Locuri pentru rromi in Universitatea „Vasile Alecsandri”

19 iulie 2013

Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacau scoate la concursul de admitere pentru studiile universitare de licenta, in anul universitar 2013-2014, 15 locuri cu sustinere de la bugetul de stat, destinate candidatilor de etnie rroma.

Aceste locuri permit accesul lor pe criterii minime, media 5.00, chiar daca ultima medie de admitere pe locurile de la bugetul de stat este mai mare.

Distributia acestor locuri pe domenii de licenta este pe mai multe specializari din cele cinci facultati ale institutiei de invatamânt superior – matematica, inginerie biochimica, energie industriala, ingineria produselor alimentare, tehnologia informatiei, echipamente pentru procese industriale, tehnologia constructiilor de masini, ingineria si protectia mediului in industrie, inginerie economica in domeniul mecanic, biologie, comunicare si relatii publice, marketing, educatie fizica si sportiva, kinetoterapie.

Se cauta elevul anului

Roxana Neagu

19 iulie 2013

Inspectoratul Scolar Judetean Bacau a transmis catre toate liceele si colegiile bacauane date pentru desemnarea elevului cel mai bun.

Trebuie avute in vedere mai multe criterii ce tin de rezultatele obtinute la invatatura, munca depusa in timpul anului scolar (activitati extrascolare si de voluntariat), dar si ca respectivul elev sa aiba maximum 9 absente nemotivate, nota 10 la purtare si o situatia familiala deosebita (orfan de un parinte sau ambii parinti, familie monoparentala, venituri foarte mici, familie numeroasa etc).

Elevul selectat la nivel judetean va beneficia de o tabara nationala gratuita de Excelenta in Cultura, Traditii si Civilizatie Dacica si Româna ce se va desfasura la Tabara Scolara Caprioara din Deva, judetul Hunedoara, in perioada 26 august – 1 septembrie.

Galerie FOTO: Asteptand… ID FEST

Deșteptarea

19 iulie 2013

Astazi a fost ultima zi a Festivalului de teatru in limba engleza Ingenious Drama Festival. In ultima zi au intrat in concurs tinerii actori care au prezentat monologuri. Sambata, de la ora 17,00, la Teatrul Municipal Bacovia va fi gala de premiere.

Mai multe fotografii de astazi, gasiti pe pagina noastra de Facebook

Trei gospodarii au luat foc in comuna Poduri

Deșteptarea

19 iulie 2013

O persoana a ajuns la spital iar alte doua au suferit atacuri de panica joi seara, in satul Prohozesti din comuna bacauana Poduri, dupa ce un incendiu izbucnit la o gospodarie s-a extins la alte doua.

Un incendiu violent a izbucnit aseara in satul Prohozesti, din comuna Poduri. Trei gospodarii au fost cuprinse de flacari, la fata locului fiind mobilizate mai multe echipaje de la Detasamentul de Pompieri Moinesti.

Când au ajuns pompierii la fata locului au constatat ca intr-o gospodarie ardea acoperisul casei, cel al unui adapost de animale si de la o anexa. De aici flacarile s-au extins si in ograda vecina la adapostul de animale si depozitul de furaje.

Situatia era insa mult mai grava in gospodaria unui alt vecin caruia ii ardea acoperisul casei, cel de la o anexa si de la adapostul de animale, suprafata totala trecând de 200 de mp. Speriati ca focul o sa le distruga toata agoniseala, oamenii au incercat sa stinga vâlvataia si au sarit cu galetile cu apa. Panica s-a instalat, insa, imediat, frica cuprinzându-i si pe ceilalti vecini. Incercând sa-si salveze locuinta, unul dintre proprietari, in vârsta de 37 de ani, s-a ales cu o rana la picior, dar a refuzat sa mearga la spital.

Alti doi, sot si sotie, au suferit atac de panica, barbatul, in vârsta de 59 de ani, fiind transportat la Spitalul Municipal Moinesti pentru ingrijiri medicale. În urma incendiului au ars acoperisurile de la doua case de locuit, doua anexe gospodaresti si trei adaposturi de animale, pe o suprafata totala de peste 400 mp dar si 5 tone furaje. Incendiul a fost lichidat la miezul noptii.

“Incendiul a izbucnit joi seara, la ora 19, iar la ora 12 inca mai fumega, spune Diana Albu, viceprimarul comunei. Spre ingrijorarea noastra, dimineata s-a mai aprins intr-un loc. A ars tot ce era nou construit si la gospodariile din dreapta si din stânga.

Problema a fost ca locuintele erau foarte apropiate. In fata erau casele batrânesti, vechi, dar in spate erau bai, bucatarii, magazii, grajduri, toate noi. A ars si material lemnos, fân… Au venit pompierii, ca de obicei, dar si cei de la Petrom au reactionat foarte repede. A contat foarte mult.”

Dimineata, Primaria Poduri a adus utilaje pentru a-i ajuta pe cei afectati de incendiu sa curate locul. Interventia nu se va opri aici: “Vom tine mai repede sedinta de Consiliu Local, apoi ne vom intâlni cu preotii pentru avedea cum putem sa-i ajutam. Stiu ca nu sunt bani, dar in astfel de situatii trebuie sa ne mobilizam si sa ajutam”, a declarat viceprimarul.

În urma cercetarilor efectuate s-a constatat faptul ca incendiul a izbucnit într-una din gospodarii, de la adapostul de animale, cauza probabila constituind-o un scurtcircuit electric la conductor, cablu electric defect, neizolat corespunzator sau cu izolatia deteriorata în urma unei actiuni mecanice ori fizice” – a declarat lt. Andrei Grecu, ofiter relatii publice ISUJ Bacau.

Geta Panaite
Silvia Patrascanu

O tanara care a incercat sa se sinucida cu pastile, salvata de pompierii care au spart usa apartamentului

Deșteptarea

19 iulie 2013

Joi, 18 iulie 2013, la ora 14.43, un echipaj din cadrul Detaşamentului de Pompieri Bacău a intervenit în municipiul Bacău pe strada Ştefan cel Mare, pentru deblocarea uşii de acces în locuinţa unei femei în vârstă de 30 de ani.

Accesul s-a efectuat prin forţarea uşii de la intrare. În interior se afla proprietara, care ingerase medicamente.

Aceasta prezenta semne vitale şi a fost transportată de către echipajul S.M.U.R.D. din cadrul Detaşamentului de Pompieri Bacău la Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău.

Un barbat care furase dintr-o boxa, prins de jandarmii bacauani

Deșteptarea

19 iulie 2013

În după – amiaza zilei de 17 iulie 2013, în jurul orei 18.00, jandarmii din cadrul unei patrule de ordine şi siguranţă publică aparţinând Grupării de Jandarmi Mobilă Bacău au identificat o persoană care a sustras mai multe bunuri dintr-o boxă de la subsolul unui bloc de pe strada Carpati.

Jandarmii au oprit persoana în cauză, Vasile P. de 48 de ani din municipiul Bacău, fără ocupaţie şi cu antecedente penale.

Acesta a fost condus la sediul unităţii unde i s-au întocmit actele de constatare, ulterior fiind predat împreună cu bunurile identificate asupra sa lucrătorilor Secţiei 1 Poliţie pentru continuarea cercetărilor.

S-a constatat faptul că acesta este presupus autor al unor fapte de furt anterioare în zone apropiate de locul respectiv – furturi de biciclete si obiecte casnice.

Jandarmii au identificat proprietarul bunurilor furate.

