele I-VIII, in program normal. Cladirea este declarata patrimoniu national. Acum are incalzire centralizata, pe gaz, asa ca nu mai e nevoie de lemne. Si nici de magazie.
Roxana Neagu

Inspectori sanitari, politisti si comisari de la alte institutii de control au fost joi intr-un raid prin pietele bacauane. Scopul lor a fost sa-i prinda pe comerciantii care ofereau spre vânzare produse neconforme sau pe cei care nu eliberau bonuri.
"In urma controalelor efectate de echipele mixte s-au aplicat cinci sanctiuni, in valoare de 4.400 de lei. Totodata, a fost pusa sub sechestru cantitatea de 100 de kilograme de carne de porc si vita pentru care nu existau documente de provenienta si a fost suspendata temporar activitatea unei societati care nu a respectat conditiile de igiena", a explicat dr. Gheorghita Vlad, purtator de cuvânt al Directiei Sanitar-Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor Bacau. La comercializarea carnii de miel inspectorii nu au identificat probleme. "Toti mieii provin din unitati autorizate", a mai spus dr. Vlad. Inspectorii atrag atentia cumparatorilor sa fie atenti la produsele pe care le achizitioneaza in aceasta perioada si in special la modul cum acestea sunt ambalate, prezentate in galantare si cântarite. In plus, pentru a putea depune o eventuala plângere este utila pastrarea bonurilor fiscale.
Andreea Gavrila

Alesii buhuseni au aprobat contractarea unui imprumut de 56 miliarde de lei vechi. Deja au fost declansate procedurile pentru accesarea imprumutului, prin solicitari transmise Ministerului de Finante, in vederea organizarii licitatiei. „Aceasta suma va fi utilizata, ne-a spus primarul Ionel Turcea, pentru cofinantarea proiectelor europene multiple pe care le are orasul”. Imprumutul va fi garantat cu venituri ale bugetului local. (I.F.)

In noaptea de Inviere, bacauanii care vor asista la slujba la Catedrala Inaltarii Domnului vor avea parte de o surpriza. "Pentru prima data in istoria sa, catedrala ortodoxa va fi inundata intr-o mare de lumina, exact in momentul in care credinciosii vor impartasi bucuria Invierii si miracolul mântuirii. Aproximativ 200 de proiectoare vor lumina edificiul, cu aceasta ocazie fiind inaugurat sistemul de iluminat exterior al celui mai mare lacas de cult ortodox din tara", a explicat Ionut Tomescu, purtator de cuvânt al Primariei Bacau. (A.G.)

Olimpiadele nationale de Limba româna si Matematica au fost "o joaca" pentru elevii bacauani care au participat la aceste competitii. Premiul I la Nationala de Limba româna a fost adjudecat de Bianca Marin (clasa a XI-a, Colegiul Sportiv "Nadia Comaneci" Onesti). Pe nivelul studiilor gimnaziale premii speciale la aceeasi disciplina au fost luate de Diana Ganea (clasa a VI-a, Scoala nr. 1 Onesti) si Alexandru Dumitru (clasa a VII-a, Scoala nr. 10 Bacau), iar Bianca Paun (clasa a V-a, Scoala "Mihai Dragan" Bacau) a obtinut mentiune. La Nationala de Matematica, trei elevi bacauani au venit si ei acasa cu mentiuni. Este vorba despre Stefan Tifrea (clasa a VI-a, Scoala nr. 1 Onesti), Raluca Darauta (clasa a VIII-a, Scoala "Al.I. Cuza" Bacau) si Alexandru Mocanu (clasa a X-a, Colegiul National "Ferdinand I" Bacau).
Roxana Neagu

