De cum pășești în incinta Colegiului Tehnic „Dumitru Mangeron” ești surprins de o paletă de emoții ce te transpun, asemeni unei mașini a timpului, în trecut, dar și în viitor, pentru că, înțelegând și vizualizând elementele de expoziție vie prezentate, ca rezultate materiale finale ale proiectelor desfășurate, aici poți anticipa destinul poporului român. Într-un adevărat muzeu. Un concept inedit, pentru un liceu de profil tehnic.
În interiorul Colegiului Tehnic „Dumitru Mangeron”, din zona de sud a Bacăului, intri pe un traseu pe care fiecare vizitator îl parcurge în două planuri: cel vizual, obiectiv, în care conștientizează și confirmă elementele realității personale, și cel spiritual, introspectiv, în care asocierile depășesc granițele timpului, subconștientul călătorind involuntar, spre iernile cu zăpezi apocaliptice în care nepoții ședeau tupilați la poalele bunicii privind-o fascinați de magia cu care torcea lâna sau învârtea fusul, ori ascultau poveștile bunicului despre război și vremea foametei, sau încercau neputincioși să înțeleagă forța zeului care stăpânea focul din foale pentru a modela potcoave, caiele, roți de căruțe și topoare.
Expoziția reunește oale de lut, piuă, costume populare, obiecte folosite în gospodăriile țărănești de altădată, covoare, carpete, icoane și fotografii care te transpun în casa bunicilor. Tablourile vechi, fotografiile de familie, ținute la mare cinste pe perete în multe dintre casele din satele noastre, sunt expuse și ele pe holurile liceului. Frumoasă este și colecția de bancnote și monede vechi, unelete din gospodărie, războiul de țesut, blidarele, fiare de călcat turnate în fontă, lăzile de zestre, mese de bucătărie, dar și bănci școlare. Fiecare exponat își spune propria poveste, veche și emoționantă.
Omul care a sfințit locul
Toată această frumoasă inițiativă a început, acum mai bine de patru ani, prin activitățile finanțate de Consiliul Județean Bacău (ca urmare a aprobării proiectelor de finanțare nerambursabilă depuse în baza Legii 350/2002), de către managerul colegiului, prof. Iulia Ecaterina Corlade, activități devenite deja o tradiție și care urmăresc promovarea obiceiurilor locale și elementelor de etnografie și folclor în rândul elevilor și cadrelor didactice ale liceului, devenind o formă de recunoaștere și de punere în valoare a specificului național ce validează apartenența, în timp și spațiu, la spiritualitatea românească, încununată prin actul Unirii.
Confirmând proverbul Omul sfințește locul, directorul Iulia Corlade, împreună cu profesorii colegiului și-au armonizat eforturile în încercarea de a-și lăsa amprenta nu doar asupra perceperii vizuale a instituției pe care o reprezintă, ci, mai ales, asupra sufletelor elevilor. Asemeni unor meșteșugari, aceștia și-au asumat rolul modelării lor spirituale, elevii experimentând interdisciplinar, dincolo de conținuturile programei școlare, realități care conchid spre identificarea elementelor de specific național ce converg și validează Unirea, nu doar prin etnografie, folclor, tradiții, obiceiuri, legende, balade, pictură, modelaj (de altfel, elemente primordiale în definirea spirituală a unui popor), ci și prin cultură, după cum au intuit și sugerat, de-a lungul timpului, personalități ca Mihail Kogălniceanu, Titu Maiorescu, Mihai Eminescu etc – în literatură, oralitate, arhitectură, valorificarea frumuseților naturii, interpretări lingvistice, scriere de texte, revalorificarea registrelor populare și arhaice.
Prin activitățile reunite în toate aceste proiecte, elevii au reușit să promoveze și să aprecieze moștenirea culturală, să cunoască obiceiurile şi tradiţiile populare, ca atitudine socială şi morală orientată spre valorificarea şi promovarea acestora în creaţiile proprii, să-și stimuleze spiritul de iniţiativă prin asumarea obiceiurilor şi tradiţiilor populare ca elemente de identitate naţională, să cunoască principalele tipuri de meşteşuguri populare tradiţionale practicate în decursul timpului.