Trei barbati din Caiuti, prinsi la braconaj de mistret

Deșteptarea

19 iulie 2013

Trei barbati care participau la o vanatoare neautorizata la mistret si caprioare au fost prinsi in flagrant de politistii bacauani. Armele de vânătoare au fost ridicate în vederea cercetărilor iar autoturismul de teren folosit de suspecți a fost indisponiblizat

Polițiștii Serviciului Arme Explozivi Substanțe Periculoase din cadrul I.P.J. Bacău au efectuat, în noaptea de 17/18 iulie, o acţiune pe fondul de vânătoare Căiuţi, pe linia prevenirii și combaterii braconajului cinegetic.

În cadrul acțiunii polițiștii i-au depistat în flagrant pe H. Ioan, de 50 de ani, H. Marian, de 46 de ani și pe D. Gheorghe, de 58 de ani, toţi din comuna Căiuţi, care au organizat o vânătoare la speciile mistreţ şi cervide, fără a avea autorizaţie, prin căutarea vânatului la far, cu un autoturism de teren.

Polițiștii au ridicat în vederea cercetărilor două arme de vânătoare, 14 cartușe și un proiector. De asemenea, s-a luat măsura indisponibilizării autoutrismului de teren.

Din verificările efectuate s-a stabilit că H. Ioan și H. Marian sunt deținători legali de arme de vânătoare.

În urma perchezițiilor efectuate la domiciliile suspecților, polițiștii au ridicat din locuința lui H. Ioan 6 kg de carne de vânat din specia mistreț, care a fost braconat în urma cu aproximativ o lună pe fondul cinegetic Căiuți, iar în locuința lui Marian H a fost identificată și ridicată o armă cu aer comprimat, pe care acesta o deținea ilegal.

Politistii fac cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de braconaj cinegetic și detinere ilegală de armă neletală din categoria celor supuse autorizării.

Sofer de camion, descoperit cu alcoolemie de 1,05 la mie

Deșteptarea

19 iulie 2013

Polițiștii din cadrul Secției 1 Poliție Bacău l-au depistat ieri, în jurul orei 17:00, pe Gheorghe B., de 53 de ani, din județul Brașov, care conducea un autotractor cu semirmorcă pe strada Narciselor din municipiul Bacău, în timp ce se afla sub influența băuturilor alcoolice.

Soferul a fost testat cu aparatul etilotest, care a indicat valoarea de 1,05 mg/l alcool pur în aerul expirat.

El a fost condus la Spitalul Judeţean Bacău, unde i-au fost recoltate probe biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.

Barbatul este cercetat penal, fiind acuzat de conducerea unui autovehicul pe drumurile publice cu o îmbibaţie alcoolică mai mare de 0,80 g/l alcool pur în sânge.

I-a furat telefonul celui care i-l imprumutase

Deșteptarea

19 iulie 2013

Un tanar de 29 de ani a furat telefonul mobil al unui adolescent de 14 ani.

Incidentul s-a petrecut ieri, in jurul orei 21.00, la Onesti, cand tanarul l-a abordat, in parc, pe copilul de 14 ani cu rugamintea de a-i imprumuta telefonul mobil pe motiv ca are de sunat urgent pe cineva.

In momentul in care s-a vazut cu telefonul in mana, barbatul a luat-o la fuga.

Pe baza semnalmentelor date de copil, politistii l-au depistat rapid pe hot, acesta avand inca asupra sa telefonul mobil furat.

Telefonul, in valoare de 800 de lei, a fost restituit adolescentului iar hotul este cercetat pentru furt calificat.

„N-avem dreptul sa iertam in numele victimelor”

Interviu

19 iulie 2013

interviu cu Marius Oprea, director al Departamentului Investigatii Speciale al IICCMER Bucuresti

– Unul dintre obiectivele Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Românesc este si derularea unor proiecte unice cum ar santierele arheologice de descoperire a victimelor comunismului in România. Unul din aceste santiere de investigarea arheologica si-a inceput activitatea aici, la Târgu Ocna, in Cimitirul de lânga fostul Penitenciar- spital din localitate. Ce informatii aveti, de unde incep investigatiile?

– Activitatea IICCMER analizeaza natura, scopul si efectele totalitarismului din România în perioada 1945-1989, dar si memoria acestui regim în exilul românesc si în perioada postcomunista. Sunt mai multe proiecte in derulare, insa eu voi vorbi doar de ceea ce tine de departamentul pe care il conduc. Am inceput aceasta activitate din iulie 2006, imediat dupa infiintarea institutului, eu ii zic arheologie contemporana, la Sighet, in cimitirul Saracilor. Acolo am gasit, intr-o prima sesiune, opt schelete, ingropate fara cosciug, goi, fara cruce. La fel ca si la Tg. Ocna nu am gasit resturi de imbracaminte, nici alte artefacte. Dupa cercetarile arheologice, dupa studii comparative, si acolo, dar si la Tg. Ocna, este vorba de detinuti morti in perioada 1950 – 1954, dar si pâna in 1964, când a fost aprobat decretul de gratiere. Conform surselor documentare existente si oferite de Directia Penitenciarelor, în penitenciarul-spital de la Târgu Ocna au murit, numai în perioada dintre anii 1950 si 1954, un numar de 54 de persoane condamnate pentru delicte politice, însa pâna în anul 1964 numarul detinutilor politici decedati in penitenciarul Tg. Ocna a fost mult mai mare, ajungând la peste 150. Inca din 2011 când am deschis acest santier, in colaborare cu arheologi de la Muzeul de Istorie “Transilvania” din Cluj Napoca, am descoperit patru schelete, dintre care doar unul intreg. Acum continuam investigatiile si, dupa cum vedeti, rezultatele sunt promitatoare.

–––––––––-
Vreme de un deceniu s-a tacut cu privire la ce s-a petrecut inainte “89, crimele comunismului s-au rezumat la crimele Revolutiei. Despre celelalte “fapte de arme” ale Securitatii s-a vorbit prea putin sau aproape deloc.
–––––––––––––

– Sa revenim la intrebare…

– Aici nu este voba de vendeta, de razbunare, este vorba de adevar. Prin aceste cercetari vrem sa ne recuperam memoria, sa facem lumina intr-o perioada trista a tarii, dar mai ales ne dorim sa aducem liniste familiilor si sa-i ingropam crestineste, dupa traditie pe cei morti in penitenciarele groazei si ingropati la gramada, fara cruce, fara slujba religioasa, in multe cazuri fiind vorba si de executii fara sentinta. Greul abia incepe, urmeaza, pe baza informatiilor de la Directia de Penitenciare, a analizelor medico-legale, a compararii probelor AND, sa stabilim identitatea fiecarui schelet descoperit. Ma intrebati de ce, de ce dezgropam mortii. Vedeti dumneavoastra, descoperirea unui cadavru al unui detinut mort in penitenciar sau executat face mai mult decât un tratat de istorie sau decât o declaratie formala de condamnare a comunismului. Oamenii sunt interesati sa-si afle trecutul, mai ales ca in acea perioada, dar si dupa 1990, s-a vorbit foarte putin sau deloc despre activitatea Securitatii, despre crimele comunismului. Dupa Revolutie am fost condusi de un fost activist al fostului partid, or, in acesti 10 ani nu ne puteam astepta ca statul sa se condamne pe sine, prin recunoasterea acestor crime si asumarea lor.

