Din 1971, când a avut loc primul festival dedicat lui George Bacovia, organizat admirabil de Revista Ateneu, cu o contribuţie remarcabilă a lui Radu Cârneci, cu sprijinul factorilor politici şi culturali ai vremii, până astăzi, manifestările au fost puse sub diferite generice, Serbări, Reuniuni, Toamne şi chiar Festivalul Naţional Bacovia, în 2000.
Dar nu numai denumirile au cunoscut schimbări, ci şi conţinutul, formatul, perioadele de desfăşurare, însă, mereu era prezent Bacovia. Concomitent, în toţi aceşti ani, o serie de scriitori, critici şi istorici literari oneşti, băcăuani şi din alte localităţi, la care se adaugă reviste literare, au pus serios umărul la aducerea în prim plan şi aşezarea lui Bacovia în galeria marilor poeţi ai României.
Multora nu le plac clasamentele, dar Bacovia este al treilea mare poet al ţării. A fost o muncă imensă de cercetare, de valorificare şi valorizare critică a poeziei şi poetului, care a durat peste 50 de ani, cărţile de căpătâi fiind cele trei volume ale „Dosarului Bacovia”, semnate de Constantin Călin, peste care nimeni nu poate trece.
Mi-aş fi dorit ca actuala ediţie a Festivalului Naţional „George Bacovia” să fie o continuare la nivel calitativ a tot ce s-a făcut până acum, astfel ca eu, prietenii mei, publicul băcăuan, profesorii, studenţii, elevii să simtă, să vibreze la şi cu Bacovia. Nu numai pentru faptul că am cheltuit nişte bani (este important), ci pentru că „Naţional” nu înseamnă excluderea „localului”, cum s-a întâmplat în cele cinci zile de festival.
S-a afirmat public că s-a dorit o ieşire de sub cupola bacoviană, s-a dorit o manifestare modernă, un Bac-Fest, însă mi se pare o blasfemie să organizezi un Festival „Bacovia”, la care să nu vorbeşti nimic despre Bacovia. Niciun băcăuan nu a urcat pe scenele unui festival de talie naţională. O poezie n-a fost rostită, un gând nu şi-a făcut loc printre interesantele şi frumoasele, de altfel, manifestări din program. Un afiş violet n-am văzut prin oraş. E bine, e rău, timpul le va pune pe toate la locul lor. Este doar o părere.
