Mai țineți minte ce zaveră s-a stârnit când s-a propus că Pilonul II de pensii să nu mai fie obligatoriu, ci opțional? Eu îmi amintesc că a explodat societatea românească de parcă detonase o bombă nucleară. Tinerii frumoși și liberi ne țineau lecții de economie, despre faptul cum o să ne îmbogățească la bătrânețe pensiile private, spre deosebire de pensiile de stat care… care nu sunt bune.
Pilonul II de pensii, acele pensii private dar obligatorii, sunt o struțo-cămilă într-o economie de piață care presupune existența unor condiții obiective, între care concurența, libertatea alegerii și așa mai departe.
Or, de la început, Pilonul II nu a oferit nici concurență și nici libertate, pentru că participanții au fost obligați să cotizeze. Și la pensiile de stat, adică Pilonul I, cotizația este obligatorie, dar fără riscurile aferente unui sistem privat. Or, Pilonul II înseamnă, pe de o parte, contribuție obligatorie, ca la stat, dar riscurile asiguratului sunt cele de la privat; pe românește, pensia de stat va există cât va exista statul, pensia privată s-ar putea să nu existe dacă fondul la care ești obligat să contribui dă faliment.
O să spuneți că sunt povești, dar nu o să va dau exemple cu fonduri de pensii care s-au prăbușit prin SUA, silind cotizantii să se apuce din nou de muncă la 75-80 de ani. O să dau exemplul fondului meu, care, prin primăvară m-a anunțat că valoarea activelor mele a scăzut cu vreo 10% într-o singură luna.
Vorba vine, m-a anunțat, a trebuit să deduc eu după ce am comparat valorile din două luni consecutive. I-am întrebat ce s-a întâmplat – o scădere de 10 la sută într-o luna este imens; dacă scăderea s-ar menține, într-un an ai mai rămâne doar cu un sfert. Mi-au răspuns că așa a fost piața, au scăzut acțiunile, asta este. Ce să facei? N-ai ce să faci! Ghinion!
Când lumea a început să bage de seama această scădere, au început discuțiile. Ca să fie clar, activul ăla e suma pe care o strângi în cont prin contribuții și pe care o primești când ieși la pensie. Dar tinerii frumoși și liberi care urlasera împotriva desființării obligativității contribuției la Pilonul II nu mai erau disponibili pentru discuții. Își primiseră tainul și-și făcuseră treaba.
Discuția ar putea fi relansată după episodul recent în care fondul de pensii a investit o sumă colosală într-o companie germană care s-a dovedit a fi o vrăjeală ieftină. Da, nemții sunt oameni serioși, cum să nu!? Doar că firma respectivă e acuzată că și-a umflat veniturile cu vreo două miliarde de euro, că să dea mai bine pe bursă. Rezultatul e că valoarea unei acțiuni a scăzut de la 195 de euro (septembrie 2018) la 17 euro. Mă tem, însă, că discuția nu va exista.
Fondurile de pensii, care primesc lună de lună bani gratis de la cotizanții obligați să contribuie, au devenit atât de puternice încât își permit să practice un lobby agresiv. Din punctul meu de vedere, eu am pus de mult cruce acelor bani, n-au decât să facă borș cu ei. Deși, o asemenea “afacere” aș vrea și eu: 30 de ani să primesc bani de la fraieri, să fac ce vreau fără să mă întrebe cineva și să-mi iau comisioane babane chiar dacă cresc sau nu valoarea activelor.
Răzvan Bibire