– Domnule director, am vazut pe un post de televiziune o imagine inedita, neverosimila chiar, care mi-a ridicat multe intrebari. Stiti si dumneavoastra de gestul fostului gradian de la Penitenciarul Pitesti, acum calugarul Toader Stanescu de a cere iertare fostei sale victime, Constantin Rodos, intâlnire dintre calau si victima, dintre un tortionar al inchisorilor comuniste si un condamnat pentru delictul de opinie, de apartenenta la o alta ideologie. Credeti in acel sarut?

– In acest caz particular, da. Problema insa, pe fond, este cu totul alta. Noi nu avem caderea sa iertam in numele celor care au suferit, au murit in acele conditii. Eu nu cred nici in aceasta formula “iertam, dar nu uitam”, repet, nu avem aceasta cadere, numai Dumnezeu ii poate ierta la judecata de apoi a lor. Statul, prin institutiile sale, nu numai IICCMER, ar trebui sa declare aceste crime savârsite in anii comunismului de catre organe ale statului, de catre Securitate, care a fost bratul inarmat al partidului unic, sa se le declare crime impotriva umnitatii, iar cei inca in viata sa fie trasi la raspundere. Noi am adus nenumarate probe in mai multe plângeri adresate Parchetului General, dar, deocamdaa, din pacate, cu toate actele oficiale sau declaratiile sforaitoare, plecând de la presedinte si pâna la cine vreti dumneavoastra, nu s-a intâmplat nimic. Acel sarut al iertarii este un caz particular al concilierii intre calau si victima sa, dar la nivelul României nu s-a petrecut asa ceva.

––––––––––––-
Ceea ce cred eu ca ne lipseste este conjugarea eforturilor, adica sa se renunte, sa fie lasate deoparte orgoliile, sa pornim de la victime in devoalarea acestor crime comise de un regim bazat pe teroare, bazat pe Securitate, daca Securitatea nu exista, comunimul s-ar fi prabusit in 48 de ore.
–––––––––––––

– IICCMER are ca obiectiv recuperarea memoriei, dar nu exclude, prin investigatii identificarea pesoanelor care au comis fapte penale in perioada 1950-1964…

– Noi asta facem, pornim de la victime ajungem la tortionari, faza a treia este de a sesiza instantele de urmarire penala, din pacate, in cele mai multe cazuri ni se raspunde cu mare intârziere, nu se raspunde deloc sau se da solutia de neurmarire penala, de prescrierea faptei, aceste crime fiind tratate ca simple omoruri. Crimele se prescriu, nu se prescriu crimele impotriva umanitatii. Noi credem ca toate crimele comunismului, ale Securitatii, ar trebui, nu numai la noi, sa fie puse pe picior de egalitate cu Holocaustul. Vedeti, evreii ii urmaresc pe criminalii nazisti si acum prin padurile amazoniene, iar noi suntem aici, tortionari si victime laolalta si nu facem nimic.

– Fac si eu apel la memorie si va reamintesc ultimele cuvinte ale lui Mircea Vulcanescu “Nu ne razbunati!” Ce semnificatie acordati acestui disperat strigat?

– Trebuie sa intelegem corect spusele lui Mircea Vulcanescu, sa nu ne razbunati, adica sa nu faceti ca ei, sa nu-i ridicam, sa nu-i condamnam otova, sa nu-i omorâm fara judecata. A judeca un om dupa faptele sale nu este un act de razbunare, judecata nu este un act de razbunare. Razbunare este legea talionului, ochi pentru ochi, dinte pentru dinte, cu asa ceva nici eu nu sunt de acord. A face dreptate victimei, a-l aduce in fata judecatii pe cel care a apasat pe tragaci, nu este razbunare.

–––––––––––
Din punct de vedere judiciar nu s-a facut o condamnare a comunismului. Revin, nu s-a facut, singura condamnare care s-a facut, care nu este cu totul simbolica este ca cercetarile noastre, rezultatele noastre nu-i lasa pe multi sa puna linistiti capul pe perna. Nu mor impacati.
––––––––––––––

– Domnule Oprea, in România, totusi, comunismul a fost condamnat oficial, nu?

– Da. Am sa va spun un episod petrecut imediat dupa ce presedintele Basescu a condamnat comunismul. Am fost la un procuror militar, mai in vârsta, mucalit, chiar cinic, care a luat o gramada de documente care probau crime savârsite de persoane banuite de noi, traiau, erau vii, i-am explicat ce se petrecuse, iar el, procuror, mi-a zis, bine, a fost condamnat comunismul, dar spuneti-mi cum il mai cheama pe comunism si pe ce strada sta. Domnule Oprea, a continuat, cu toata bunavointa, dar eu nu pot condamna o ideologie, ca procuror, pentru a intocmi un dosar de crima, eu trebuie sa am victima. O aveti? Dincolo de cinismul lui, eu am inteles ca trebuie sa continuam si sa largim acest tip de cercetari, de a porni de la victima si nu de la teorii. Am avut, si nu trebuie sa va surprinda, natura umana este complicata, am avut si fosti ofiteri de securitate care ni s-au confesat. Asa am aflat detalii despre modul de functionare a Securitatii, a modului in care se infaptuiau aceste crime, premeditarea lor, asa am putut devoala sistemul, aspecte care au facut obiectul tezei mele de doctorat, care priveste istoria si activitatea Securitatii in primele ei doua decenii de activitate, incepând cu 1948.

– Acum la Târgu Ocna, mâine in alta parte, ce ar trebui facut, la nivel national, pentru ca societatea sa-si gaseasca linistea, pentru a reface echilibrul social, uman, istoric?…

– Acum doua saptamâni am fost la Cufoaia, in Maramures, in Tara Lapusului, noi primim foarte multe informatii de la urmasii celor ucisi, a celor decedati in penitenciare, care ne roaga sa-i gasim mortul si sa-l aducem acasa, ca sa poata fi pus in cimitir si inmormântat crestineste. Eu sper sa gasim intelegere la Ministerul Culturii pentru a demara un program national de arheologie contemporana, sa nu se rezume doar la ceea ce facem noi in cadrul institutului, ar fi vorba de un program national care sa implice toate muzeele judetene, muzeele nationale pentru a demara campanii de asemenea investigatii. Asa am rezolva foarte repede, am avea un tablou cuprinzator al dimensiunii crimei savârsite in România de sistemul represiv comunist.

– Au IICCMER sau CNSAS autonomia si autoritatea de a da verdicte, eu plec de la ideea ca majoritatea salariatilor sunt membri ai unor partide si, dupa cum stiti, in anumite perioade, istoria s-a scris dupa dictare.

– La CNSAS nu se mai dau verdicte, doar se trimit dosare la parchet, in instante. Da, in opinia mea au. Lasând la o parte nivelul conducerii, corpul membrilor este alcatuit din oameni de stiinta, cercetatori, oameni extrem de valorosi, care au acribia si competenta pentru a studia istoria recenta a României. Puterea, orice putere de astazi nu mai are forta pe care a avut-o comunismul de a dicta istoria. Nu mai suntem pe vremea când ofiterii KGB se mândreau cu sintagma “unii scriu istoria, noi o facem”. Lucrurile s-au mai schimbat, slava Domnului!

––––––––––––
Orice dusman de clasa era vinovat pornindu-se de la premisa ca este legionar. Refuzau, inclusiv in anii târzii ai regimului, sa renunte la etichetele comuniste, daca erai maghiar si te opuneai regimului erai considerat iredentist, daca erai român, fie erai platit de agenturi, fie erai legionar.
–––––––––––––

– In activitatea dumeavoastra, a institutului, paradoxurile nu au lipsit si nu lipsesc, am vorbit de “sarutul concilierii”, vom vorbi si de Valeriu Gafencu, poate si de Plesita, de ce nu si Marius Oprea. Cum le analizati, cum le valorificati, cum le explicati?

