15 iulie 2024
CulturăLa mulți ani, profesorului, scriitorului, criticului literar, jurnalistului, Constantin Călin!

La mulți ani, profesorului, scriitorului, criticului literar, jurnalistului, Constantin Călin!

Poate că cei mai mulți dintre băcăuani, tineri sau mai puțin tineri, îl cunosc pe Constantin Călin ca un rebutabil jurnalist, atât în presa scrisă, cu precădere, dar și la catedră. A fost ziarist cultural, mulți ani la revista ATENEU, redactor, redactor șef adjunct, redactor șef, dar și în presa cotidiană, redactor, șef de secție Cultură, coordonator al Suplimetului de cultură SINTEZE la cotidianul DEȘTEPTAREA, fiind la fel de apreciat și la alte ziare băcăuane. Și-a dedicat viața, timpul, eforturile pentru promovarea valorilor și principiilor culturii locale și naționale, semnătura lui Constantin Călin asigurând valoare, onestitate, intransigență față de impostură și incultură. Gazetăria i-a deschis drumul către cunoaștere, studiu, cercetare, cumulate cu o bogată cultură acumulată în amfiteatrele Universității „Al.I. Cuza, în biblioteci, lecturi așezate la îndemnul și exemplul eminenților profesori pe care i-a avut. Cu această zestre, cu cea adusă din Udeștii Sucevei, Constantin Călin a devenit celebru în urbea băcăuană, în mediul literar, al criticilor și istoricilor literari din România, odată cu aparițiile pulbice, editorialelor și cronicilor care îmbrăcau eleganța verbului și epitetului, frumusețea adjectivului, dar și greutatea atributului, cronicile sale literare, teatrale și muzicale, recenziile și eseurile literar-filosofice, cultura și informația academică, cu rezonanțe enciclopedice au făcut și fac istorie în mediul cultural și artistic al Bacăului, al țării. Spuneam că a fost și este cunoscut ca un strălucit gazetar, pe lângă care au crescut și au învățat nu puțini dintre ziariștii de astăzi, însă ilustrul om de cultură este și un talentat scriitor, aspru și obiectiv critic, cercetător al arhivelor și fondurilor speciale ale bibliotecilor, pentru aflarea adevărului și relevarea lui pentru cititori, pentru istoria literară a Bacăului, a Moldovei și a țării, devenind unul dintre exegeții, poate cel mai mare, al vieții și operei lui George Bacovia, debutul fiind marcat la începutul anilor 60, culminând cu fabulosul DOSAR BACOVIA, trei volume, care au schimbat total și definitiv viziunea asupra esenței și frumuseții creației bacoviene, fapt remarcat și apreciat și de Academia Română care, în 2019, îi acordă la Secţiunea I, Filologie şi Literatură, Premiul „Lucian Blaga, pentru „Dosar Bacovia III. Triumful unui marginal (Editura BABEL, Bacău, 2017), premiu care încununează și răsplătește, la fel ca multe alte premii acordate de înalte și prestigioase instituții de cultură, munca lui de peste 60 de ani, pusă la temelia cunoașterii și promovării culturii și spiritualității românești.
„Cele trei volume (1682 de pagini!) ale «Dosarului Bacovia» sunt cea mai completă exegeză bacoviană «all times», nimeni în critica şi istoria literară românească nu a făcut mai mult decât Constantin Călin pentru cunoaşterea şi promovarea, în amănunt, a poetului, a operei sale şi, implicit, a Bacăului, a ideii de provincie şi a «ţării Bacovia». Prin acest triptic avem, în sfârşit, răspunsul, pertinent şi convingător, la întrebarea fundamentală: De ce Bacovia este Bacovia? (Adrian Jicu, critic literar)
Am avut privilegiul și șansa să-i fiu în preajmă câțiva ani, la începuturile mele în presa scrisă, m-a bucurat apoi, după ani, de simpatia dumnealui, participând la multe și diverse întâlniri publice, care îmbrăcau de fiecare dată hainele de sărbătoare, o sărbătoare a poeziei, prozei, artei plastice sau teatrale. Mulțumesc domnule profesor, și mă alătur tuturor celor care vă cunosc și vă apreciază, urându-vă și din partea ziariștilor de la cotidianul DEȘTEPTAREA „La mulți ani!, multă, multă sănătate, împreună cu respectul și stima noastră.

