Marius Manta, critic literar, de altfel autor al unui volum de cronici (“Literaturbahn”), a surprins pe toata lumea cu volumul sau de poezii “Tata si fiu – momente”, editura Vicovia – 2015. Dupa câteva semnale aparute in presa de specialitate, autorul a lansat-o catre public, invitând, intr-o dupa-amiaza de aprilie, la Sala Studio a Teatrului Municipal “Bacovia” colegi, critici literari, profesori, elevi, artisti plastici, muzicieni, actori, editori, tipografi.
De ce la teatru? La aceasta intrebare a raspuns Laura Huiban, PR al teatrului, gazda acestui eveniment. “Bine ati venit acasa, si spun acasa deoarece teatrul nu poate exista fara literatura, fara artele plastice, fara muzica si dans, fara poezie. Este o reuniune intr-un sentiment, cel al iubirii, iubirea de frumos”, a spus Laura. A fost un parteneriat, dominat de triumviratul poezie, muzica, teatru, cum rar se intâmpla prin orasul nostru. La inceput a fost Cuvântul, cuvântul rostit de actrita Eliza Noemi Judeu, preluat cu sensibilitate, cu semnificatiile intuite din structura versului, din mesaj si ritm, rânduite in paginile volumului “Tata si Fiu”. A fost apoi muzica lui Bach, adusa de cele doua Alexandre, Onofrei si Elefterescu, de la Filarmonica “Mihail Jora”, vioara si violoncel, cu accente grave si suave, care urmareau parca curgerea versurilor spuse – recitate de Eliza.
Marius Manta a daruit fiecaruia câte un volum de poezii, 72 a numarat Iulian Bucur, cel care a semnat Prefata cartii: “O carte frumoasa, adevarata, este o poveste, o calatorie in Paradis, apoi in lume. Suntem in fata unei opere deschise, si cum a citi inseamna sa fii liber, va indemn sa fiti liberi.”
A fost un necritic, dupa cum a marturisit, urmat de unul profesionist, l-am numit pe Adrian Jicu, coleg de banca cu Marius la Ateneu, care a vorbit despre dificultatea temei, despre iubire si risipa ei, cu trimiteri la Biblie si sfintii Parinti, Rainer Maria Rilke, despre metafore si parabole: “Este o carte de valori, un testament, o declaratie de dragoste”, a spus in nota-i inconfundabila Adrian, om aflat intr-o permaneta miscare. Si a venit tatal, tatal criticilor, profesorul Constantin Calin, care a indemnat la simplitate, atunci când vorbim de o asemenea carte, cu o tema dificila: “Cartea aceasta este una fireasca, elaborata incât itinerariul lecturii este cel stabilit de autor. Intr-adevar este vorba de iubire filiala, de paternitate, iar iubirea este insotita de emotie. Cea mai scurta definitie pe care as putea-o da cartii ar fi ca este un autoportret, portretul etic al lui Marius Manta, ea nu-i va aduce mari onoruri literare, insa va indrepta privirea celor care obisnuiesc sa citeasca cu atentie catre omul Marius Manta.” Punct.
Autorul ne-a cerut sa nu-i cerem autografe: “Nu sunt nici Bacovia, nici Arghezi, Marius Manta va poate oferi doar o semnatura pe volum”.
Finalul, ca si inceputul, a apartinut…Teatrului, Laura invitând selectul public la meditatie, dar si la spectacolele din Gala STAR. Primul gong, pe 24 aprilie.