– Incerc sa nu fiu patimas. De multe ori se aprind pasiuni politice, care intuneca judecata.Asa s-a intâmplat si in cazul lui Valeriu Gafencu. El a fost condamnat in timpul regimului Antonescu, si-a continuat pedeapsa si dupa, a ispasit cu asupra de masura vina care i-a fost retinuta, chiar prin moartea sa, el a fost un martir. Nu vad de ce sa-l mai omor o data, deoarece asta s-a intâmplat prin retragerea titlului de Cetatean de Onoare al orasului Tg. Ocna, la insistentele unora. Am regretat decizia, dar nu am eu caderea sa emit asemenea judecati, cred insa ca patimile ar trebui potolite si de o parte si de alta, ele sa lase loc unor cercetari riguroase, stiintifice asupra a ceea ce s-a intâmplat, inclusiv asupra destinului acestui om, considerat un sfânt al inchisorilor. Mai este cazul Vulcanescu, cel al calugarului Sandu Tudor, mort la Aiud si multi altii, in multe cazuri a fost vorba si de etichetari lipsite de fundament ale Securitatii. Pâna si eu, in anchetele la care am fost supus de Securitate, prin anii ’80, am fost etichetat drept legionar. Am inceput sa râd, nu mai exista Garda de Fier de zeci de ani, de unde pâna unde?

– De la legionar, dupa ’90 ati fost acuzat ca ati colaborat cu Securitatea…

– Da, asta pentru ca au gasit in dosarul meu de la CNSAS o declaratie data in ancheta, este ca si in cazul domnului Coposu care, la fel, a fost mânjit, murdarit, in ziarele lui Adrian Paunescu si Corneliu Vadim Tudor cum ca ar fi colaborat cu Securitatea, tot pe baza unei declaratii din ancheta. Pai, o declaratie este o nota informativa? Asta inseamna ca toti detinutii politici din România ar putea fi considerati, in baza declaratiilor din ancheta, colaboratori ai Securitatii. Este posibi asa ceva? Este o rasturnare de planuri, prin care instrumente ale Securitatii din trecut, resapate drept, nu stiu, colaboratori ascunsi, mai putin ascunsi ai Securitatii, incearca sa impiedice acest tip de cercetare.

––––––––––––-
Ce poti sa faci este sa-ti pastrezi onestitatea, sa nu improsti cu noroi, sa te rezumi la concluzii numai dupa studierea exacta a faptelor: rigurozitate si onestitate.

––––––––––––-

– Stiu, am vazut ca aveti si o activitate publicistica, literara bogata, sunteti autorul a numeroase volume, de la Banalitatea raului, la Bastionul cruzimii, Chipul Mortii etc., dar si a unui volum care a devenit rapid un best-seller: Adevarata fata a lui Traian Basescu, cu un tiraj impresionant.

– Am auzit ca s-au vândut peste 70.000 de exemplare. Interesul aici a fost unul politic, in ceea ce ma priveste am spus ca nu e vorba de un act de rabunare politica, ce sa am eu cu presedintele Basescu?
Ar trebui sa-l iubesc ca a condamnat comunismul, nu? Am dreptul sa-mi spun punctul de vedere si poate trebuie sa luati in calcul ca nu a existat nicio incriminare a mea in urma publicarii acesti carti, ceea ce demonstreaza ca acolo nu am spus minciuni, nu am injurat pe nimeni, ca altfel as fi fost actionat in justitie fara intârziere. Este o cercetare de istorie asupra destinului unui om, care nu are cum sa nu stârneasca interesul istoricului, chiar daca este vorba despre istorie mai mult decât recenta, este vorba de ce se intâmpla sub ochii nostri. Mi s-a reprosat ca trebuia sa mai astept, ca este prea din scurt, ca istoricul trebuie sa fie obiectiv. Povestea asta cu obiectivitatea istoricului este dor in mintea marxistilor. Nu exista istorie obiectiva, istoria intotdeauna este “contaminata” de personalitatea celui care a scris-o, de imprejurari, de optiunile autorului studiului, incepând cu clasicii latini.

– De la istorie la poezie, nu stiam ca aveti si preocupari mai putin stiintifice, “Solo la tamburina” este un volum premiat.

– Am trei volume de poezii, dar am publicat si intr-o antologie, cu trei prieteni ai mei de la Brasov. Dupa modelul optzecistilor, vedeti, am trecut de la poezie la arheologie, mi-am dat licenta in Istoria medie si doctoratul in Istoria contemporana. Asa ca am subiecte.

– Ce face Marius Oprea in “viata civila”?

– Citesc, citesc, studiez in arhive, adun materiale pentru expozitia dedicata victimelor regimului comunist, pe care noi incercam sa le descoperim in pamânt, cum facem si aici la Tg. Ocna. Este o expozitie mare de fotografii si artefacte, care si-a aflat locul in multe muzee ale tarii. Am inceput in 2008 si continuam sa pregatim materiale pentru completare, expozitia se numeste “Numitorul comun Moartea” si este interesanta ca descrie destinele unor oameni. Acum este depozitata la Aiud, in custodia domnului Gheorghe Petrov, arheolog expert, pe care l-ati vazut la locul de cercetare, el si colegii lui de la Muzeul de Istorie din Cluj sunt colaboratorii nostri permanenti in arheologia contemporana. Am putea veni si in Bacau, la Tg. Ocna, in Onesti, avem ce arata. Nu costa foarte mult, numai ca este necesara o solicitare oficiala din partea muzeului, din partea institutiilor locale.

– Va multumesc si sper ca voi avea ocazia sa va mai intâlnesc, poate la vernisajul expozitiei, in Bacau.

Poligloţi celebri

Cultură

Ion Fercu

19 iulie 2013

După ce domnul Traian Băsescu ne-a spus că fetele domniei sale îl citeau pe Shakespeare, înainte de Revoluţie, în original, „în limba britanică”, am vrut să văd ce poligloţi grozavi mai există/au mai existat prin lume. Natalia Beketova pare o persoană obişnuită. Lucrează ca vânzătoare într-un magazin din staţiunea Anapa, aflată în regiunea Krasnodar, Rusia.

Clienţii magazinului au constatat că, indiferent în ce limbă i se adresează, Natalia îi poate înţelege. Ea cunoaşte 120 de limbi. Născută în Polonia, în 1979, a fost considerată o elevă mediocră. Într-una din zile, nemulţumit de faptul că aceasta se uita în caietul colegei sale, profesorul de matematică i-a strigat: „Beketova! Te dau afară!” Speriată, a leşinat.

Atunci când şi-a revenit din leşin, bâiguia într-o limbă străină… Internată în spital, consultată de somităţi ale psihologiei, lingvisticii şi antropologiei, Nataşa a fost declarată om normal. Interesant este şi faptul că în memoria sa trăiesc şi limbi ale unor popoare dispărute de mult timp.

Chineza veche, egipteana, babiloniana, etrusca, slava veche şi multe alte limbi antice îi sunt la îndemână. În Cartea Recordurilor, de unde am selectat aceste informaţii, până la ea, Ziad Fazah, născut în Liberia, era consemnat ca fiind cel mai mare poliglot, cu 55 de limbi cunoscute.

