Niciodată nu l-am apelat pe numele mic, Vasile. Eram cam de aceeași vârstă, la probabil numai câteva luni înainte el, dar nu puteam să-i spun simplu Vasile, așa cum procedau alții, după moda „șmecherilor” de occidentali. Eu am păstrat, ca în toate cazurile similare, distanța între un director și un ziarist, pe care o numesc mereu „defect profesional” fiindcă așa cred eu că ar trebui să ne purtăm, cum spuneam, „profesional”.

Ne cunoșteam de mai multă vreme și am fost de zeci de ori împreună ba în câte o fermă, ba la câte un lot agricol experimental, ba la câte o acțiune din suita interesantă a unor cursuri de profesionalizare (a celor care doreau să facă agricultură performantă) sau la câte un târg ori expoziție cu profil agricol. Pentru că Vasile Aichimoaie, pe numele său întreg, lucra în domeniul agricol – director al Oficiului Județean de Consultanță și, până la ieșirea la pensie, directorul Direcției Agricole Județene.

Când a fost la doar o jumătate de pas de momentul pensionării, mi-a acordat un scurt interviu și mi-a vorbit despre menirea lui de diriguitor al unor instituții agricole și chiar de practician în unele ferme.

De Sf. Vasile l-am felicitat cum se cuvine la asemenea evenimente, dar cu numai câteva zile înainte de aceasta m-a sunat și m-a rugat să-l consiliez pentru a trimite ziarului Deșteptarea o scrisoare de mulțumire la adresa unui medic băcăuan neurolog. Cu ceva timp în urmă, Vasile și-a condus fiica pe ultimul drum și am simțit și eu că nimic parcă nu-l mai putea consola. Spre sfârșitul anului trecut și ginerele său a avut un atac cerebral, iar medicul băcăuan la care s-a apelat în cele din urmă, a dovedit că are „mâini de aur”. Mulțumirile lui Vasile au apărut în ziar și el, petiționarul, era extrem de mulțumit. Ginerele își mai revenise. Nu de alta, însă are copilași de crescut.

Nu puteam gândi ce va urma numai peste vreo zece zile: Vasile însuși a plecat să-și revadă, acolo Sus, iubita fiică. S-a întâmplat fulgerător și ne-a lăsat pe toți perplex. „Am rămas fără un om deosebit” – mi-a transmis un coleg al său. „Este un moment greu pentru noi, pentru colegi, pentru cei apropiați, dar mai ales pentru cei rămași acasă – a scris pe Facebook alt coleg și prieten. Pentru cei apropiați, rămâne imaginea vie a inginerului VASILE AICHIMOAIE, un bun profesionist, cu o voce blândă, încurajatoare! Inginerul VASILE AICHIMOAIE a avut un cuvânt greu de spus în agricultura județului nostru.”

Dumnezeu să te aibă în paza lui, Domnule Vasile!

Ciți și „Pamântul nostru il putem pune pe pâine, sa-l mâncam, atât de roditor este”, interviu cu Vasile Aichimoaiei.

În luna OCTOMBRIE 2022 în judeţul Bacău numărul unităţilor de cazare (cu o capacitate de cazare ex-istentă de minim 10 locuri-pat) care au funcţionat a fost de 95 unităţi, acestea oferind un număr de 4.114 locuri de cazare.

Comparativ cu luna OCTOMBRIE 2021, numărul de unităţi a scăzut cu 12 unități (-11,2%), iar numărul de locuri oferite turiştilor a scăzut cu 82 locuri (-2,0%).

Comparativ cu luna SEPTEMBRIE 2022, numărul de unităţi a scăzut cu 16 unități (-14,4%), iar numărul de locuri oferite turiştilor a scăzut cu 290 locuri (-6,6%).

