Este tot mai greu, văzând tratamentul la care suntem supuși atât de politicienii, cât și de firmele din SUA, să nu faci o comparație cu maniera în care România era tratată de URSS.
Există, ce-i drept, persoane de un optimism nezdruncinat de recentele scandaluri, însă nu putem să nu observăm că există o presiune constanță din exterior pentru protecția unor companii străine și pentru ca acestea să beneficieze de un tratament privilegiat.
Toată povestea cu protestele, codurile și gazele de la Marea Neagră poate fi împachetată și explicată într-un mod care ne amintește de felul în care populația “revoltată” a Iranului l-a dat jos pe premierul care naționalizase industria petrolieră, revoltele fiind orchestrate cu banii CIA. Putem să presupunem că am trecut printr-o experiență similară? Mi-e teamă de răspuns.
Totuși, temporizarea este suspectă. Pe plan economic, maniera de lucru a companiilor petroliere americane (să nu ne facem iluzii, și cele rusești stăteau la pândă, că doar și ele au concesiuni la Marea Neagră, doar că nu s-au expus) ne arată că, în spatele unor zâmbete de fațadă, stau interese financiare imense.
Pe de altă parte, am fost de acord să plătim în avans patru miliarde de dolari pe sistemele Patriot, fără nici o discuție, fără o licitație. Și mă tem că suntem abia la început, președintele Trump spunând despre cheltuielile militare că trebuie să ajungă la 4 la sută din PIB, nu 2% cât ne angajasem.
Asta amintește foarte mult de modul în care șefii militari ai URSS presau România să cumpere într-una armament pe motiv că nu e suficient înzestrată.
Pe plan politic am asistat la nenumărate momente în care ambasadorii SUA au ieșit la rampă să ne amenințe sau să ne dea lecții, așa cum numai ambasadorii sovietici își permiteau în anii ’50-’60. Este tot mai greu să nu observi aceste lucruri și să nu faci comparații.
Și e tot mai greu pentru un român să rămână filoamerican în acest context. Cum am mai spus-o, propagandă poate funcționa doar pe termene limitate; oricât s-ar strădui nu poate avea efecte pe termen lung. Toată vorbăria americană despre democrație, anticorupție, parteneriate și așa mai departe pălește când încep să iasă la lumină interesele economice.
