Daca nu stiati de ce va dispar din fata blocurilor gargaritele, magnoliile, ochiul boului, ciresii, sârmele de rufe si alte fleacuri necesare vietii în cartierele noastre înghesuite, sa stiti ca ori este vorba despre un interminabil program de modernizare al zonelor respective, ori este vorba despre despre programul de termie. Asa-i ca pe asta cu termia nu o mai stiati?
Asadar, dupa programul de spital municipal, dupa programul de stadion si sala sporturilor, dupa strada Milcov, dupa altele si altele, hop si programul de termie. De fapt, e primul, autoritatile îl prezinta ca fiind cea mai importanta investitie locala, si cum ar fi altfel, daca nu ar costa 60 de milioane de euro?
Sunt atât de multi bani, încât nici nu ne dam seama cât de multi. Ce se vrea? Se schimba aproape toate conductele prin care caldura si apa calda ajung la locatarii orasului, plus ca se face o investitie în producerea energiei electrice la CET (sa-i zicem CET, mai simplu decât Thermoenergy). Bun!
Bani europeni, bani de la noi din buzunar, sapam, rupem garduri vii, spargem trotuare, scuturam violent firul de viata si de confort al multor oameni în vârsta. Santul vine amenintator dinspre Nord, navaleste pe 9 Mai, intra subversiv în Cornisa, tulbura pisici si câini iesiti la treburile lor lumesti.
Aceasta investitie aparent grandioasa ar fi fost buna înainte de 1990. Acum, pâna si punctele termice s-au desfiintat, reteaua nu mai are clienti, lumea a fugit demult spre sistemele individuale. De ce? Fiindca sistemul centralizat si-a dovedit ineficienta, crapa si de Revelion daca are chef, e scump cât are chef. Se face propaganda intensa pentru revenirea populatiei în sistemul CET, pe miza rentabilitatii fara cusur ce va sa vina. Întrebat el însusi daca ar face acest pas, un fost director CET a spus ca nu.
Exista, totusi, vreun sfert din locuintele de bloc din Bacau care sunt la cheremul CET. Ca nespecialist, as putea gândi ca decât sa îngroape banii într-o teava lânga blocul meu si celelalte vecine, debransate complet, si sa-mi fure gargarita din gradina, mai bine ar da banii pentru câteva zeci de centrale individuale, pentru cei care într-adevar nu îsi permit o investitie de 60-80 de milioane de lei.
Repet, însa, ce au spus si au dovedit alti colegi înaintea mea: sunt prea multi bani, sunt prea multe capuse, sistemul centralizat nu crapa nici daca nu mai are nici un client, nici dintre cei adusi cu arcanul, cum ar fi unele institutii de învatamânt. Cea mai mare investitie din Bacau e sub pamânt. La fereala de ochii nespecialistilor.