Departamentul de Consiliere Profesionala, studentii de la specializarea Pedagogia Invatamântului Primar si Prescolar si Liga Studenteasca din Universitatea "Vasile Alecsandri" din Bacau finalizeaza doua proiecte desfasurate complementar in perioada 2-14 aprilie 2012, intitulate sugestiv "Din mâini mici pentru inimi mari" (editia I) si "Daruieste din suflet" (editia a V-a). "In cadrul primului proiect studentii au realizat manual, in cadrul orelor de Abilitati practice si activitatilor de practica scolara la catedra atât produse specifice perioadei pe care o traversam – felicitari de Paste, oua incondeiate, machete pascale, cât si alte produse, prin diverse tehnici origami, cuilling, impletituri ce au putut fi admirate la expozitia cu vânzare din incinta holului central al universitatii, pe intreaga perioada a proiectului. In acelasi timp, tot de aici au putut fi achizitionate, prin licitatie, produse hand made donate de studentii aceleiasi specilizari in scop caritabil. Sumele colectate din vânzarea produselor precum si sponsorizarile atrase cu ajutorul parteneriatului realizat cu Asociatia Crestina de Caritate si Ajutor Ovidenia Bacau 2005 au asigurat finantarea unui cos alimentar de Paste pentru peste 20 de batrâni neajutorati din Bacau", a explicat conf.univ. dr. Venera Mihaela Cojocariu, director Departament de Consiliere Profesionala, Universitatea "Vasile Alecsandri". Proiectul se va finaliza pe 13 aprilie, când grupuri de câte trei studenti se vor deplasa la adresele beneficiarilor identificati/selectati din Bacau si vor darui din suflet câte un pachet cu produsele traditionale pentru masa de Paste, fiecare in valoare de câte 65 de lei. (R. Neagu)

Inscrierile pentru examenul de titularizare 2012 s-au incheiat. 12 aprilie a fost ultima zi in care cei care doresc sa lucreze in sistemul de invatamânt au putut sa-si depuna dosarul de candidatura intr-unul din cele 13 centre de concurs, pe una din cele 130 de specializari (discipline). S-au inregistrat in jur de 700 de cereri. "Din acest an, concursul de ocupare a posturilor/ catedrelor vacante din invatamânt se va desfasura diferit fata de ce a fost pâna acum. Asta pentru ca intra in vigoare prevederile noii Legi a Educatiei prin care acest concurs de titularizare se organizeaza la nivelul fiecarei unitati de invatamânt", a precizat prof. Teodora Craus, inspector scolar general adjunct. Pâna la sustinerea probei scrise (care va avea loc in data de 2 august) in toate scolile care dispun de posturi/catedre libere, candidatii trebuie sa se pregateasca de probele practice ori inspectiile la clasa, care se vor organiza incepând de luna viitoare. In functie de rezultatul raportului intocmit de comisia care a evaluat ora de curs, candidatul afla daca va participa sau nu la examenul scris. "Aceste calificative vor conta in proportie de 25 la suta in calculul notei finale de la concursul de titularizare", a mai explicat inspectorul scolar general adjunct.
Roxana N.

Sedinta ordinara a Consiliului Judetean (CJ) Bacau pentru luna aprilie a avut loc in Joia Mare. Cele mai importante proiecte aprobate de alesi au fost solutia tehnica pentru realizarea Statiei de epurare a apelor uzate din municipiul Onesti, extinderea cu 24 de luni a Strategiei in domeniul asistentei sociale si protectiei copilului pentru perioada 2006-2011 si devizul privind reabilitarea cladirii in care functioneaza Comandamentul Militar Judetean (CMJ). Alte hotarâri au vizat diverse asocieri in vederea cofinantarii unor evenimente, cum ar fi "Toamna Bacoviana", si a doua proiecte, unul cultural si altul sportiv, modificarea programului de transport la solicitarea operatorului si atribuirea unor licente de traseu pentru curse speciale, care sunt destinate navetistilor. (Silvia P.)

Pregatirile pentru marea sarbatoare a Pastelui au inceput cu mult timp in urma in Penitenciarul Bacau. In Vinerea Mare, mai multe persoane private de libertate vor intra in pielea unor personaje sau a unor artisti, pentru ca vor sustine un spectacol artistic din care nu vor lipsi momentele muzicale si o piesa de teatru. Lumina Invierii va ajunge si dupa gratii, chiar daca ceva mai târziu. „La capela unitatii, preotul capelan, va oficia Slujba de Înviere, care se va desfasura duminica începând cu orele 11.00, precum si slujbele liturgice din zilele de sarbatoare. În prima zi de Paste, persoanele private de libertate vor beneficia de un meniu îmbogatit din care nu vor lipsi ouale rosii”, a spus inspectorul Adrian Novac, purtatorul de cuvânt al Penitenciarului Bacau. Sunt insa si unii mult mai norocosi. O detinuta va petrece Invierea in familie, fiindu-i aprobata o zi de libertate pentru ca a avut un comportament exemplar. (G.P.)

