Uneori, sunt trist. Și nu doar din cauza problemelor din ultima vreme care, e drept, m-au cam copleșit, ci și a marilor schimbări produse lumii, ființei umane însăși. Am observat, evident, cu mare disconfort emoțional, existența acelei părți din oameni care-i face tot mai…inumani. Posibil ca ea să fi existat dintotdeauna și eu să nu fi avut ochi să o observ. Doar că acum s-a exacerbat.
Oamenii au devenit insensibili la problemele semenilor, care, să admitem, oricând pot deveni…ale lor. Nu văd în fața ochilor, din păcate, decât…bani și, mai rău, judecă totul prin prisma acelor bucăți de hârtie cărora tot noi le-am stabilit valoare.
Ajungi la un eveniment și unii te judecă după aparențe – cum te-ai îmbăcat, ce parfum ai (n-ai) folosit, ai barbă, n-ai, ai mașină sau nu, e nouă, dacă e nouă, de unde ai atâția bani, dacă e veche, ha!, ce sărac ești…Încerci să-ți faci prieteni, iar ei te suspectează, închipuidu-și că, prin gesturile creștinești (de a ajuta și de a da fără să ceri nimic la schimb) urmărești ceva pe-ascuns. „Hm! E ciudat la voi asta! Nimeni nu face așa ceva.
Ori…sunteți extratereștri! N-aveți ce căuta în lumea asta”, mi-a aruncat, mai în glumă, mai (mult) în serios, o persoană care a reușit cu brio să rămână la stadiul de…cunoștință. Îți deschizi inima și, brusc, proaspătului amic îi încolțește în cap ideea de a profita la maximum de bunătatea ta, să-și maximizeze pe cât posibil confortul.
Îi dai un deget, îți smulge mâna. Cu tot ce ții în ea. Gândesc că, pe undeva, liderii din ultimii ani care ne-au tot prostit să-i alegem în frunte se fac vinovați de haosul, prăpastia care s-a căscat între clasele sociale, între generații. De la ei a învățat lumea să fie așa de egoistă, de rapace, ei au fost modelul pe care și l-au dorit românii să-l copieze.
Alt ar fi fost lumea, cred, dacă ar fi văzut un președinte de țară care să-și fi dorit să ajungă acolo exclusiv pentru a-l ajuta pe cetățean să crească în toate, și nu să îngroape, imediat după ´89, firava democrație, ori (un altul) să-și trimită la Bruxelles odrasla (mai agramată decât un fost premier) sau (cel nou) să-și apere cele șase case câștigate „cinstit”, din meditații, cum spune justiția aservită…Ei bine, dacă ei și ai lor n-ar fi fost, pesemne că țara ar fi fost locuită de acei „extratereștri”.