Gustul vieții



Născut pe 22 iunie 1940, în Udeşti, judeţul Suceava. Școala Generală din Udești (1946-1953), Liceul Militar „Ştefan cel Mare din Iaşi (1953-1956), Şcoala Militară din Braşov (1956-1958). Universitatea „Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, Facultatea de Filologie (1958-1963). Doctor în filologie „Magna cum laude (la aceeași Universitate), cu teza „Bacovia. Studiu de istorie şi critică literară, coord. prof. univ. Liviu Leonte (iunie 2000).
După finalizarea studiilor universitare devine preparator și asistent universitar la Institutul Pedagogic de 3 ani din Bacău (1963-1969). Redactor (din 1964), redactor-şef adjunct (din 1969), redactor-şef (din 1973) și redactor de rubrică (1974-1989) la revista „Ateneu din Bacău. Şef de secţie „Cultură-învăţământ la ziarul băcăuan „Deşteptarea și coordonator al suplimentului săptămânal „Sinteze literare-critice-sociale (1990-1995, 1997-1999). Redactor al paginii „Opinii din „Monitorul de Bacău (1995-1996). Lector universitar asociat (din 1990), lector universitar (din 1996) la Universitatea din Bacău, Facultatea de Litere (a predat Literatură veche, premodernă şi modernă, Istoria criticii literare, Stilistică, Memorialistică și Jurnalism).
Constantin Călin, în file de reviste
A debutat în ziarul regional „Steagul roşu, pe 30 decembrie 1963, cu o recenzie la volumul „Pe Valea Bistriţei de Fănică N. Gheorghe.
A publicat articole de critică și istorie literară, cronici literare, cronici plastice, teatrale și muzicale, memorialistică, eseuri, polemici, traduceri în: „Ateneu, „Acolada, „Antares (literatură & artă), „Baaadul literar, „Bucovina literară, „Cadran cultural, „Caietele Teatrului Bacovia, „Crai nou, „Cronica, „Deşteptarea, „Gazeta literară, „Iaşul literar, „Luceafărul de dimineață, „Meridian 27, „Monitorul de Bacău, „Orizont, „Pagini bucovinene, „Polemici, „Pro Saeculum, „Ramuri, „România literară, „Scriptum, „Sinteze, „Steagul roşu, „Studii şi cercetări ştiinţifice, „Tomisul cultural, „Tribuna, „Tribuna învăţământului, „Vitraliu, „Zargidava, „Ziarul de Bacău, „Zori noi ş.a.

Cărți pentru raftul de sus: În jurul lui Bacovia

„Dosarul Bacovia. I. Eseuri despre om şi epocă, Ed. Agora, Bacău, 1999, 484 p.; „Despre şapca şi alte lucruri demodate. Două drumuri la Malmö, Ed. Agora, Bacău, 2001, 584 p.; „Dosarul Bacovia. II. O descriere a operei, glose, jurnal, Ed. Agora, Bacău, 2004, 650 p.; „Gustul vieţii. Varietăţi critice, Ed. Agora, Bacău, 2007, 506 p. „Stăpânirea de sine. Miscelaneu, Ed. Ateneul Scriitorilor, Bacău, 2010, 664 p.; „În jurul lui Bacovia. Glose şi jurnal, Ed. Babel, Bacău, 2011, 382 p.; „Provinciale. Fragmentarium 1975-1989, Ed. Babel, Bacău, 2012, 476 p.; „Cărţile din ziar. I. Interviurile, Ed. Babel, Bacău, 2013, 716 p.; „Scrisori către un redactor, Vol. I, Ed. Babel, Bacău, 2014, 456 p.; „Cărţile din ziar. II. Pagini de critică literară, Ed. Babel, Bacău, 2015, 614 p.; „Cărţile din ziar. III. Acorduri şi conflicte locale, Ed. Babel, Bacău, 2015, 574 p.; „Dosarul Bacovia. III. Triumful unui «marginal», Ed. Babel, Bacău, 2017, 562 p.; „În plină lumină. Breviar, Ed. Babel, Bacău, 2019, 286 p.; „Centenarul. Lecturi particulare, Ed. Babel, Bacău, 2019, 180 p.; „Zigzaguri. Accente, Jurnal, Ed. Babel, Bacău, 2020, 316 p.; „Eusebiu Camilar. Secvenţe monografice, Ed. Babel, Bacău, 2021, 195 p.; „Pretexte pentru recapitulări. Articole, studii, conferințe, Ed. Babel, Bacău, 2021, 351 p.; „Iarăși Bacovia!… Glose și jurnal, Ed. Babel, Bacău, 2022, 333 p.; „Întoarceri la Alecsandri. Fragmentarium, Ed. Babel, Bacău, 2023, 190 p.; „Scrisori către un redactor, Vol. II, Ed. Babel, Bacău, 2023, 604 p.
Ediții, antologii. Calistrat Hogaş, „Amintiri dintr-o călătorie, Ed. Minerva, București, 1974; Ed. a II-a, 1980.; Eusebiu Camilar, „Călăreţul orb, Ed. Minerva, București, 1975.; Barbu Ştefănescu Delavrancea, „Discursuri, Ed. Minerva, București, 1977.; Eusebiu Camilar, „Cartea de piatră, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1981.; Calistrat Hogaş, „Pe drumuri de munte, Ed. Minerva, București, 1983.; George Bacovia, „Opere. Poezie şi proză. Alte scrieri, Ed. Babel, Bacău, 2011.



spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
- Advertisement -

Ultimele știri