Baietelul, in vârsta de 4 ani, gasit mort, miercuri dupa-amiaza, intr-o casa din cartierul Serbanesti, municipiul Bacau, a fost ucis in bataie. Asta au stabilit medicii legisti dupa ce i-au facut necropsia si au constatat ca avea multiple leziuni la nivelul capului si pe corp. Procurorii au retinut deja un suspect. Este un barbat de 30 de ani, despre care vecinii spun ca ar fi fratele acestuia. El este acuzat de infractiunea de omor si daca va fi gasit vinovat risca sa stea peste 20 de ani dupa gratii. (G.P.)

Bacaul va fi reprezentat in lotul largit pentru olimpiadele internationale de Astronomie/Astrofizica si Fizica de doi elevi. Acestia au fost calificati in cele mai aprige competitii dupa ce au obtinut premiul I la olimpiadele nationale pe cele doua discipline. Este vorba despre Andreea Vieru (clasa a IX-a, de la Colegiul National "Vasile Alecsandri" Bacau, prof. Anamia Gireada) – pe disciplina Antronomie/Astofizica si Andrei Ioan Bleahu (clasa a XI-a, Colegiul National "Gr. Moisil" Onesti, prof. Valentin Sorta).
Roxana Neagu

Pensionarii cu pensii mici au batut la usa Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Bacau, de unde pot lua niste banuti care sa ii ajute sa puna ceva pe masa de Paste. Chiar daca destul de multa lume imprumuta bani, numarul vârstnicilor bacauani care cer bani a fost mai mic decât in alti ani.

Intre cheltuielile zilnice, cele pentru medicamente si facturi, pensionarii bacauani au fost nevoiti sa apeleze la imprumuturi de la Casa de Ajutor Reciproc pentru a trece sarbatorile cu bine. Din acest motiv, multi au venit in saptamâna mare sa ceara un ajutor. "Avem nevoie de bani. La o pensie mica, chiar si 50 de lei conteaza pentru noi. Si o pâine costa mult acum. Ma duc sa iau o bucatica de carne, nu multa ca nu sunt bani: o pulpa, doua de fiecare ca mai mult nu este de unde", spune Florentina Burche.
"In aceasta perioada este mai aglomerat probabil tinând cont de sarbatorile pascale. Numarul de imprumuturi este insa aproximativ la fel ca anul trecut, cu aceleasi valori. Probabil situatia destul de grea, datoriile mari ii tin departe pe vârtnici. In plus, pensionarii sunt foarte precauti in luarea unor sume pe care nu le-ar putea plati", explica Mina Cosa, contabil sef la Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor.
Alti pensionari au preferat insa sa nu se imprumute, ci sa isi dramuiasca mai bine banii, sa le ajunga pentru toate cumparaturile. "N-am mai imprumutat bani de mult, ca pensiile sunt mici. La 500 de lei stam cu cât avem", spune Olga Stoleru, pensionara. "Pentru Paste, ne-am oprit la pensia pe care o avem si ne chivernisim asa cum putem. Noi cei batrâni asta facem: ne luam strictul necesar", a mai spus femeia.

Un mic ajutor de la Casa

Pensionarii cu pensii mici au fost ajutati si in acest an sa aiba sarbatori imbelsugate. Dintr-un fond al Casei de Ajutor, cei cu venituri foarte mici au primit o suma simbolica, de 50 de lei.
"Am depus o cerere, sa vedem daca imi da sau nu. Am o pensie mica, de 239 de lei si ma ajuta. La Paste, la Craciun, primim câtiva banuti. Din ei, o sa iau o bucatica de carne, poate si tocata sa fac vreo doua sarmale", spune si Sevastita Buliga.
Dar, persoanele de vârsta a treia imprumuta bani nu doar in preajma sarbatorilor. "De cele mai multe ori, pensionarii se imprumuta pentru a achita facturile restante la energie, gaz, intretinere, pentru alimente, medicamente sau interventii chirurgicale. Pentru stingerea acestor datorii, imprumuta de doua-trei ori pe an, imprumuturile fiind cuprinse intre 100 si 7500 de lei", a mai explicat Mina Cosa.

La Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Bacau sunt inscrise peste 13.300 de persoane, dintre care 651 au imprumuturi in curs de derulare, imprumuturi care au o valoare totala peste 1,4 milioane de lei.
Andreea Gavrila

Pentru fiecare minoritate, Pastele va insemna altceva. Un lucru il au in comun toti cei care vor fi in sarbatoare: faptul ca in jurul mesei, de Inviere, se vor aduna toti membrii familiei.

