Tranzacțiile imobiliare din România trebuie să fie însoțite de o serie de acte, indiferent că este vorba despre vânzări sau despre închirieri. Un astfel de act este certificatul energetic.
Deși a devenit obligatoriu la noi pentru tranzacțiile imobiliare destul de recent (în 2013), introducerea lui poate avea un impact major.
Informațiile prezente în certificat pot ajuta la micșorarea consumului de energie, la o izolare termică mai bună și într-un final la micșorarea gradului de poluare.
Dacă aveți un imobil (apartament, casă, clădire de birouri, etc) pe care vreți să îl vindeți sau să îl închiriați, iată câteva informații utile pe care trebuie să le știți despre certificatul energetic.
1. Documentul poate fi eliberat doar de un auditor energetic atestat. Există un număr mare de auditori energetici în România, din care puteți alege fie un auditor de gradul I, fie unul cu gradul profesional II.
Atât auditorii de gradul I, cât și cei de gradul II pot elibera certificate energetice, însă cei de gradul II sunt limitați în ceea ce privește tipul clădirilor pe care le pot analiza (doar case și blocuri de locuințe);
2. Durata de obținere a unui certificat energetic este redusă în general. Există și situații în care eliberarea poate dura mai mult (câteva zile ), însă dacă auditorul primește toate informațiile de care are nevoie, nu are nevoie de mai mult de o zi pentru a duce la bun sfârșit proiectul;
3. Costul certificatului de performanță energetică este unul destul de mic și este valabil 10 ani. În general pentru o casă sau un apartament costul obținerii lui este de câteva sute de lei, de exemplu la apartamentele din București sau Ilfov compania Reflex Architecture SRL solicită de la 130 lei (pentru o garsonieră) până la 180 lei (apartament cu 5 camere sau mai multe). Vedeți mai multe despre prețul certificatului energetic pentru clădirile din București și Ilfov dacă veți alege să colaborați cu această companie.
4. Certificatul energetic este un document obligatoriu în Uniunea Europeană. În cazul altor țări din Uniunea Europeană, obligativitatea acestuia datează încă de la începutul anilor 2000, atunci când s-a ajuns la concluzia că poluarea este un pericol major pentru întregul glob;
5. Nu toate clădirile au nevoie de un certificat energetic atunci când sunt vândute sau închiriate. De exemplu lăcașurile de cult sau alte imobile cu rol religios, clădirile declarate monumente sau clădirile independente care au până în 50 de metri pătrați pot fi scutite de această obligativitate;
6. Informațiile din certificat sunt ușor de înțeles. Există două notații care pot fi descoperite pe fiecare document: o notă de la 1 la 100 și o clasificare de la A la G (clasa energetică).
7. Cine solicită auditorului acest document? Proprietarul, investitorul sau administratorul imobilului sau apartamentului are această obligație, după caz.
8. Ce se poate întâmpla dacă vindeți un imobil sau un apartament fără a avea acest act? Contractele de vânzare-cumpărare încheiate fără a respecta aceste prevederi sunt supuse nulității relative, potrivit prevederilor Codului civil.
