La sfârsitul lunii ianuarie, o familie cu trei copii din satul Gh. Doja a ramas fara casa. In toiul noptii, flacarile le-au mistuit locuinta, ramânând doar peretii goi. Acoperisul, geamurile, usile, toata mobila, toate hainele s-au facut scrum. Gabriel Pastor a iesit descult din casa, speriat dar multumit ca sunt toti in viata. Am scris si noi despre acest caz, iar reactiile nu au intârziat sa apara.
Desi au trecut doar doua saptamâni, casa lor are iar acoperis. Primaria Racaciuni i-a ajutat cu nisip, usi, ferestre, rigips si a convins o firma sa le furnizeze tabla ondulata pe datorie.
“Din sponsorizari, din inima mare si buna a cetatenilor s-a facut ceea ce vedeti. Ne-am mobilizat cu totii pentru ca familia Pastor sa se poata muta in casa in aceasta iarna. Lucram la trei camere si incercam sa o acoperim.”
Lucian Cheta, primarul comunei Racaciuni
Gabriel Pastor si-a recapatat curajul si le multumeste consatenilor sai pentru incredibila solidaritate de care au dat dovada.
“Cu ajutorul satului, al primariei, speram sa ne intoarcem acasa. Nu am crezut ca poate sa sara chiar tot satul. Unul nu a zis ca nu poate! Care cum a putut, cu munca, cu alimente… Este un sat foarte unit. Le multumesc tuturor si mai ales lui Petrica Eris, ca fara el nu faceam nimic”, marturiseste Gabriel Pastor.
Pe acoperis, se bate scândura pe care va fi prinsa tabla acoperisului. In casa, trei barbati rad pamântul si il incarca in roabe, pregatind terenul pentru a turna betonul, altii monteaza colile de rigips sau tencuiesc peretii pentru a amenaja macar trei camere. “Umiditatea este foarte mare in interior, explica Petrica Eris, sef de echipa.
Ei se pot muta peste o saptamâna-doua, dar copiii inca nu. Daca am gasi niste sponsori care sa le ofere un pat ar fi bine, ca nu au saracii nimic, nici pat, nici masa ca sa puna copiii sa manânce si sa scrie. Daca ajutam, primim inzecit inapoi”.
Ajutorul primariei si al locuitorilor din Gheorghe Doja a fost extrem de important, dar cei cinci membri ai familiei Pastor mai au nevoie de multe lucruri. Nu au paturi, cearsafuri, perne, farfurii, nimic din cele necesare ca sa-si reia viata dinainte de incendiu. Mai ales copiii ar avea nevoie de hainute si rechizite. Asa cum spunea Petrica Eris, orice ajutor e binevenit si rasplatit.
