Printre altele, psihologia utilizează, în efortul de evaluare a personalității, tehnici pentru măsurarea nivelului inteligenței (IQ) și pe cel al inteligenței emoționale (EQ). IQ-ul ne spune că individul se poate regăsi pe o scală generoasă, de la geniu la idiot, în vreme ce EQ-ul evidențiază abilitățile sale de operare, utilizând resursele emoționale, cu scopul de a gestiona relațiile interpersonale într-un mod empatic și eficient. Insul poate avea un IQ de invidiat, dar dacă EQ-ul îi este în suferință cronică, n-are ce căuta în domeniul gestionării relațiilor umane. Dacă ambele perspective evaluative îi spun că este plebeul lor, ar fi bine să stea pitit decent într-un ungher în care lumea-l va proteja.
Nostradamus de Washington DC a spus (ferm, apoi șovăitor) că miercuri, când eu scriu aceste rânduri, va izbucni războiul. Nostradamus de Kremlin a zis ba. Alți nostradamusieni, pitici de curte, s-au gudurat pe lângă ei. Azi e joi. Cine a avut dreptate?…
Dacă din clipa trimiterii acestui editorial către tipar s-a tras un glonț, atunci insul care a ordonat apăsarea pe trăgaci este un idiot și are un EQ de vampir rătăcit printre oameni. Ceilalți, care mai mult au băgat bățul prin gard decât au negociat, sunt niște tâmpiței care au chef de tango nuclear. Nero trăia racordat la resursele piromaniei. Neroniștii de azi, niște narcomani, nu pot trăi fără să tragă pe nas o liniuță de… praf de pușcă sau fără să vadă o ciupercuță nucleară.
E joi. Eu mi-am dat ieri cu presupusul. E joi și eu, tot cel de… miercuri, nu cred că este război în lume. Dar dacă este/ va fi totuși război, înseamnă că democrația și diplomația lumii, cei care le gestionează sunt de tot rahatul (nu cel turcesc). Deja mi-e scârbă de acești monștri rătăciți în secolul meu. Pe măsură ce-i cunosc pe cei care-și arată mușchii nucleari, îi admir din ce în ce mai mult pe boschetari.
