S-a tinut, la Hârja, a zecea editie a „Festivalului placintelor”, despre care s-a spus, cu dreptate, ca a fost cea mai reusita. Am avut si eu curiozitatea sa gust un cub dintr-o asemenea bunatate… din dovleac. Foarte buna!
În poiana din fata Hanului „Margareta“ am întâlnit însa si alte lucruri bune si frumoase: o parada de costume populare, împreuna cu un spectacol antrenant. M-am retras dupa un microbuz scolar, pentru a ecrana spatiul de pâna la boxele audio, si am facut câteva înregistrari pretioase: cu pr. Ioan Bitir, Eugenia Floroiu, Nicolae Vrânceanu, Gh. Tutuianu, despre valorile spirituale depozitate în satele din apropiere, inclusiv despre graiul din acele locuri. Cu ultimii doi am mers apoi la Poiana Sarata, curios sa vad casa natala a celebrului geograf Ioan Sandru (n. 1913).
Am gasit-o trista, singura, dezgolita, fara poarta si gard, asteptând o fapta buna, care a si venit din partea lui Nicolae Vrânceanu. Ruda prin alianta cu familia savantului, s-a oferit sa faca diligentele necesare pentru ca acolo sa fiinteze Muzeul Memorial „Ioan Sandru“.
Da Doamne! De la Oituz, Gh. Butucaru mi-a relatat despre un taran din Marginea – Apostu -, care acum doua decenii i-a spus, timp de o ora, povestea lui Greuceanu în versuri. Maria si Alois Balint, romano-catolici, m-au chemat sa le pozez costumele nationale, „deloc diferite de ale ortodocsilor din zona“, iar lui Gh. Tutuianu i-am promis sa revin pentru a mai vorbi despre/cu Vleja si Cont ori despre Apostol Bologa din Poiana Sarata.
