Criza perpetua la Protectia Copilului
La inceputul anului, Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) Bacau primea 91,6 milioane de lei, din care doar 44 de milioane de lei erau pentru bugetul propriu, restul fiind drepturi ale persoanelor cu handicap din judet. Seful institutiei avertiza, atunci, ca suma va acoperi doar 80 la suta din necesar. Cel mai grav era la salarii, mai ales ca nuerau inclusa indexarea de 8 la suta acordata de Guvernul Ponta, de care nu se stia. Noroc ca de la 1 ianuarie au fugit din sistem 238 angajati si s-a facut economie. Evident, pentru institutie, plecarea atâtor oameni nu a fost o bucurie deoarece a functionat cu 20 la suta sub necesar. Nici asa, banii nu ajung: ca sa achite salariile pâna la sfârsitul anului, DGASPC mai are nevoie de 600.000 de lei. Grav e ca cei mai multi dintre “evadati” erau lucratorii sociali, asistentii medicali si asistentii sociali, adica lucrau direct cu adultii sau copiii ocrotiti. Criza de personal este efectul salariilor foarte mici: “Dintre toti bugetarii, din toate sectoarele, angajatii nostri sunt cel mai prost platiti, sustine Sorin Brasoveanu, director DGASPC Bacau. E greu de inteles de ce se intâmpla asta! In institutiile deconcentrate din ministere, care lucreaza cu datele furnizate de noi, salariile sunt cu 30-50 la suta mai mari.”
„Am mers pe alocatia minima!”
In patru ani, preturile alimentelor s-au dublat, iar alocatia de hrana a asistatilor a ramas aceeasi. Este 8,3 lei/zi, la fel ca in 2008, când uleiul era 4 lei/litru, iar acum e 8 lei, cartofii erau 70 de bani si au ajuns la 1,5 lei, iar carnea de pui era 6 lei/kg si costa 11-12 lei. Pentru “cheltuieli materiale”, institutia mai are nevoie de 2.100.000 lei, din care hrana reprezinta cel mai mult: 540.000 lei. “Am mers pe alocatia minima stabilita de lege, nu poate nimeni sa spuna ca am fost risipitori, arata Sorin Brasoveanu. In 2012, au fost si perioade in care a trebuit sa se descurcam cu 7,9 lei/zi.” Au existat si donatii, dar acestea ar trebui sa suplimenteze, nu sa completeze hrana copiilor. Sunt, in sistem, adolescenti de 14-16 ani care, fiind in crestere, ar mânca mereu, dar Ministerul Muncii nu intelege asta. Portiile sunt la limita, iar ca sa-si cumpere un strudel, in pauza, nici nu se pune problema: la “bani de buzunar” si alte drepturi sociale, gaura e de 460.000 de lei.
Ministerul ii sprijina cu amenzi
Cu hainele si incaltamintea e o mare problema, mai ales ca preturile au crescut 2-3 ori: o pereche de ghete din piele era 65 de lei in 2008, iar acum e 180 de lei. Intrebarea e de ce sunt subfinantate DGASPC? “Pentru ca in ultimii 3-4 ani, tot sistemul a fost bulversat, sustine Sorin Brasoveanu. Legi care ar fi trebuit sa simplifice lucrurile stau in asteptare. Ar trebui sa existe pachete minime de servicii, pe tipuri de beneficiar, si standarde de cost corelate cu standardele de calitate. Eu cred ca Ministerul Finantelor si Ministerul Muncii nu vor sa clarifice modul de functionare si finantare al sistemului.” Daca nu sunt bani, nu sunt nici servicii de calitate, caz in care Inspectia Sociala, infiintata de MMFPS, poate sanctiona DGASPC cu sume intre 5.000 si 10.000 lei. Daca tot e o institutie subfinantata, de ce sa nu plateasca si niste amenzi?