Pe total judeţ Bacău, în luna OCTOMBRIE 2022 s-a realizat un indice de utilizare netă a locurilor de cazare de 26,0%, mai mare decât cel înregistrat în luna OCTOMBRIE 2021 (20,0%) şi mai mic decât cel înregistrat din luna SEPTEMBRIE 2022 (26,9%). Pe tipuri de unităţi de cazare cel mai mare indice s-a înre-gistrat în bungalouri, în timp ce pe zone turistice cel mai mare indice s-a înregistrat în stațiuni balneare.

Numărul sosirilor turiştilor în luna OCTOMBRIE 2022 a fost de 15.445 persoane (93,0% români şi 7,0% străini). Comparativ cu luna OCTOMBRIE 2021, numărul sosirilor turiştilor a crescut cu 2780 persoane (+22,0%), iar faţă de luna SEPTEMBRIE 2022 acesta a înregistrat o scădere cu 536 persoane, respectiv –3,4%.

Durata medie a şederii în luna OCTOMBRIE 2022 a fost de 2,1 înnoptări/persoană, mai mare decât în luna OCTOMBRIE 2021 (2,0 înnoptări/persoană) și mai mică decât în luna SEPTEMBRIE 2022 (2,2 înnop-tări/persoană).

În perioada 01.01.-31.10.2022, numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică a fost în judeţul Bacău de 145.892 per-soane, din care 93,2% turişti rezidenţi în România şi 6,8% turişti nerezidenţi.

Comparativ cu perioada corespunzătoare din anul 2021, numărul acestora a crescut cu 17.293 sosiri pe total (+13,4%), ca urmare a creșterii numărului de sosiri a turiştilor rezidenţi cu 11.956 (+9,6%), în timp ce numărul sosirilor celor nerezidenţi a crescut cu 5.337 (de 2,2 ori ).

Durata medie a şederii pentru turiştii care au vizitat judeţul Bacău în perioada 01.01.-31.10.2022 a fost de 2,1 înnop-tări/persoană (faţă de 2,0 înnoptări/persoană în perioada 01.01.-31.10.2021), pentru turiştii rezidenţi de 2,0 înnop-tări/persoană (faţă de 1,9 înnoptări/persoană în perioada 01.01.-31.10.2021), iar pentru cei nerezidenţi de 3,1 în-noptări/persoană (faţă de 3,4 înnoptări/persoană în peri-oada 01.01.-31.10.2021).

Vă invit să vă delectaţi cu o savuroasă pagină despre reţeaua de restauraunte din oraşul Bacău şi modul în care se făcea alimentaţia publică la mijlocul deceniului 7 al secolului trecut. Articolul a fost publicat în numărul din martie 1976 al revistei „Flacăra” („dosarul”: Fără prejudecăţi despre RESTAURANTE MARI, RESTAURANTE MICI), sub semnătura lui Răzvan Bărbulescu, purtând titlul: Depăşirea planului de încasări nu este incompatibilă cu o servire exemplară într-un cadru civilizat (profesor Lucian Șerban, deferlari.ro).