Comunitatea armenilor din judet, care mai numara putin peste 150 de persoane, tine aceleasi obiceiuri ca si credinciosii de rit ortodox. Exceptie face noapte de Inviere, când se organizeaza Liturghia de ajun Djracaluit – a aprinderii facliilor. „Acest obicei a ramas din trecut, când slujbele se tineau in biserici luminate de candele”, explica parintele armean Bogdan Ezras. Armenii nu manânca in noapte de Inviere miel sau oua rosii, petru ca se considera ca este inca post, ci „peste – la care este dezlegare, un pilaf cu stafide si verdeturi”, mai spune parintele Ezras. Dupa ce participa la slujba de Inviere din ziua de duminica, armenii se strâng in jurul mesei si abia acum pot servi din preparatele traditionale. Ouale rosii sunt incondeiate nu de femei, ci de copii, iar toate produsele specifice acestei sarbatori se sfintesc in afara lacasului de cult, dupa incheierea slujbei de duminica.
Comunitatea evreiasca a intrat in saptamâna Pesei (Paste) odata cu credinciosii romano-catolici. Data acestei sarbatori este diferita in fiecare an, in functie de calendarul evreiesc si poate fi marcata in orice zi a saptamânii. „Noi am inceput de vineri seara (n.r. – 6 aprilie). Cum este obiceiul, am organizat o masa de Seder la care au participat circa 50 de persoane. Am servit miel, pâine nedospita si ierburi amare”, a explicat Hari Vigdar, liderul comunitatii evreiesti din Bacau. Cele mai importante zile ale acestei sarbatori sunt primele si ultimele doua, in care membrii comunitatii participa la ceremoniile specifice la sinagoga. „Este mai mult o sarbatoare a comemorarii celor intâmplate cu poporul evreu si lunga sa calatorie prin pustiu pentru a ajunge in Tara Sfânta. Nu este o petrecere”, mai spune Hari Vigdar. Inainte de a se aseza invitatii la masa, rabinul citeste povestirea Exodului si se rostesc psalmii de lauda. In ultima zi a sarbatorii, evreii participa la sinagoga la o ceremonie de comemorare a mortilor.
Comunitatea de etnie roma, in schimb, respecta obiceiurile ortodoxe. Copiii asteapta Iepurasul de Paste, iar in ziua Invierii „voi avea la masa toti finii, pe care trebuie sa ii sporesc. Este o traditie mostenita. Daca finii vin cu un ou, eu le voi da trei, daca vin cu o jumatate de cozonac le voi da o alta jumatate”, explica Doru Tanase, prim-vicepresedinte la Partida Romilor Bacau. Dar pentru etnicii romi, cea mai importanta zi din Saptamâna Luminata este Joia Verde. „Ne vom aduna cu totii, credem, la Bacioi, comuna Corbasca, acolo unde comunitatea noastra este destul de mare. Vineri, in schimb, obisnuim sa mergem la cimitir sa aprindem lumânari pentru morti”, a explicat acesta. Rromii se folosesc de acest prilej pentru a se trage la locurile de bastina si pentru a petrece in familie sarbatorile. La masa de Paste, ei prefera sa manânce carnea de miel, asa cum este traditia.
Andreea Gavrila

Sarbatorile pascale sunt insotite de numeroase gesturi care s-au incetatenit de-a lungul timpului. Fie ca le cunoastem sau nu originea, le respectam cu sfintenie, aproape ferindu-ne de pedeapsa divina. In realitate, mare parte din aceste gesturi provin din credintele religioase pe care le-am mostenit de la parintii sau bunicii nostri.

