Organizatia mondiala a sanatatii (OMS) a tras un semnal de alarma asupra excesului ponderal la copii, in urma cu aproape doua decenii. Daca la inceput, tarile puternic dezvoltate – SUA, Franta, Germania – aveau numarul cel mai mare de copii cu exces ponderal, ulterior si copiii din tarile mai putin dezvoltate s-au “molipsit “de aceasta “stare morbida “. Cum s-a ajuns aici? Dezvoltarea societatii de consum, abundenta reclamelor care prezinta bombe calorice ce pot fi “gustarea ideala” pentru copilul tau, avântul tehnologiei care tine copilul in fata calculatorului, in detrimentul miscarii in aer liber si mai ales lipsa constientizarii problemei, alaturi de lipsa educatiei alimentare stau la baza acestei probleme de sanatate.
Cum aflam daca copilul are exces ponderal? Medicul de familie sau medicul pediatru cântareste si masoara inaltimea copilului, cu ocazia bilanturilor clinice, la diferite vârste, si conform unor formule va poate comunica daca copilul are sau nu greutatea normala. In functie de excesul ponderal copii pot fi supraponderali (kilogramele in plus sunt mai putin de 10) si obezi (kilogramele in plus sunt peste 10 si mai mult).
La nastere, copilul are tesut gras aprox. 10%-15% din greutatea corpului; la un an când isi tripleaza greutatea de la nastere, tesutul gras este de aprox. 25%- 30% din greutatea corporala, motiv pentru care copilul e bucalat si durduliu. In urmatorii 5 ani, proportia de grasime scade regulat deoarece copilul incepe sa mearga, mai mult creste in inaltime si mai putin se ingrasa. La vârsta de 6 ani tesutul gras incepe din nou sa creasca si este numit “salt de adipozitate“, adica cresc celulele grase (adipoase).
Când trebuie sa ne ingrijoram? Când saltul de adipozitate se face inainte de 6 ani! Atentie la fetite, care in mod normal au tesut adipos ce reprezinta 25% din greutatea corporala iar furtuna hormonala din perioada pubertatii accentueaza cresterea in greutate. Din acest motiv parintii trebuie sa fie atenti la greutatea copiilor in primii ani de viata. Un copil care face saltul de adipozitate inainte de 6 ani are risc crescut de a deveni obez.
Obezitatea nu este o fatalitate dar dincolo de aspectul mai putin estetic asociaza boli precum dibetul de tip 2, hipertensiunea arteriala, incarcarea grasa a ficatului, boli osteoarticulare la nivelul coloanei vertebrale, bazinului si picioarelor, depresii si in peste 50% din cazuri risc de moarte prematura la vârsta adulta, deoarece organele se uzeaza mai repede.
Ce-i de facut? Daca genetic nu putem interveni – deoarece copii nu-si pot alege parintii- putem interveni in alimentatia copilului, in deprinderea obiceiurilor sanatoase privind alimentatia: incercati sa invatati copilul sa manânce la ore fixe; sa nu manânce in fata televizorului deschis (e important sa se concentreze la mestecat mâncarea si nu la reclama de la televizor); evitati mâncarea tip fast-food, salamuri, carnea de porc grasa, semipreparatele, cartofii prajiti, brânza topita sau tartinabila (de pe raft), aluaturi, foetaje, paste fainoase in exces, dulciurile de pe raft, chipsuri, inghetata, sucuri acidulate, pâine alba.
Invatati copilul sa manânce fructe proaspete si legume crude, cereale integrale simple (neindulcite), indulciti-le dvs. cu miere, iaurt natural semidegresat, oua, friptura preparata in casa, din carne mai slaba si fara hormoni de crestere (pe cât posibil), brânza semidegresata, paste din grâu integral, pâine integrala, cu seminte sau facuta in casa din faina integrala, prajituri facute in casa, suc facut in casa (apa,lamâie, miere de albine); antrenati-l la pregatit masa si asezat masa; puneti-i pachet la scoala, nu-i dati bani de pachet pentru ca nu stiti ce va mânca; implicati-va in meniurile de la gradinita sau cattering.
Incurajati copilul sa desfasoare constant activitati in aer liber – mersul pe jos, pe bicicleta, role, patine, schi, saniuta, volei, fotbal, etc.
Psihicul copilului supraponderal este deosebit de sensibil, cu tendinta la izolare, timid, uneori irscibil si poate fi afectat randamentul scolar.
E grea viata copilului supraponderal, dar si a parintelui care trebuie sa faca fata atâtor tentatii culinare si sa ghideze copilul pe drumul deprinderilor sanatoase, privind alimentatia.
Dragi parinti, daca ati constientizat ca un copil “gras si frumos“ nu e si sanatos inseamna ca ati câstigat prima lupta din razboiul cu obezitatea la copil.
Dr. Ana Olinic