„Duminică, 1 august. Seara, la restaurantul „Parcul Libertăţii“ erau două nunţi, în interior şi pe terasă, iar în grădină se bea bere şi se mîncau seminţe. De dovleac. Cu plăcere sau cu îndîrjire, toată lumea, la unison, era mobilizată ca la un adevărat concurs „cine mănîncă şi împrăştie mai repede“. Atîta dăruire, mărturisesc sincer, impresiona. Şi organizarea. Moderna unitate pusese la dispoziţia amatorilor, evident în limita posibilităţilor, farfurioare pentru coji. Părăsindu-ne o clipă extazul, constatăm cu toată seriozitatea că după două-trei-patru ore farfurioarele deveniseră cu totul neîncăpătoare şi nu numai ele, ci şi feţele de masă şi grădina şi…„ ca într-o imagine de coşmar, albele coji ajunseseră să acopere totul. Altfel, unitatea era bine aprovizionată cu „fripturi, antricoate, organe“, dar cine mai avea timp de ele?! Restaurantul este modern, Parcul Libertăţii frumos, plin de seminţe şi sticle de bere, goale, primele datorate numeroşilor „furnizori“ de toate vîrstele, şi de ambele sexe, dar de aceeaşi culoare, iar celelalte — rod al iniţiativei unităţii de a vinde bere oricui şi oricum, cu sticla şi cu Iada, în parc sau în picioare, în grădină. Ceva mai tîrziu, la „Moldoveanca„, toată lumea bea. Încet, cumpătat, moldoveneşte. „Dacă nu-i dai unuia de băut fără mîncare, te bate de te sminteşte sau îţi umple condica de minciuni“, mi se confesează Florica Lupaş, care-i ţine locul responsabilei, plecată în concediu. Localul mic, dar cochet, îngrijit, v-aţi dat probabil seama după denumire, este unul cu specific local şi oferă la preţuri de categoria a doua cîteva dintre invenţiile culinare moldoveneşti, însă în seara asta are foarte puţini amatori. Absolut firesc. Ca să ştii să preţuieşti binele trebuie neapărat să ai de-a face cu răul. De pildă, la restaurantul „Decebal“! Drumul spre interiorul restaurantului, cel mai modern din Bacău, o adevărată oază de linişte, civilizaţie, bun-gust şi bună servire, trece prin infernul grădinii unde trebuie să fac un veritabil slalom printre numeroşii amatori de bere, care la ora aceea sprijineau tot ce găseau: stîlpi, coloane, scări. Pentru că şi aici, berea, pe lîngă cea servită cît de cît civilizat şi prompt la mese, se vindea în două colţuri cu coadă şi scandal, în picioare. Tot „Decebal“, tot categoria I, dar altă optică asupra comerţului.

Luni, 2 august, îi însoţesc pe dr. Dan Alexandrescu şi pe unul dintre asistenţii Inspectoratului sanitar într-un scurt raid de dimineaţă prin cîteva unităţi ale Trustului de alimentaţie publică din Bacău. Constatările pe scurt. La „Popas‘‘-Gherăeşti, într-un local care aşteaptă renovarea, sălile de consumaţie, dichisite cu o recuzită de la revelion, erau aranjate cu grijă, dar pereţii erau murdari şi pe alocuri scorojiţi, covoarele atît de pătate şi de murdare încit nu le mai puteai ghici culoarea, iar bucătăria, în materie de muşte, tindea să stabilească un record. Restaurantul „Nord“ „lucra“ numai cu grădina şi cu o încăpere profilată pe produse de tip „Gospodina“, despre care responsabilul Gheorghe Melinte avea numai cuvinte de laudă, dar căreia tocmai în dimineaţa aceea i se defectase instalaţia frigorifică, termometrul arătind in jur de +13 grade. „Micul restaurant“, unitate ieşită zilele acestea din renovare şi propusă, într-un viitor apropiat, pentru demolare, n-are, fie şi pentru această scurtă existenţă, o vitrină frigorifică, produsele crude şi preparate (de care unitatea nu duce cîtuşi de puţin lipsă) fiind ţinute „la vedere“ sub o foiţă de celofan. Oricum, dacă nu se vînd, se strică. În continuare, ne impresionează plăcut unitatea cu autoservire „Macul Roşu“, Îngrijită şi bine gospodărită, „Lacto-vegetarian“-ul cu o încăpere pentru copii şi o încărcată listă de bucate sau bogatul sortiment culinar al restaurantului „Bistriţa“. Seara, pe cont propriu, în calitate de consumator, aştept 20 de minute să vină un ospătar, sau să debaraseze cineva masa. Înzestrată cu pahare murdare, scrum de ţigară, o faţă de masă, mă rog, o masă care nu se deosebea cu nimic de celelalte libere. Într-o atmosferă de certă nesiguranţă, pândit de diferiţi indivizi în libertate prin bucătărie sau prin locul de acces al ospătarilor, încerc să descopăr măcar responsabilul, prezent conform programului, dar absent conform voinţei proprii şi logicii barmanului Georgeta Dobrescu: „are şi el treabă, n-o să stea tot timpul aici!“ Şi uite aşa, renunţ la mişcare, îmi piere şi foamea, singura grijă fiind să mă îndepărtez cît mai repede de privirile „amicale“ ale celor cîţiva magnifici cu echilibrul instabil. Am vizitat numeroase restaurante din Bacău. Mai mari şi mai mici, ale T.A.P.L.-ului şi ale O.J.T.-ului şi o remarcă s-a impus imediat: la Bacău se mănîncă bine. Adică unităţile sînt foarte bine aprovizionate, preparatele sînt numeroase şi prezentate într-o gamă culinară largă, şorturile de vin sunt din cele mai bune, bere (cel puţin cit a durat ancheta noastră) s-a vîndut din belşug. Firesc, cei ce răspund de aceste treburi, respectiv conducerile T.A.P-L.-ului şi O.J.T.-ului sau diferiţii responsabili de unități cu care am stat de vorbă, sînt mîndri de încasările lunare, de planurile „de vinzare“ depăşite. Firesc, pentru această bună aprovizionare trebuie să alergi, să te zbaţi, să sondezi, să n-aştepţi pentru că nu-ţi vine de nicăieri de-a gata un vin bun, de pildă. Dar acest aspect nu este singurul. Şi aici se impune o a doua remarcă: desigur, vindem, dar cum? Este de fapt şi concluzia anchetei noastre. Nu vedem nici o incompatibilitate între depăşirea planului de încasări şi o servire exemplară intr-un cadru civilizat, o dovadă în acest sens, pe lingă cele menţionate anterior, fiind restaurantul „Parcul trandafirilor„. O faţă de masă curată, un aer care se poate respira, un serviciu prompt, o orchestră discretă sînt numai cîteva dintre atributele unui local civilizat, indiferent dacă este mare sau mic şi patronat de T.A.P.L. sau O.J.T.”