Germanul Sebastian Heine, poreclit „Turnul Babel Uman”, cunoştea la vârsta de 22 de ani 35 de limbi distincte. Acum şi-a propus să înveţe anual câte două limbi străine. Jorge Fernandez, un peruan, vorbea 12 limbi străine la 18 ani. Obsesia sa pentru limbile străine a apărut atunci când mama sa l-a pedepsit din cauză că primise note slabe la şcoală, luându-i dreptul de a mai vorbi la telefon. Fernandez şi-a dat brusc seama că are mai mult timp liber şi, fiind un fan al comunicării, s-a aruncat în aventura cunoaşterii limbilor străine.

Conform gândul.info, Alex Rawlings, în vârstă de 20 de ani, a câştigat recent concursul naţional de limbi străine din Marea Britanie. Student la Universitatea Oxford, tânărul stăpâneşte 11 limbi străine: engleză, greacă, germană, spaniolă, rusă, olandeză, afrikaans (derivată din neerlandeză), franceză, ebraică, italiană şi catalană. Alex nu vrea să se oprească aici.

Cardinalul italian Giuseppe Caspar Mezzofanti (foto) şi lingvistul englez John Bowring sunt doi dintre cei care au care au depăşit ceea ce mulţi credeau că este imposibil. Cardinalul s-a născut pe 17 septembrie 1774. El era capabil să vorbească fluent în 38 de limbi şi aproape 100 de dialecte, putea înţelege multe alte limbi. Cardinalul cunoştea aproximativ 100 de forme distincte de comunicare. Sir John Bowring a fost unul dintre cei mai meticuloşi lingvişti cunoscuţi vreodată. A demonstrat că are o înţelegere de bază pentru peste 200 de limbi şi vorbea fluent în 100. Bowring s-a născut în 1792. Între altele, a fost guvernatorul Hong Kong-ului, a aprofundat studii de economie, era un pasionat călător. A fost membru al Societăţii Regale şi al Societăţii Geografice Regale. Până astăzi, nimeni nu a avut capacitatea lui Bowring de a interpreta limbile.

Deşi poate nu au cunoscut la fel de multe limbi ca aceştia, unele dintre marile personalităţi ale culturii au vorbit fluent în mai multe limbi. Scriitorii poligloţi James Joyce şi J.R.R. Tolkien ştiau câte 13 limbi. Arheologul Jean-Francois Champollion – care ştia 13 limbi străine – a ajutat la descifrarea hieroglifelor egiptene antice, traducând Piatra din Rosetta, în 1822, mulţumită cunoştinţelor sale extinse de limba coptă. Printre alte mari fenomene ale lingvisticii se află Kenneth Licke Hale, care a demonstrat o aptitudine deosebită în învăţarea limbilor, rapid şi precis. În timpul studiilor sale de sintaxă şi lexic, Hale şi-a îndreptat atenţia spre limbile nestudiate şi aflate în pericol, precum cele ale indienilor Hopi, Navajo si Walpiri din Australia. În total, Hale a cunoscut 50 de limbi diferite.

Papalitatea are o istorie lungă de multilingvistică, iar tradiţia a fost continuată până astăzi cu cei mai recenţi foşti papi: Ioan Paul al II-lea şi Benedict al XVI-lea. Ioan Paul al II-lea putea să vorbească fluent poloneza, greaca veche, latina, italiana, franceza, spaniola, portugheza, engleza, esperanto şi germana, avea cunoştinţe de bază în cehă, lituaniană, rusă, maghiară, japoneză, tagalog şi unele limbi africane. Papa demisionar, Benedict al XVI-lea, vorbeşte fluent în cel puţin 12 limbi.

Unde evadam in week-end

Cultură

Deșteptarea

19 iulie 2013

Vineri, 19 iulie, de la ora 16.00, la Teatrul Municipal “Bacovia”, in cadrul Festivalului National de Teatru in Limba Engleza “I.D Fest”, vor fi prezentate monoloagele sectiunii “Work in Progress”. Seara, Eliza Noemi Judeu va interpreta “A Women Alone”, incepând cu ora 21.00. Sâmbata, de la ora 17.00, va avea loc ceremonia de decernare a premiilor din acest an.

Vineri, in “Pub S4”, de la ora 22.00, tinerii bacauani sunt asteptati la “Different Party”. Sâmbata, 20 iulie, in acelasi pub, fanii muzicii rock vor putea participa la “Rockoteca”.

Sâmbata, 20 iulie, “The Stage” gazduieste, de la ora 22.00, lansarea albumului “Aici sau la pachet?” semnat de Smokey & Kream. Invitatul special este Dj Undoo, iar biletele pot fi achizitionate de la intrare cu 15 lei.

Bacauanii sunt asteptati, sâmbata, 20 iulie, la Aqua Club Gheraiesti, incepând cu ora 21.00, sa petreaca alaturi de Alexandru Jijian, Stefan Rou si SYL. Pretul unui bilet este de 15 lei.

Amatorii de cocktailuri cu gheata sunt invitati, sâmbata, 20 iulie, sa se racoreasca la “Ice Party’, in “Republic Pub”, de la ora 22.00.

In perioada 19-21 Iulie, la Slanic Moldova, se va desfasura “Festivalul Judetean de Folclor”. Astazi, de la ora 15.00, cei prezenti se vor putea bucura de un concert cu muzica populara. Sâmbata, 20 iulie, de la ora 15, pe terasa Cazino, se deschide târgul mesterilor populari, urmat de un nou recital folcloric. In ultima zi, de la ora 15, va fi organizat Spectacolul de Gala.

Iubitorii de film pot viziona in aceasta saptamâna, la Cinema City din “Arena Mall”, nu mai putin de trei premiere:
R.I.P.D. Copoi pentru strigoi – 3D Gen: Actiune
Alerta de grad zero – Titlu original: White House Down
Gen: Actiune Regia: Roland Emmerich
Scenariul: James Vanderbilt. In rolurile principale: Channing Tatum, Jamie Foxx, Maggie Gyllenhaal, James Woods.
Politistul John Cale (Channing Tatum) a primit un raspuns negativ la cererea sa de a se angaja in Secret Service, în mult visata echipã ce rãspundea de protecþia preºedintelui american James Sawyer (Jamie Foxx). Nevrând sã o supere cu aceastã veste rea, el o invitã pe fiica lui într-o vizitã la Casa Albã. Chiar în timpul turului de vizitare, Casa Albã este luatã cu asalt de un grup paramilitar înarmat pânã în dinþi. Acum, când guvernul Statelor Unite intrã în haos, iar termenul dat de teroriºti e pe cale sã expire, numai Cale îºi mai poate salva fiica, preºedintele ºi þara.

Oferta irezistibila – Titlu original: The Best Offer
Gen: Romantic Regia: Giuseppe Tornatore Scenariul: Giuseppe Tornatore
In rolurile principale: Geoffrey Rush, Jim Sturgess, Sylvia Hoeks.
Virgil Oldman este un colecþionar de tablouri de artã care ºi-a trãit viaþa în lux, fãrã sã fi avut vreodatã sentimente de dragoste pentru o femeie. Intr-o zi primeºte un telefon de la Claire, o tânãrã moºtenitoare a unei familii bogate, care doreºte sã facã o evaluare a obiectelor de artã pe care aceasta le deþine. Virgil este de acord sã viziteze faimoasa colecþie ºi se simte atras de misterioasa Claire.

