„Vom importa alimente din UE”
Una dintre revendicarile fermierilor in negocierile cu MADR a fost obtinerea dreptului de preemtuiune la cumpararea terenurilor agricole. Ei avertizeaza ca “vom importa alimente din UE” din cauza ca strainii care cumpara terenuri in România vor duce produsele agricole in afara. Desi cumpararea terenurilor de catre cetatenii straini e interzisa, acum, e suficient ca acestia sa infiinteze o firma cu sediul in România. Din 2014, vânzarea se liberalizeaza total, ceea ce ii sperie pe agricultori. Ei au cerut dreptul preemptiune, dar nu l-au obtinut. Daniel Constantin, actualul ministru, a declarat ca va lua alte masuri, cum ar fi limitarea suprafetei cumparate la 500 sau 700 ha, precum si oarece experienta in agricultura. “Ministrul Agriculturii ia masuri la televizor, arata Laurentiu Baciu, liderul LAPAR. El sustine ca ar trebui modificat Tratatul de aderare la UE, dar nu e adevarat, nu trebuie modificat nimic. Dacian Ciolos, comisar european pe agricultura, a precizat ca vânzarea terenurilor e o problema nationala, si nu o una comunitara. E clar, dar MADR nu vrea sau nu intelege care sunt pericolele!” Pozitia celor care sustin ca nu pleaca terenul din tara e gresita, arata ing. Baciu. “Nu pleaca terenul, dar se exporta profitul! Daca un german cumpara teren aici, aduce ingrasaminte, pesticide si seminte din Germania, la preturi mari, iar produsele le vinde in tara lui, la preturi mici.” Cheltuielile vor fi egale cu incasarile, nu va exista profit, deci strainul nu va plati impozit pe profit statului român. Grâul din România va fi vândut, apoi, unei fabrici de panificatie din Occident sau, de ce nu, din România. “Va face profit pe firma din Germania, iar firma din România va avea profit zero”, arata Laurentiu Baciu.
Ungaria a amânat liberalizarea!
Limitarea la 500 de hectare? “Vin cu nevasta si cu doi copii si cumpar 2000 ha cât ai clipi”, arata liderul LAPAR. El sustine ca solutia ar fi ca MADR sa puna niste conditii: “Polonezii spun «noi vindem», dar tu, ca sa cumperi, trebuie sa ai 5 ani de rezidenta. Dupa ce faci rezidenta, vin cu altceva: nu ai istoric in agricultura din Polonia. Si uite asa, niciun strain nu poate cumpara teren la ei. Mai nou, si Ucraina, desi nu e in UE, a interzis vânzarea terenurilor. In Germania nici nu poti vorbi despre asta.” Si in Franta, si in Germania, intâi au dreptul sa cumpere ruda, vecinul, concitadinul, iar daca nu vrea nimeni acel teren, cumpara statul. “Ungaria a reusit sa amâne liberalizarea vâzarilor pâna in 2017”, arata Viorel Ilas, administrator SC Comis Solont. România nici nu a incercat. Nemultumirea fermierilor e justificata si de conditiile de creditare diferite: “Straini vor concura cu noi, cei autohtoni, care nu suntem capitalizati si nu vom fi pe picior de egalitate, afirma Viorel Ilas. Bancile nu ne acorda credite cu ipoteca pe teren. In Occident, fermierii pot garanta cu terenul, iar dobânda este de 1 la suta! Ne asteptam ca Guvernul sa ne protejeze si sa stimuleze afacerile autohtone!” Fermierii pun fata in fata efectele masurilor cerute de ei si cele ale politicii agricole haotice asupra PIB-ului, iar concluziile nu sunt deloc optimiste.
Strainii au cumparat 800.000 de hectare pâna acum, arata, recent, Valeriu Tabara, fostul sef al MADR. Asta inseamna aproape 10 la suta din suprafata totala. Judetul Bacau are 320.000 ha teren agricol, insa doar 75.000 ha sunt proprietati peste 5 ha. Restul sunt proprietati mici, care nu atrag investitori decât daca sunt invecinate, au impreuna zeci de hectare si sunt toate de vânzare. Se pare ca pâna acum, in judet, s-au vândut 700 de hectare, adica sub 1 la suta. Putin daca ne raportam la 21.023 ha de padure, deja cumparate de straini.
