Suntem în a treia zi a Festivalului Naţional “George Bacovia” şi nimeni nu a obosit, tonusul şi calitatea se menţin. Unii pleacă, alţii vin. După superba seară de vineri, 13 septembrie, de la teatrul care poartă numele Poetului, când au fost încoronaţi cu premii “cei mai buni, dintre cei mai buni”, după cum au precizat membrii juriului, sâmbătă, de la ora 11.00, invitaţi şi localnici s-au adunat în grădina Casei Memoriale “George Bacovia”, acoperită de toamnă arată ca în poeziile Maestrului, după procesul de reabilitare, la fel ca şi casa, din anii trecuţi, cu toate că a mai fost ciuntită şi pare strangulată de clădirile ridicate în preajmă. Este toamnă, frunzele galbene plutesc în adierea vântului şi ne amintim de versurile poetului:
“(…) S-aude şi-un clopot de şcoală,/ E vânt, şi-i pustiu, dimineaţă;/ Hârtii şi cu frunze, de-a valma,/
Fac roata-n vârteje, pe-o piaţă.//
Se uită în zări catedrala,/ Cu turnu-i sever şi trufaş;/
Grădina oraşului plânge,/ Şi-aruncă frunzişu-n oraş.”
Dar poeţii, romancierii şi criticii literari, premiaţi, nominalizaţi sau doar invitaţi la Festival, au venit să-l vadă pe Poet, să-i vadă casa, odăile, manuscrisele, oglinda şi vioara. Şi au privit, ca şi Bacovia, prin ferestrele deschise spre oraş, spre grădină.
Mai întâi a fost lansată o carte, „Apocalipsis”, roman semnat de Adrian G. Romila, Editura Polirom, în colecţia „Ego Proză”, o „Evanghelie eretică”, o parabolă despre rău, alcătuită din vagi surse orale, dar şi despre sacrificiul inevitabil şi despre jocurile stranii ale omnipotenţei divine. Au “criticat” cartea Radu Vancu şi Adrian Jicu. Au fost şi întrebări suplimentare. Autorul a acordat autografe.
De aproape 50 de ani, era în 1971, în octombrie, aici îl sărbătorim pe Bacovia, cu o poezie, cu un festival, cu un gând.
Şi au venit poeţii… Din Bacău, Iaşi, Neamţ, Cluj, Sibiu, Chişinău, Suceava. Şi de unde or fi mai fost. Şi a fost grădina plină de poeţi. În ordine alfabetică, Violeta Savu, poetă şi critic literar, redactor la Revista Ateneu, i-a invitat să citească, să recite sau să rostească din creaţiile lor. Şi vocile, şi poeziile au umplut spaţiul şi grădina. Frumoasă idee, frumos omagiu. I-am ascultat pe Nina Becu, Nichita Danilov, Emilian Galaicu-Păun, Vasile Leac, Ion Tudor Iovian, Radu Vancu, Emil Nicolae, Dan Petruşcă, Violeta Savu, Mirela Bălan, Adrian Creţu, Ileana Mălăncioiu, Tincuţa Horonceanu (gazdă şi custode al Casei şi grădinii), Matei Vişniec.
… Mi-ar fi plăcut să-l ascult şi pe Bacovia de pe banda care există în patrimoniul Casei, mi-ar fi plăcut să ascult şi poezii de Bacovia, rostite de poeţi, de actori. Poate la anul…
Mi-aş dori să-l ascult pe Bacovia în fiecare zi când trec prin faţa casei lui. Ca un fermecat orologiu, dimineaţa, la prânz şi seara. Cine s-ar supăra?
