Atunci când Karl Popper a pus la ,,zid” coeficientul de inteligenta(I.Q.), spunând ca este ,,una dintre marile neghiobii ale lumii noastre” (,,Viitorul este deschis”, Editura Trei,1997, pag. 89) multi psihologi si sociologi care-si facusera un brand din sustinerea pragmatica a acestuia au reactionat cultivând ironia. Astazi, americanul Daniel Goleman, fără a-l aseza la ,,zid” pe Popper, argumenteaza ca noi „decidem si gândim sub influenta sentimentelor”. (Vezi ,,Inteligenta emotionala”, Curtea Veche, 2008).
Adevarata masura a inteligentei nu este I.Q., ci E.Q. (sau I.E.), coeficientul emotional. Marea revolutie a anilor 2000 consta în revansa sentimentelor asupra inteligentei, ne asigura autorul, care adaugă:,,Dacă I.E. ar fi să devină la fel de răspândit ca I.Q.-ul şi la fel de înrădăcinată în societate ca acesta drept măsură a calităţilor umane, cred că atunci familiile noastre, şcolile, slujbele şi comunităţile în care trăim vor fi toate mai umane şi mai stimulatoare”(Op. cit. pag. 19). Cred că ,,Inteligenta emotionala” este cea mai bună carte de psihologie din cel puţin ultimii 50 de ani.
Rezumând conceptia lui Daniel Goleman, atunci când ne referim la inteligenta trebuie sa avem cel putin doua perspective: intelectul (I.Q.) si inteligenta emotionala (E.Q.). În mod traditional, puterea creierului este data de I.Q., însa cu cât lumea devine mai complexa, inteligenta emotionala trece pe primul plan, spune D.G. Asistam la o veritabila revansa a sentimentelor asupra inteligentei de tip… clasic.
O persoana inteligenta emotional este abilitata în patru domenii: identificarea emotiilor, întelegerea emotiilor, reglarea emotiilor si folosirea emotiilor. Psihologul american crede ca inteligenta emotionala este formata din cinci factori: cunoasterea propriilor emotii, managementul emotiilor, motivare, recunoasterea emotiilor la altii (empatie) si relatiile interpersonale. Intelectul (I.Q.) ne ajuta sa ne ajuta sa facem calcule, sa procesam informatii, sa rezolvam probleme, sa reusim la scoala.
Inteligenta emotionala (E.Q.) ne ajuta sa ne întelegem pe noi însine si sa ne motivam, sa luam decizii (fara emotii nu poate fi luata nici o decizie), sa comunicam si sa ne întelegem mai bine cu alti oameni, sa construim relatii puternice, care dureaza, sa ne transformam, sa învatam din experienta, sa fim creativi, sa reusim la locul de munca si în viata. Dezavantajele intelectului ar putea fi astfel sintetizate: functioneaza bine doar când suntem calmi; functioneaza încet, sau, în orice caz, mai încet decât inteligenta emotionala.
Din aceasta cauza nu ne putem baza pe I.Q., atunci când ne aflam în situatii critice sau când trebuie sa luam rapid decizii. I.Q., care este un predictor slab al succesului nostru în viata (însa un bun predictor al succesului nostru în scoala traditionala), ramâne relativ constant toata viata. Avantajele E.Q.: functioneaza bine în orice situatie; functioneaza rapid sau, în orice caz, mai repede decât I.Q.-ul (datorita acestui fapt, ne putem baza pe E.Q. atunci când ne aflam în situatii critice sau când trebuie sa luam rapid decizii); este un predictor puternic al succesului nostru în viata; poate creste, chiar foarte mult.
