Sâmbătă se joacă Aerostar – Universitatea Cluj. Nu e un derby. Mai degrabă o premieră. Și, într-un fel, o întoarcere în timp. Ultima vizită a „șepcilor roșii” clujene în Bacău s-a petrecut cu fix 20 de ani fără o zi. Concret, pe 17 martie 1999. Atunci, „U” se afla în Liga I. La fel ca și Bacăul, FCM Bacău. FCM-ul lui Sechelariu și Chivorchian, al lui Halagian și Narcis Răducan.
S-a terminat 0-0, spre bucuria oaspeților, care luptau din răsputeri să nu cadă în B. Și spre marea supărare a gazdelor, care-și vedeau astfel compromise șansele de a prinde Cupa UEFA. „Apăi, nu cred să ne ajute prea mult punctul ăsta.
Tare mă tem că nu ne vom mai vedea o vreme”, mi-a spus atunci ziaristul clujean Tibi Farcaș, făcând referire la iminenta retrogradare a favoriților săi. Cu Tibi mă vedeam frecvent. Cel puțin de două ori pe stagiune. Era o plăcere.
Mai ales că FCM o cam bătea pe „U”. Cu un an mai devreme fusese și un…supliment, întâlnindu-ne pe „Rocarul” bucureștean, la finala de Cupă a Ligii câștigată de „galben-albaștrii” mei cu 3-2 împotriva „alb-negrilor” săi.
Dintr-un punct de vedere, Tibi s-a înșelat. Ne-am revăzut peste doar câteva luni, la mare. Întâmplător, ce-i drept. Și la fel de drept este că aia a fost și ultima întâlnire. „U” s-a tot dus în jos. Până în C, în vara lui 2001, vara în care „Municipalul” băcăuan își inaugura instalația de nocturnă. Mai târziu, când „U” a scos din nou capul în lume, începea să se stingă FCM-ul. Și nocturna de pe „Municipal”. Așa cum spuneam la început, au trecut 20 de ani de la ultima vizită a celor de la „U” în Bacău.
Nu pot să nu observ că în aceste două decenii scurse, Clujul -și nu doar cel fotbalistic, reprezentat deopotrivă și de CFR- a luat-o înainte cu peste 20 de ani. Imagini color cu „Untold” și Iron Maiden, titluri nationale și grupele Ligii Campionilor, musafiri ca Totti și Alex Ferguson. Bacăul, în schimb- și nu doar cel fotbalistic- s-a dus îndărăt cu mai bine 20 de ani. Sâmbătă se joacă Aerostar- „U” Cluj. Un motiv de bucurie.
Chiar dacă e puțin probabil să vină și Tibi. Normal, ar trebui să fie un meci cu goluri, dar nu m-ar deranja deloc un 0-0, ca în martie ’99. De data aceasta, spre satisfacția gazdelor și supărarea oaspeților.