Început de an promițător la Centrul de Transfuzii Bacău, promițător prin prisma cifrelor statistice ale lui 2022, care a fost un an mult mai bun decât ultimii doi, pandemia fiind cea care și-a pus amprenta pe activitatea de aici. Dacă înainte de pandemie la Centrul de Transfuzii se înregistrau câte 8-9.000 de donări pe an, în 2022 au fost recoltate 7884 de pungi de sânge. Comparativ cu anii precedenți, cu 7304 pungi de sânge recoltate în 2021 și 6443 recoltate în 2020, sunt speranțe că lucrurile vor reveni la normal.

În 2022, 10 băcăuani au donat sânge de 5 ori

Numărul donatorilor este mai mic pentru că sunt donatori care au donat de mai multe ori. Astfel, în 2022 au fost 10 donatori care au donat de 5 ori, 70 au donat de 4 ori, 213 au donat de 3 ori și 480 au donat de două ori. Practic, din numărul total de donatori, 773 sunt donatori fidelizați. Este îmbucurător și faptul că se observă o creștere a numărului de donatori inițiali, adică a celor care donează pentru prima dată. „Dintre donatorii inițiali se selectează donatorii fidelizați. Sunt mulți cei care vin odată după care nu mai revin, dar sunt și unii care înțeleg și încep să vină de două-trei ori. Cei care donează de câte cinci ori pe an sunt donatori fidelizați în ani de zile, dar ne mulțumim și cu cei care donează de câte două-trei ori”, ne-a spus dr. Adriana Ghindă, directorul Centrului de Transfuzii Bacău.

Scăderea populației în județ afectează numărul de donatori

Practic, anul 2022 a fost „salvat” în ultimul trimestru, când au fost colectate peste 2000 de pungi de sânge, „ca în vremurile bune”, după cum a spus dr. Adriana Ghindă. Un alt factor care se răsfrânge asupra numărului donatorilor și implicit a donărilor ține de domeniul statisticii. Potrivit cifrelor ultimului recensământ, populația județului a scăzut cu aproximativ 40.000 de persoane, scădere care a avut loc în rândurile populației active, adică exact segmental țintă pentru donatori, 18-60 de ani.