„Toate aceste activități, aceste idei, au pornit din nevoia de frumos, pentru a lumina și însufleți inima, sufletul și ochiul celor care ne trec pragul. Totul a început undeva în 2013, când am derulat un prim proiect în școală, apoi am reușit să accesăm fonduri, în fiecare an, de la Consiliul Județean. Bineînțeles că toate proiectele au avut un punct de plecare trecutul nostru. Pasiunea mea pentru tot acest frumos o moștenesc de la bunicii mei, Iftimie și Elena Negoiță, care au fost învățători în Sascut Sat. Obiectele de suflet din această expoziție de pe holurile liceului sunt de la bunica mea. Este aici și Abecedarul de pe care a învățat, care ocupă un loc important în acest mic muzeu, am și scrisorile ei, scrise către bunicul meu, în timpul războiului. O parte dintre obiecte sunt și de la bunica soțului meu, Eduard Corlade, care este din Poiana Negri, și el cadru didactic în acest colegiu, de la Pâncești, de la doamna profesoară Ioana Vornicu, ce ne-a ajutat foarte mult, fiind membră în proiectele noastre, de la prof. Mihai Gurămultă, fost director adjunct aici, acum profesor, alte obiecte le-am cumpărat de la Răcăciuni, de la bătrânii satului, altele sunt aduse de la prieteni, de la Luizi Călugăra, Cleja, Sascut. Am implicat în toate aceste activități elevii, dar și o echipă de șase persoane din școală, fiecare cu activități diverse de coordonare, respectiv informaticianul Andreea Codreanu și profesorii Teodora Gaman, Mihaela Neacșu, Ioana Ana Vornicu, Eduard Corlade și Marius Dragomir. Am plecat de la o idee mică, pe care cu timpul am dezvoltat-o și care va fi în continuare dezvoltată, pentru că nu mă opresc aici. Mai am multe, foarte multe de făcut.”
prof. Iulia Corlade, directorul Colegiului Tehnic „Dumitru Mangeron” Bacău
Proiectele care însuflețesc liceul
Anul 2014 a fost debutul acestor proiecte culturale cu „Satul băcăuanului. Tradiții. Secularitate. Continuitate.” Un proiect cultural cu trei secțiuni de concurs pentru elevi: prezentarea satului natal (atestarea istorică, legendară); prezentarea satului din perspectiva istorică şi etnografică din literatură; prezentarea straielor satului (prezentarea portului național).
În anul 2015 s-a aprobat al doilea proiect cultural, Promovarea valorilor culturale băcăuane în rândul tinerilor, care a vizat prezentarea instituțiilor culturale și impactul lor asupra timpului, Bacăul de altădată, picturi de icoane pe sticlă, sculpturi în lemn, confecționarea de podoabe, realizare de măști etc.
În anul 2016 s-a primit finanțare pentru al treilea proiect cultural Tradiții băcăuane, dincolo de timp și spațiu cu implicarea directă a elevilor şi cadrelor didactice în dezbateri, evaluări, care și-a propus cultivarea şi valorificarea potenţialului creator al elevilor, promovarea tradiţiilor şi obiceiurilor, a valorilor culturale materiale şi spirituale ale popoarelor.
Anul trecut, în 2017, a urmat al patrulea proiect cultural – Bacău, izvor de identitate culturală – prin care s-au derulat activități ce au constat în culegerea de informaţii privind folosirea motivelor tradiționale în portul național, studierea etimologiei proverbelor și modul în care acestea sunt reactualizate, surprinse în opere ale scriitorilor băcăuani, valorificarea prin sesiuni de referate și concursuri a informațiilor obținute, expoziţii, excursie, pictură pe pereții școlii. Proiectul s-a finalizat cu un spectacol, un bal al bobocilor cu tematică folclorică, unic în Bacău, și cu o excursie tematică pe Valea Bistriței.
„Tradițiile, obiceiurile, portul și folclorul sunt comori inestimabile ce definesc un popor făcându-l unic, statornic și nemuritor în ciuda scurgerii timpului. Câți dintre tinerii de azi cunosc valoarea unor obiecte, de o rară frumusețe, pe care le privesc cu dispreț, spunând că sunt de când era bunica fată? E vina lor că nu pot selecta din tot ce li se oferă, lucruri de calitate, valoroase din punct de vedere cultural și spiritual, sau este vina noastră, a dascălilor că, mânați de dorința de a le preda cât mai multe cunoștințe din diferite domenii, am uitat să punem accent tocmai pe ceea ce este mai important: lucrurile ce ne definesc pe noi, românii?
Tinerii sunt cele mai sensibile ființe, dornice să învețe, să înțeleagă, să simtă. Vârsta lor fragedă nu constituie un impediment în abordarea acestei teme, ci, dimpotrivă, un avantaj, căci lucrăm cu niște minți și suflete ce încă își pot schimba mentalitatea. Cu multă pricepere, dar mai ales pasiune, putem inocula elevilor dragostea și respectul pentru tradițiile, obiceiurile și folclorul românesc.”
prof. Iulia Corlade, director
Istoria colegiului și identitatea „Mangeron”
Sunt proiecte frumoase, asumate, ce au în spate numeroase ore de muncă și efort, care, prin lucrările realizate, au dat viață pereților liceului, vor dăinui în timp și vor încânta sufletul și inima oricui. Însă, chiar dacă vizitatorul este surprins și îmbrățișat spiritual de elementele culturale transpuse prin avizierele colegiului dedicate etnografiei și folclorului, cultura își prelungește faldurile și în interiorul sălilor de clasă, cabinetelor și al laboratoarelor, incinta liceului confirmând, prin echipamentele și dotările specifice, impuse de calificările și specializările pentru învățământul preșcolar, primar, gimnazial, liceal zi și seral, profesional și postliceal, identitatea „Mangeron” și preocuparea continuă a cadrelor didactice de a adapta permanent conținuturile formale și nonformale cerințelor de transdisciplinaritate și interdisciplinaritate în scopul armonizării actului educativ.
