Important nu este ce facem noi pentru Cristos; important este ce face Cristos pentru noi.
În duminica ce urmează vom auzi în Biserică cum Isus iartă o femeie prinsă în adulter: Învăţătorule, spun fariseii pe un ton triumfător, femeia aceasta a fost prinsă asupra faptului chiar pe când săvârşea adulterul. Moise, în Lege, ne-a poruncit să ucidem cu pietre pe astfel de femei. Dar tu ce zici? Pe farisei nu i-ar fi interesat ce gândeşte Isus. Voiau să-i întindă o capcană ca să-l învinuiască. Oricare ar fi fost răspunsul, nu avea cum să le scape. Dacă zicea „Lăsaţi-o în pace. Nu-i faceţi nimic!”, îl acuzau că încalcă Legea lui Moise, iar Isus afirmase: „Nu am venit să desfiinţez Legea. Nu am venit să o desfiinţez, ci să o desăvârşesc”. Dacă zicea: „Puneţi mâna pe pietre şi omorâţi-o pe loc”, în acest caz, mila, bunătatea lui, care îl făcea atât de popular şi îndrăgit de popor şi care îi deranja atât de mult pe fariseii invidioşi, s-ar fi spulberat.
Isus, calm, nu le dă nici un răspuns. Se apleacă şi scrie ceva pe praful de jos. Cum fariseii insistau, Isus le spune: “Cine dintre voi este fără de păcat, să arunce cel dintâi cu piatra în ea”. Şi iar s-a aplecat să scrie cu degetul pe pământ.
Văzându-se demascaţi, aprigilor justiţiari ai adulterei le cad pietrele din mâini. Într-o clipă dispar, se fac nevăzuţi, începând de la cei mai bătrâni. Isus se trezeşte singur cu adultera: Femeie, unde sunt acuzatorii tăi? Nimeni nu te-a osândit? Nimeni, Doamne. Nici eu nu te osândesc. Mergi şi nu mai păcătui. Privirea blândă cu care a învăluit-o, glasul dulce cu care i-a vorbit, a stârnit în inima femeii remuşcare, ruşine, căinţă. A plecat iertată și transformată lăuntric.
Isus vrea să îndrepte o mentalitate greşită care domina lumea în vremea aceea, anume, inegalitatea între femeie şi bărbat, discriminarea. Femeia prinsă în adulter e culpabilizată, e adusă la judecată spre a fi judecată şi condamnată la moarte. Dar bărbatul cu care păcătuise unde era? De ce a fost lăsat să-şi vadă de treabă? El nu era la fel de vinovat? Isus a fost marele luptător împotriva discriminării: toţi oamenii sunt egali, dar nu în a săvârşi răul, ci în a săvârşi binele, pentru a creşte în demnitate.
Pr. Richardo-Dominic Baciu
Eu sunt milostiv şi îndurător