Madalina Gheta

Lauri pentru Ansamblul artistic „Mugurasii” din Agas

Cultură

Ion Moraru

19 iulie 2013

Ansamblul artistic „Mugurasii” din Agas a cucerit, de curând”, Trofeul Festivalului International de Folclor „Dobroge mândra gradina” si a marit panoplia succeselor pe care le-a obtinut in activitatea sa artistica, pe care o desfasoara de mai multi ani. Fiind mesageri ai frumoaselor obiceiuri populare de pe valea Trotusului, membrii acestui ansamblu au sustinut in cadrul festivalului spectacole in mai multe localitati din judetul Constanta (la Mangalia, Albesti, Dulcesti, 23 August si Cumpana) si prin autenticitatea interpretarii, au intrat in posesia trofeului Festivalului International de Folclor „Dobroge mândra gradina”, ajuns la cea de-a IX a editie.

Invatatoarea Ecaterina Rata, ce coordoneaza cu multa daruire acest ansamblu, ne-a declarat despre rasunatorul succes obtinut de „Mugurasii” din Agas: ”La editia din acest an a Festivalului «Dobroge, mândra gradina», au fost implicate în jur de 40 de ansambluri din tara si din strainatate (patru fiind din Turcia, Grecia, Bulgaria si Ungaria). Ansamblurile au concurat pe doua sectiuni: una pentru Ansambluri de cântece si dansuri si o alta pentru Ansambluri folclorice de traditii si obiceiuri populare (la care am participat si noi).

Concursul a prilejuit desfasurarea unui maraton de spectacole la care fiecare ansamblu participant a adus ce a fost mai frumos din zona de provenienta. În concurs ne-am pregatit cu un colaj de datini si obiceiuri de iarna din zona Vaii Trotusului, astfel ca în toiul verii «mugurasii» mei au purtat cu mândrie vestimentatia specifica iernii, inclusiv pieile de ursi. În colaj am pregatit:plugusor, caprele, dansul caiutilor, dansul ursilor si mascatii, care au încântat juriul si au cucerit publicul. Dupa seara concursului pe buzele tuturor se rosteau numai cuvinte de lauda si putina invidie pentru prestatia acestor copii care au muncit foarte mult si au cucerit trofeul festivalului”.

Invatatoarea Ecaterina Rata ne-a mai declarat: ”Primaria comunei Agas ne-a sprijinit deplasarea închiriindu-ne un autocar pentru membrii ansamblului si pentru recuzita care a fost voluminoasa. Tot ceea ce s-a realizat a fost posibil prin truda neconditionata a cunoscutei interprete de muzica populara Maria Tataru si a deosebitului coregraf Robert Costrovanu, care prin montarea originala a spectacolului a dovedit ca este printre cei mai talentati coregrafi din tara.

Alaturi a fost si Catalin Adam, prieten devotat al membrilor ansamblului dar cel mai mare rol l-au avut parintii, care s-au implicat si mi-au fost aproape în toate proiectele derulate. Le multumesc tuturor si sunt mândra ca nu am dezamagit, ba mai mult am adus un trofeu ce face cinste comunei Agas si judetului nostru si care ne-a ridicat stacheta foarte sus. Asa demonstram ca daca exista dorinta si pasiune, se pot obtine performante oriunde! «Mugurasii» din Agas au dus numele judetului Bacau pe cea mai înalta treapta!”.

Mentionam ca juriul Festivalului International de Folclor ”Dobroge, mândra gradina” – 2013 a fost condus de compozitorul, dirijorul si folcloristul Constantin Arvinte, iar din juriu au mai facut parte etnomuzicologul Steluta Popa, profesor doctor Maria Tanase Marin (care este si o apreciata interpreta de folclor) si maestrul coregraf Ion Cristian. La festival au fost prezenti observatori din Bulgaria, Rusia, Turcia si din Republica Moldova precum si din partea UNESCO.

Moinestenii s-au indragostit de bicicleta

Deșteptarea

19 iulie 2013

Sute de copii si tineri din Moinesti si imprejurimi au participat, ca spectatori sau concurenti, la prima editia a Eco-Maratonului si la cea de a II-a editie a Competitiei locale de ciclism Moinesti – Zemes, organizate de ONG Activ, cu sustinerea Petrom si in parteneriat cu Unitatea Teritorial Administrativa (UAT) Moinesti, Politia si Jandarmeria.

„Competitia s-a desfasurat pe doua trasee marcate de catre organizatori, de dificultate medie si sporita, in care au alternat zonele de padure, munte, deal, pietris si asfalt, explica Viorel Costea, purtatorul de cuvânt al Primariei Moinesti. Un traseu a fost de 11,5 Km si s-a adresat concurentilor cu vârsta cuprinsa intre 10-12 ani si Eco-Maratonistilor 18A, iar celalalt a fost de 21,5 Km si s-a adresat grupelor de vârsta 13-15 ani si 16-18 ani, masculin si feminin.”

S-au inscris 110 ciclisti pe cele patru categorii de vârsta, dar startul a fost luat de 80: 67 de ciclisti si 13 eco-maratonisti. Primii au plecat in teren voluntarii, care au avut rolul de a-i ghida pe concurenti sau de a le asigura asistenta medicala, tehnica, verificarea, hidratarea, recuperarea etc. Sosirea a fost in Parcul „Padurea de Pini”, unde i-au asteptat sustinatorii si autoritatile locale. La ora 11, imbujorati de efort, in aplauzele spectatorilor, au aparut primii concurenti. A urmat premierea câstigatorilor, apoi „Pasta Party”, la care a participat toata lumea, competitori, voluntari, organizatori si invitati.

Câstigatorii editiei 2013 – Ciclism 23 km

Grupa de vârsta 16-18 ani (masculin): locul I – Vladimir Tudosa; locul II – Vladut Narcis Ene; locul III – Alexandru Vrânceanu.
Grupa de vârsta 16-18 ani (feminin): fara
Grupa 13-15 ani (masculin): locul I – Eusebiu Tudose, locul II – Catalin Lazar, locul III – Vlad Fodor.
Grupa 13-15 ani (feminin): locul I – Stefania Ioana Marin, locul II – Roxana Mihaela Necula, locul III – Aida Stefania Alexandrescu si Ioana Venturia Curelaru.

Câstigatorii editiei 2013 – Ciclism 13 Km

Grupa de vârsta 10-12 ani (feminin): locul I : Maria Claudia Todeanca.
Grupa 10-12 ani (masculin): locul I – Sorin Alexandru Trofin, locul II – Andrei Harjaba, locul III – Constantin Catalin Buburuz.

Câstigatorii probei Eco-Maraton

Feminin: Locul I – Laura Fenea, locul II – Elena Marin, locul III – Simona Pintilie.
Masculin: Locul I – Vasilica Razvan Paunas, locul II – Andrei Daniel Chelaru, locul III – Cristinel Pintilie.

Pe lânga premii, diplome, medalii, la fiecare categorie, primii 50 de inscrisi la ciclism si primii 5 de la Eco-Maraton au primit câte o pereche de ochelari de soare sport, iar la tombola au fost oferite alte 25 de premii.

Stiinta Municipal Dedeman Bacau va incepe meciurile internationale in octombrie

Sport

Roxana Neagu

19 iulie 2013

Vicecampioana Stiinta Municipal Dedeman Bacau beneficiaza tur liber in Cupa EHF. Programul meciurilor va fi stabilit saptamâna viitoare, prin tragere la sorti.

Federatia Europeana de Handbal a publicat joi dimineata formatul competitional pentru Cupa EHF 2013-2014. La a doua prezenta consecutiva in aceasta competitie, Stiinta Municipal Dedeman Bacau va intra la semicerc in runda a doua preliminara.

