Se lucreaza la realizarea monografiei orasului Buhusi. Unul dintre capitole, realizat de prof, Mariana Dobroi si prof. Neculai Dobroi, vizeaza istoria comunitatii evreiesti din aceasta localitate. Nu este exclus ca in viitor, daca va exista un interes real si din partea unor potentiali sponsori, sa fie editata, de sine statator, o istorie a evreilor buhuseni.
Cititorii vor afla si despre documente care nu au mai fost prezente in istoriografia noastra. Cei doi autori amintesc, intre altele, despre faptul ca intemeierea de noi târguri prin aducerea de everi a fost o practica generalizata in Moldova timpului, sustinuta de domnie si boieri, cu scopul valorificarii prin comert a resurselor domeniilor feudale. O prezenta clar documentata a evreilor in Buhusi nu poate fi atestata decât din primul sfert al secolului al XIX-lea. Boierul Teodor Buhusi, proprietarul mosiei Bodesti, obtine de la domnitorul Scarlat Calimache, in 1819, un hrisov prin care câstiga dreptul de a organiza sase iarmaroace pe an si o zi de târg saptamânal, duminica, drept reconfirmat, in 1823, de domnitorul pamântean Ionita Sandu Sturdza.
Drept urmare, boierul Buhusi, devenit aga al domniei, invita negustori din afara sa se aseze in târg, pentru ,,functionarea a 20 dughene scutite de toate darile”. In octombrie 1923 ,,primira un hrisov Gospod (Domnesc), prin care li se dete locuri pentru sinagoga, feredeu si cimitir precum si alte privilegii. Acest hrisov a ars in 1863, când a fost focul cel mare. Evreii, conform hrisovului, cladira case si dughene”, platind pentru locul de casa si taraba (adet), 2 lei vechi de stânjen fata si taxe pentru comercializarea marfurilor: 30 parale de vadra de vin, 1 leu si 5 parale de vadra rachiu (bezman), 12 parale de vânzarea unei vite, 14 parale la vite de jug, mortasipie la intelegere (taxe din vânzarea-cumpararea de animale in ziua de iarmaroc), pentru pâine, reducerea la jumatate a taxei pacurei fata de cea de la Sulita, proprietatea domnitorului. Acesti evrei intemeietori ai târgului sunt: Sloime Zetghersen, Copel Bodester, Hers Leib Orândar, Lupu Ungureanu, Lupu Cioara, David Blijester, Moske Nemtian, Zalmen Lipscan, Copel Gârlaner, Smil Lipcanu, Strul Bentien si Moise Rahover (dupa botez, Constantin).
In 30 august 1824, pentru a face a sinagoga-scoala, negustorii evrei au cumparat cu 90 de lei, de la preotul Axinte o casa cu livada, ,,iar pentru pamânt ramâne a se invoi cu domnul cuconu Theodoras fiind mosia domniei sale”, ceea ce s-a si facut, se spune in zapisul intocmit de fata cu boierul. Aceasta casa va fi servit pentru prima sinagoga si scoala Thalmud Thor…
Putini stiu ca la Buhusi sunt inmormântati, intr-o incapere speciala aflata in cimitirul evreiesc, cinci rabini si sotiile acestora. Iata-i pe rabinii care se odihnesc aici… Yitzchok Friedman (1834-1896), primul rabin de Bohush. Yisroel Shulem Yosef Friedman (1855-1923) – fiul primului rabin. Menachem Mendel Friedman ( a murit in 1943, din cauza ca autoritatile nu l-au lasat sa se duca la Bucuresti, ca sa sa se opereze).
A fost ginerele lui Yisroel Shulem. Moshe Yehuda Leib Freidman (1865-1957), fiul primului rabin de Bohush; acesta a fost rabin la Pascani, nu la Buhusi, dar este inmormântat aici. Yitzchok Freidman (1903-1992), celebrul rabin buhusean, fiul rabinului Sholom Yosef din Shipkov (Ucraina), care a fost nepotul primului rabin de Bohush. Yitzchok Friedman (Isaac Friedman) s-a casatorit cu verisoara lui, fata lui Menachem Mendel. Despre povestea rabinilor buhuseni vom afla in curând alte detalii de la jurnalistul online Adrian Paduraru, cel care a documentat multe aspecte ale acestei interesante teme.
