George Șarban a renunțat la un salariu de 2.600 de lire sterline pentru a-și relua cariera de luptător. Satisfacțiile sportive nu au întârziat să apară: în decembrie, sportivul de 20 de ani al CSM Bacău a cucerit aurul la Internaționalele de la Satu Mare și la Cupa României. De la 1 februarie, Geo se va pregăti cu lotul național olimpic U23, la Câmpulung Muscel.
Bani și nostalgii
Banii sunt importanți. Foarte-foarte importanți. Dar nu sunt totul în viață. O știe și George Șarban. Mai ales el. Dovada: în Anglia câștiga 2.600 de lire sterline. Se scrie două mii șase sute, ca să n-avem vorbe. Câștiga excelent, dar nu era mulțumit. Iar de vină nu erau doar condițiile grele de muncă, de pe șantier. Lui Geo îi lipseau luptele greco-romane. Așa că, după un an în care a adunat ban lângă ban și nostalgii peste nostalgii, s-a întors acasă. Acasă, în Bacău. Acasă, la CSM Bacău. Acasă, la lupte. Și e fericit, chiar dacă încasează doar 500 de lei. Ce-i drept, de anul acesta, cei 500 de lei se vor transforma, conform normelor metodologice, în 720, iar alături de indemnizația salarială se adaugă medicamentație și alimentație în valoare de vreo 1200 lei. Totuși, nu se compară cu ce era în Londra. „Sigur că nu se compară! Acum fac din nou ce-mi place și simt că toată lumea e a mea”, spune luptătorul băcăuan născut la 12 august 1997.
Schimbare de macaz
George a crescut în sala de lupte. La propriu. Cu un tată precum antrenorul Nelu Șarban era și greu să fie altfel. „Primii pași i-am făcut pe saltelele de la «Letea». Nu-i metaforă: acolo am învățat să merg”, își amintește Șarban junior. După primii pași au urmat primele procedee. Și, evident, cele dintâi competiții. La nici zece ani adunase într-un singur sezon opt locuri întâi la Regionalele de la Botoșani, Iași și Suceava. A venit apoi titlul de vice-campion național de juniori, iar la orizont se întrezărea o carieră de succes. Numai că… Numai că în vara lui 2016, după susținerea examenului de Bacalaureat, Geo s-a decis să-și reconfigureze traseul profesional. A plecat la unchii săi, în Anglia. A plecat la muncă. „Am considerat că este o oportunitate pentru mine. Și mi-am mai spus că voi regreta dacă nu o fructific”, subliniază sportivul.
Acum sau niciodată
La Londra, George s-a angajat pe un șantier din King Cross. Se trezea la ora 5, iar la 6 era deja în drum spre muncă. Se întorcea acasă seara, iar pe la opt și jumătate cădea în pat. Frânt. „Era regim de armată. Munceam din greu, la legat fier. Stăteam mai mereu aplecat. Ce-i drept, salariul era unul foarte bun, dar nu mă simțeam împlinit. Când plecasem de acasă, nici nu bănuiam cât de mult voi duce dorul practicării luptele greco-romane. De-abia atunci mi-am dat seama cât de mare este pasiunea mea pentru acest sport”, povestește Geo. Așa că, la mijlocul anului trecut și-a făcut din nou bagajele. „M-am gândit în felul următor: dacă nu va merge cu luptele, mă voi putea întoarce oricând în Anglia, la unchii mei. Dar dacă nu voi pleca acum, pentru a da restart carierei mele de luptător, nu o voi mai putea face niciodată”, a fost raționamentul lui George Șarban.
Două, nu una
Ajuns acasă, primul drum l-a făcut la Sala „Letea”: „Trebuia să-mi reactivez rezistența, pentru a reintra cât mai rapid în circuitul competițional. Chiar făcusem un pariu cu mine însumi: să câștig o medalie până la finalul lui 2017”. N-a fost o medalie, ci două. Ambele de aur. Și ambele la turnee de top: la Cupa României și la Internaționalele de la Satu Mare. „Amândouă succese m-au bucurat enorm, dar cea mai mare satisfacție mi-a adus-o Cupa României. Cu atât mai mult cu cât în semifinale l-am învins pe marele favorit, arădeanul Alexandru Petrovici”, spune George, care a avut de trecut și peste o mai veche accidentare la umăr, ce lasă și azi urme. De la începutul anului, George Șarban se află în cantonament la Poiana Brașov, alături de Centrul Olimpic de Juniori coordonat de Cătălin Matache. Iar de pe 1 februarie, luptătorul băcăuan va intra în pregătiri cu Lotul Național Olimpic U23. Altă categorie de greutate, 87 kg, noi provocări: Europenele din Bulgaria, Mondialele din România și poate că și Mondialele Universitare din Brazilia, Geo fiind student la FSMSS în cadrul Universității „Vasile Alecsandri ” din Bacău. „Am de tras tare pentru că vreau să confirm încrederea care mi s-a arătat la club și la lot”, precizează campionul băcăuan. E de muncă, deci. Și de luptă!