Asttfel, la fel ca anul trecut, elevii lui Eliodor Voica vor avea de trecut doua tururi pentru a obtine calificarea in faza grupelor. Vicecampioana României se numara printre capii de serie din turul al II-lea, alaturi de RK Maribor Branic (Slovenia), SKIF Krasnodar, HC Kaustik, Permskie Medvedi (Rusia), BM Aragon (Spania), Chambery, HBC Nantes (Franta), Skjern Handbold, Mors-Thy (Danemarca), Lugi HF (Suedia), HC Portovik (Ucraina), OIF Arendal (Norvegia), S.L. Benfica (Portugalia), HC Zomimak-M (Macedonia) şi RK Nexe (Croatia). La acestea se vor adauga alte patru echipe venite din calificarile pentru Liga Campionilor.

Adversari

Printre posibilii adversari ai „studentilor” se afla a doua reprezentanta a României in Cupa EHF, HC Caras Severin, calificata, de asemenea, direct in turul secund. Pe lista mai figureaza Kadetten Schauffhausen, Pfadi Winterthur (Elvetia), RK Partizan (Serbia), Csurgo Handball Club (Ungaria), IFK Kristianstad (Suedia), Sporting (Portugalia), Porec (Croatia), SKA Minsk (Belarus) si A.C. Diomidis Argous (Grecia).

Pe de alta parte, echipa bacauana ar putea intalni una din cele 10 formatii care vor trece de turul I preliminar (7/8 – 14/15 septembrie). Programul meciurilor va fi stabilit marti, 23 iulie, prin tragere la sorti, iar partidele din turul al II-lea se vor disputa pe 12/13 – 19/20 octombrie.

„Este un avantaj faptul ca beneficiem de un tur liber in Cupa EHF si intram in competitie in octombrie. Obiectivul nostru este sa ne calificam in grupe. Ne dorim sa disputam cat mai multe meciuri internationale, acestea aducandu-ne beneficii din toate punctele de vedere” – spune antrenorul Eliodor Voica.

In editia 2012-2013, in care a debutat in Cupa EHF, Stiinta Municipal Dedeman Bacau a jucat 10 meciuri internationale. Echipa pregatita de Eliodor Voica s-a calificat in primavara europeana si a ocupat locul al III-lea intr-o grupa cu SC Magdeburg (Germania), HBC Nantes (Franta, finalista a competitiei) si Besiktas Istanbul (Turcia).

Sezonul 2013-2014 al Cupei EHF incepe cu trei runde de calificare care se desfasoara in sistem tur-retur (7/8 septembrie – 14/15 septembrie, 12/13 octombrie – 19/20 octombrie, 23/24 noiembrie – 30 noiembrie / 1 decembrie). Urmeaza faza grupelor (8 februarie 2014 – 30 martie 2014), sferturi de finala in dubla mansa (19/20 aprilie – 26/27 aprilie) si un Final Four (17/18 mai).

Fotbal / Cupa României. Aerostar merge mai departe

Roxana Neagu

19 iulie 2013

Duelul bacauan din turul inaugural al Cupei României 2013-2014 a fost câstigat de Aerostar.

Miercuri seara, intr-un meci desfasurat pe stadionul „Constantin Anghelache”, „aviatorii” au eliminat echipa a II-a a Sport Clubului.

Scorul a fost egal la finalul timpului regulamentar, 1-1, astfel incât formatia calificata s-a decis in prelungiri. Aerostar s-a impus cu 3-1 (au marcat: Marian Balan – min 52 si 120, Marius Pasniciuc -min 94/ Mario-Lucian Schiopu – min 50) si a avansat in faza al II-a a Cupei României, care se va desfasura pe 31 iulie.

Documente necesare pentru eliberarea unor tipuri de pasapoarte

Deșteptarea

19 iulie 2013

Continuam astazi publicarea unor informatii utile pentru cetatenii români care, in aceasta vara vin in vacanta si doresc sa-si reactualizeze unele documente care tin de Serviciului Public Comunitar pentru Eliberarea si Evidenta Pasapoartelor Simple si Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere si Înmatricularea Vehiculelor, cât si pentru alte persoane.

Pentru a evita aglomerarile si pierderea unui timp pretios, atât pentru solicitanti cât si pentru personalul de la institutia amintita, am solicitat câteva informatii de la comisar de Politie Florentina Neamtu, sseful acestui serviciu. “Obiectivele principale care stau la baza activitatii serviciului nostru vor fi, în continuare, transparenta, debirocratizarea, eliminarea si descurajarea oricaror forme si fapte de coruptie, prioritar ramânând asigurarea serviciilor de calitate pentru cetateni. Pentru a nu bloca accesul la ghisee si programul personal al cetatenilor, din acest an functioneaza camera live ce permite cetatenilor sa urmareasca pe internet evolutia numarului de ordine, accesând link-ul Serviciului Public Comunitar pentru Eliberarea si Evidenta Pasapoartelor Simple de pe site-ul Institutiei Prefectului – judetul Bacau: www.prefecturabacau.ro.

De asemenea, adresam rugamintea de a verifica din timp valabilitatea actelor (pasaport, permis de conducere auto) pentru ca, în cazul documentelor cu valabilitate expirata, detinatorii acestora sa se adreseze in timp util pentru schimbarea documentelor, informându-se riguros cu privire la documentele necesare pentru orice solicitare, ele fiind afisate la noi, dar si pe site.”

Documente necesare pentru eliberarea pasaportului simplu electronic pentru minorii care au împlinit vârsta de 14 ani: cartea de identitate sau, dupa caz, cartea de identitate provizorie a minorului, aflate în termen de valabilitate, în original; cartea de identitate provizorie, precum si cartea de identitate model nou (fara prenumele parintilor) trebuie însotite de certificatul de nastere, în original; declaratii de acord, hotarâre judecatoreasca sau act de stare civila, dupa caz, astfel: declaratie privind acordul de eliberare a pasaportului pentru minor data de ambii parinti, in original; atunci când declaratiile de acord se dau la ghiseu, este obligatorie prezenta parintilor, al unuia dintre parinti sau al reprezentantului legal, si documente de identitate ale acestora aflate în termen de valabilitate, în original; declaratia privind acordul de eliberare a pasaportului pentru minor data de parintele sau reprezentantul legal caruia i-a fost încredintat minorul prin hotarâre judecatoreasca definitiva si irevocabila, în original, însotita de hotarârea instantei, în original; declaratia privind acordul de eliberare a pasaportului pentru minor data de un parinte, chiar daca nu exista acordul celuilalt parinte, în original, însotita de documentele emise de institutia care organizeaza studiile sau concursul, documente emise ori avizate de o autoritate administrativa româna cu competente în domeniu, sau, dupa caz, documente emise ori avizate de o autoritate medicala româna, din care sa rezulte perioada, respectiv statul/statele în care se vor defasura studiile, concursurile oficiale sau tratamentul medical, în original; declaratia privind acordul de eliberare a pasaportului pentru minor data de parintele supravietuitor, în original, însotita de actul de deces al celuilalt parinte, în original; declaratia privind acordul de eliberare a pasaportului pentru minor data de un parinte si hotarâre judecatoreasca prin care instanta a suplinit acordul celuilalt parinte, ramasa definitiva si irevocabila, în original; certificatul de casatorie al minorului casatorit în conditiile legii, în original; chitanta reprezentând costul pasaportului simplu electronic (302 lei se achita la C.E.C. Bank); pasaportul anterior al minorului, daca acesta exista.