Cum a început anul la Centrul de Transfuzii

Sigur, nu e o noutate, iar această situație se regăsește la fiecare început de an. Este și firesc ca după perioada în care cu toții am stat la masa și s-au făcut chiar și mici sau mai mari excese, nu prea se gândește nimeni la actul de donare de sânge. Ca atare, colecta pentru prima săptămână din 2023 nu este una însemnată, cea mai bună zi de recoltare neaducând mai mult de 20 de pungi. Și dacă am început un nou an, în multe domenii cu noutăți, în ceea ce privește donarea nu s-a schimbat nimic. Și când spunem asta, ne referim la beneficiilor de care se bucură donatorii, respectiv bonuri de masa care se dau pe card (7 tichete x 9,56 lei), zi liberă de la serviciu, gratuitate pe transport public timp de o lună la nivel de municipiu și analize gratuite.

„Fluxurile mari de donatori a rămas în zilele de vineri și de sărbători legale, ceea ce înseamnă că, acele tichete de masa, așa cum sunt ele, contează. Altfel nu am o explicație cum luni, marți, miercuri, joi, avem 25-30 de donatori și vinerea avem 50. Sau înainte de Paște și Crăciun sunt mulți. Și cu zilele libere e cu dus-întors, pentru că mulți angajatori nu dau această liberă, deși noi le dăm adeverințe”, a explicat șefa Centrului de Transfuzii Bacău.

„Schimbarea la față”

Poate că acest subtitlu este mult prea pretențios, dar trebuie să scoatem în evidență și faptul că în această perioadă, la Centrul de Transfuzii, se execute tot felul de lucrări de renovare. „Mai schimbăm câteva ferestre, ferestre care datează din 1965, am mai refăcut încăperi care aveau faianță de când s-a dat clădirea în folosință, am pus pe jos în toate încăperile, așa cum cer toate normele sanitare, tarchet, fără muchii, fără colțuri. Am refăcut și grupurile sanitare, am și văruit…”, a precizat dr. Adriana Ghindă care a indicat și sursa de finanțare – Institutul Național de Transfuzie Sanguină. Tot șefa Centrului de Transfuzii Bacău ne-a spus că întotdeauna mai este nevoie de câte ceva. Și a făcut din nou referire la personal, centrul băcăuan funcționând de ani buni de zile subdimensionat din acest punct de vedere. „Mi-aș dori anul acesta să putem achiziționa o mașină a noastră, o autospecială, să nu mai depindem de Stația de Ambulanță pentru colectele mobile și pentru transportul sângelui”, a mai spus dr. Adriana Ghindă care a subliniat și faptul că s-a revenit la normal din punct de vedere al colectelor mobile. Mai mult decât atât, 30% din colectă provine din colectele mobile, acestea desfășurându-se la Târgu Ocna, Moinești, Comănești și Onești, colectele având loc cam odată la trei luni. Foarte importante sunt și colectele efectuate în rândul unor instituții cum ar fi Jandarmeria, Poliția, unitățile militare sau ISU.

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Bacău au dispus trimiterea în judecată a trei inculpați, (două persoane fizice și o societate) în sarcina cărora s-a reținut comiterea unor infracțiuni de folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, săvârșite în forma autoratului și a instigării.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut, în esență, următoarea stare de fapt:
În perioada 2015 – 2018, în contextul implementării proiectului intitulat „Înființare fermă mixtă și construire anexe gospodărești ale unri exploatații agricole în comuna Blăgești (jud Bacău), unul dintre inculpați, la instigarea celuilalt, ar fi depus la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) mai multe documente inexacte (oferte, declarații, etc.), demersuri care ar fi avut ca urmare obținerea pe nedrept fonduri nerambursabile în valoare totală de 1.180.288 lei.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale s-a constituit parte civilă cu suma menționată mai sus.

În cauză au fost dispuse măsuri asigurătorii.

Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Bacău cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză.