Bacalaureatul, aflat în aceste zile pe valul emoțiilor, a ajuns cel mai important examen în România. Mai important decât admiterea la multe facultăți, la o postliceală sau chiar decât susținerea unor doctorate… Dacă ai diplomă de bacalaureat, nimic nu-ți mai stă în fața visului obținerii unei licențe, la cele mai multe dintre facultăți. Cu o asemenea diplomă, chiar și visul de a prinde un loc într-unul din multele academice autocare cu destinația Chișinău (pentru a repatria o diplomă de doctor în varii științe) este împlinit. Mai faci un masterat gestionat de varii servicii și ai asigurat un fotoliu care-ți poate aduce chiar și două, trei pensii speciale, pe la matusalemica vârstă mioritică de cincizeci și ceva de ani.
Știu: o diplomă de bacalaureat poate fi și cumpărată. Nici nu e nevoie să te prezinți la examen, ca nu cumva să fii afectat de un șoc post-traumatic și să nu mai fii eficient în viață, să nu mai poți administra, de pildă, la vârf, funcționarea statului nostru de drept. Chiar și numai cu opt clase gimnaziale, cu note ca vai de mama lor, poți obține la unele universități, cu o astfel de diplomă de bacalaureat cumpărată, și licențe cu medii aproape de 10. Un domn, smântânitor de alese oale pe la SC Amenajarea Domeniului Public, prin București, se află în această fericită postură. Instanțele l-au lăsat, deocamdată, licențiat cu magna cum… fraude, întrucât a intervenit mama preaiubitoare a infractorilor: prescripția. Să nu mai aud pe nimeni spunând că nu avem o școală gimnazială de elită! Dacă un gimnazist obține o asemenea licență fără să fi trecut o singură zi prin liceu, ce alt argument mai doriți despre standardul calității discursului didactic gimnazial? Totuși, cred în sfatul unui publicist cam spurcat la condei și suflet: „Cei care-ați terminat facultatea, faceți și liceul. O să vă prindă bine”.
În vreme inșii care-și cumpără diplome de bacalaureat sunt ocoliți de orice pericol de depresie, mulți dintre liceenii care obțin bacalaureatul prin trudă onestă (unii dintre ei fiind chiar și liceeni eminenți!) au uneori parte de un traseu de coșmar, la unele facultăți cu ștaif. Coșmarul se ivește însă, în multe situații, din prăpăstii ale lipsei de onestitate greu de imaginat. Oare mai sunt încă în viață practici de examinare infracțională în unele medii universitare?…
Patru sau patul? Să nu-mi spuneți că n-ați auzit despre asta. Strategia aceasta didactică de evaluare, sancționată uneori de instanțe, este greu de destructurat. Au trecut prin amenințarea acestui infern și studenți care au obținut nota zece la examen, după ce-au ocolit greu/ legal oferta Patru sau patul.
Despre strategia Mita și scanerul aveți știință? Mita avea uneori cuantum fix, în funcție de nota dorită. Asta-mi aduce aminte, până la un punct, de un medic ante-decembrist care elibera certificate medicale cu tarif fix unor muncitori textiliști, în funcție de numărul de zile solicitat. Onest, omul dădea și rest, după ce consulta mercurialul pe care-l avea pe birou, la loc de cinste, cu transparență totală. În strategia Mita și scanerul, interesant era (mai este?) faptul că examinatorul… examina bancnotele, în prezența dăruitorului, cu o lupă specială, un fel de scaner, ca nu cumva să fie scris pe ele cuvințelul otrăvit: Mită. Există și strategii mai de mâna a doua. Cele cinci ghivece cu flori, de pildă. Examinatorul are, chiar la intrarea în sediu, o florărie sub… acoperire, cu doar cinci ghivece speciale. Examinații știu că trebuie să se prezinte la examen cu un asemenea ghiveci, cumpărat la… un anumit preț, chiar de la acea florărie. Imediat, ghivecele oferite sunt repuse pe piață și revândute. Cu un asemenea ghiveci se putea (poate?) face primăvară frumoasă în carnetul de student. Sau cu o carte semnată de examinator, pe care, în schimbul unor milioane de lei vechi, primeai (încă primești?) chiar și un autograf…
Zilele acestea, un candidat grozav la actualul examen de bacalaureat m-a întrebat: „Oare vom trece și noi, cei care n-am fentat Cartea, prin asemenea aventuri coșmarești?” Vă imaginați, desigur, că am fost sincer cu el: „Fii liniștit! Toate strategiile de evaluare otrăvite despre care ai auzit sunt scorneli sfruntate!” Așa cum (tot desigur) știți și dumneavoastră, dragi cititori, întrucât, vorba celor de la Cațavencii, Cititorul este cel puțin la fel de inteligent și de informat, ca și cei care semnează rânduri precum acestea…