NOTA: documentele se depun personal de catre minor.

S-a incheiat campania „Prea rebel sa fii condus!”

Silvia Patrascanu

19 iulie 2013

Cea mai intensa campanie nationala initiata de Agentia Nationala Antidrog (ANA) – „Prea rebel sa fii condus” – se incheie luna aceasta. Evenimentul a fost marcat de reprezentantii Centrului de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog (CPECA) Bacau, ieri, in Parcul Cancicov. Inspectorii si tinerii care fac voluntariat la CPECA s-au intâlnit la ora 17, pe aleea centrala, unde au organizat un punct de informare.

La eveniment au participat si reprezentantii unor institutii partenere, cum ar fi Inspectoratul Judetean de Politie, Directia de Sanatate Publica, Asociatia pentru Prevenirea Adictiei si Comportamentului Adictiv, Centrul „Europe Direct”, Asociatia „Exploratori pentru Viitor” – Filiala Moldova, „Cercetasii României – Filiala Bacau, Asociatia pentru Promovarea Dezvoltarii Personale (APDP).

Copii si parinti, voluntari si specialisti, toti s-au bucurat de vremea buna si de programul bogat pregatit de Centrul Antidrog Bacau. Organizatorii au imbinat in mod fericit partea de informare si consiliere cu cea de divertisment si recreere.

Prima a cuprins distribuirea de pliante privind efectele consumului de droguri, alternativele pe care le ofera Europa pentru a reusi in viata si a fi fericit, promovarea unui comportament sanatos, informarea trecatorilor cu privire la campanie, la necesitatea de a ne implica in lupta impotriva drogurilor si de a-i ajuta pe cei care au ajuns dependenti. In acelasi timp, liceenii s-au distrat, iar copiii s-au jucat, au spart baloane si au desenat pe asfalt, fiind premiati cu fructe, diplome si carti.

Mai multe fotografii pot fi gasite pe pagina noastra de Facebook.

Iesim greu din criza. Primii la lene, ultimii la salarii

Economie

Ovidiu Pauliuc

18 iulie 2013

Judetul Bacau iese cu mare greutate din perioada de criza economica in care s-a afundat impreuna cu intreaga tara inca din 2008. Iar daca in unele zone cresterile indicatorilor economici arata optimist, in cazul nostru semnele de redresare sunt mult mai timide, dupa cum arata cifrele publicate de Comisia Nationala de Prognoza.

Dupa trei ani in care am fost singurul judet din tara cu lefuri in continua scadere, urmeaza patru ani in care lefurile vor creste, dar cu cel mai mic procent din tara. Comparativ cu altii, nu stam bine nici la prognozele privind somajul si nici la productivitatea muncii.

Bacauanii par sa nu aiba noroc nici in urmatorii ani de salarii mai consistente. Mai mult decât atât, chiar daca nu noi avem salariile cele mai mici, vom fi totusi ultimii din tara la procentul cu care vor creste lefurile. La acest capitol ne consolidam practic ultimul loc pe tara, intrucât de cel putin alti patru ani ne situam pe aceasta pozitie.

Conform Comisiei Nationale de Statistica, salariul mediu net de la nivel national va creste în perioada 2013-2016 cu 13,8%, de la 1.615 de lei în prezent, la 1.839 de lei peste patru ani. Cele mai mari cresteri se vor înregistra în judetele Caras-Severin (15,5%), Dolj (15,1%), Olt (14,5%), insa peste patru ani, în fruntea topului celor mai bine platiti salariati din România se va afla Bucurestiul (2.696 de lei), Ilfov (2.297 de lei), Gorj (1.940), Timis (1.851) si Cluj (1.845 de lei). Totodata, locuitorii mai multor judete din vestul, nordul si estul tării vor avea parte de cresteri salariale semnificativ mai reduse decât cele consemnate la nivel national.

Dupa o perioada destul de mare de scadere a lefurilor, in judetul Bacau, salariile vor creste, în medie, cu 9,2% în urmatorii patru ani, de la 1.212 de lei, la 1.323 de lei, respectiv de la 1.297 de lei, la 1.416 lei, potrivit datelor CNP. Cei mai prost platiti angajati vor ramâne locuitorii din Botosani, Maramures si Vaslui, unde salariile medii nete încasate în 2016 se vor situa în jurul sumei de 1.300 de lei, cu 500 de lei, respectiv cu 20% mai reduse decât media nationala.

“In judetul Bacau, salariile sunt la acest nivel pentru ca nu s-au mai creat locuri de munca in industrie. In schimb, s-a dezvoltat foarte mult comertul, unde locurile de munca sunt prost platite” – spune Martin Fartade, liderul local al sindicalistilor afiliati la confederatia „Cartel Alfa.

Bacaul va sta destul de prost si la capitolul scaderii somajului. La nivel national, scaderi se vor inregistra in urmatorii patru ani in toate judetele, dar in Bacau va fi la o rata dintre cele mai mici, cu doar -0,5%, in timp ce in alte judete scaderile vor fi de 1% sau chiar 1,9%. La nivel national, somajul va scadea de la 5,2%, nivel estimat pentru 2013, la 4,5% în 2016.

Productivitate slaba

Datele Comisiei Nationale de Prognoza fac referire si la productivitatea muncii in fiecare judet, unde Bacaul se situeaza in acelasi pluton codas, alaturi de judete precum Botosani sau Vaslui. Astfel, in cazul judetului Teleorman, spre exemplu, productivitatea unui locuitor va creste de la 3.858 de euro anul acesta, la 4.733 de euro în 2016, respectiv 22,7%, cea mai mare crestere de la nivel national. In schimb, un bacauan va aduce un plus de numai 19,6%, una dintre cele mai mici cifre din tara.

De mentionat insa ca valorile indicate de Comisia Nationala de Prognoza pot fi influentate de multi factori, astfel incât sa nu mai fie valabile la finalul perioadei de prognoza. Asa s-a intâmplat cu prognozele facute in 2008, care au fost date peste cap de criza financiara.

Laborator de informatica performant la Colegiul National „Gh.Vranceanu”

Roxana Neagu

18 iulie 2013

Fundatia Comunitara Bacau a dotat laboratorul de informatica a Colegiului National „Gh.Vranceanu” cu 18 calculatoare noi, performante, de ultima generatie si tot atâtea monitoare. Suma totala a investitiei este de aproape 32.000 lei si provine din donatii si sponsorizari.

„Mare parte a banilor s-au strâns in urma evenimentului derulat de noi pe 1 iunie sub genericul «Lampioanele sperantei»”, a declarat Mihai Caprioara, directorul executiv al fundatiei. „Elevii nostri vor fi cei mai multumiti de ceea ce s-a investit in acest laborator, in care lucram cu unitati vechi de peste 13 ani”, a spus si prof. Gabriel Andrei, directorul colegiului.

La inaugirarea laboratorului au participat invitati speciali printre care Andrei Muit – presedinte Betania si senatorul Dragos Luchian. Fundatia Comunitara finanteaza organizatii si grupuri de initiativa care gasesc solutii locale, inovatoare si de impact la nevoile comunitatii.

Membrii fondatori au fost Catalin Grigoriu, Gabriel Andrei, Alin Giurea, Cristina Cojocaru, Mihai Caprioara si Geanina Ozturk. Initiativele fundatiei sunt sustinute de medici, avocati, profesori si oameni de afaceri.

1...4.1614.1624.163...5.783 Pagina 4.162 din 5.783