Traditia vopsirii oualor de Paste nu este atât de bogata ca in Bucovina, dar este una autentic româneasca, dupa cum ne spune Iulian Bucur, critic de arta. „Cred ca putem fi mândri pentru ca ouale incondeiate la noi, in Moldova, sunt cele traditionale. Poarta doar câteva simboluri, cum sunt crucea, inima, creanga de brad sau spicul, semn al inceperii anului agricol. Incondeierea este monocroma, alb si rosu”, explica Iulian Bucur.
De obicei, incondeierea oualor se face in Joia Mare, traditie inca respectata de credinciosii ortodocsi, in timp ce romano-catolicii vopsesc ouale sâmbata. Pasca se orneaza intotdeauna cu o cruce pe deasupra. Este de altfel, simbolul cel mai folosit cu ocazia acestor sarbatori.
„Potrivit traditiei, in Vinerea Mare nu se lucreaza. Se spune ca nici macar rândunelele nu lucreaza in aceasta zi la cuibul lor. Este practic o zi de doliu”, mai spune Bucur.
In Duminica Pastelui, toti membrii familiei se spala pe ochi cu „apa neinceputa”. „Cea mai batrâna din familie scoate o oala cu apa curata, neinceputa. In aceasta pune un ou rosu, iar toti cei din casa trebuie sa isi limpezeasca fata cu aceasta apa”, explica mai departe Iulian Bucur.
Oamenii se saluta „Hristos a inviat!”, un salut folosit in special de credinciosii ortodocsi. Cei romano-catolici au adoptat acest salut ulterior, de Paste acestia salutându-se „Laudat sa fie!” – „In toata vesnicia”, se raspundea imediat, in dialectul ceangaiesc. Tot in aceasta dimineata, copiii merg din casa in casa cu o colinda a Pastelui si sunt recompensati cu oua rosii si colacei. Traditia taierii mielului de Paste este tot de sorginte religioasa, fiind povestit pe larg in Cartea Exodului cum era sacrificat si se servea mielul in ziua a 14 a nissan (aprilie). Sângele animalului era folosit pentru a unge pragurile usilor si ferestrelor. Astfel, toti cei din casa erau feriti de cele rele. Mielul se mânca cu pâine nedospita si ierburi amare.
Pentru toti crestinii, saptamâna care urmeaza Duminicii Invierii Domnului este cunoscuta drept „Saptamâna luminata”, pe parcursul careia slujbele se tin cu Usile Imparatesti larg deschise. Vinerea din aceasta saptamâna mai este denumita si a Izvorului Tamaduirii, când se sfinteste apa, in biserici, la fântâni si izvoare. Perioada de sarbatoare a Invierii Domnului dureaza patruzeci de zile, pâna la Inaltare.
Andreea Gavrila

Cei patru copii preluati de Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Bacau, la finele lunii ianuarie, dintr-un grajd dezafectat din cartierul Letea, au parte pentru prima data de un Paste fericit.

Cazati in Adapostul de Zi si Noapte „Morcoveata”, micutii asteapta cu nerabdare venirea Iepurasului. S-au adaptat bine la noua viata, s-au obisnuit cu asternurile curate, jucariile, mâncarea si dulciurile de care acasa nu au avut parte. „Aici au tot ce le trebuie. Sunt copii deosebiti. Se joaca impreuna cu ceilalti, doi dintre ei merg la scoala si au parte de toate conditiile. Multi copii nu au toate aceste lucruri nici acasa”, a spus Alina Iftode, purtatorul de cuvânt al DGASPC Bacau. Obligati de conditia materiala sa locuiasca sase persoane intr-o camera de câtiva metri patrati si sa imparta acelasi pat, parintii si-au dat acordul pentru ca micutii lor sa fie preluati de stat si ocrotiti pentru o perioada de timp. „Noi nu vrem sa despartim copii de parinti, sa-i luam din familie. Asa saraci cum erau, le spala hainutele si avea grija de ei in masura posibilitatilor. Mai mult, de câte ori am chemat-o venea intr-un suflet. S-a vazut ca-i pasa de ei. Le-am pus in vedere sa-si ia o chirie si trebuie sa verificam la fata locului daca indeplinesc conditiile necesare reintegrarii copiilor. Ei spun ca au inchiriat ceva, acum trebuie urmarit si daca, financiar, pot sustine acea locuinta”, a mai spus Alina Iftode.

Vor acasa

Mihaita (3 ani si jumatate), Cristinel (5 ani), Andrei (7 ani) si Marian (12 ani) sunt nedespartiti. Toti copii din centrul Morcoveata au o poveste a lor. Una mai trista ca alta. Dar acesti frati au norocul ca, zi de zi, mama sau tata sa le deschida usa, sa-i strânga in brate si sa le ofere afectiunea de care au nevoie. De aceea, ei spun ca se simt bine la centru, dar ca vor acasa la mama. Chiar daca mama nu le poate pune pe masa toate bunatatile de care au parte aici. Din salariul de câteva sute de lei al tatalui, care munceste la Spatii Verzi, este practic imposibil sa sustina familia. „Intr-adevar sunt niste copii care au parte de dragostea parintilor. De exemplu, dimineata, când cei doi copii sunt dusi la cursuri de un asistent de la noi, in paralel merge si mama lor”, a mai spus Alina. In ultimul timp dorinta micutilor de a merge acasa este si mai mare. In familia lor a mai venit un copil si vor sa-si cunoasca fratiorul.
Geta Panaite