Indiferent cine va câstiga aceasta cursa electorala, un lucru este cert: noi, alegatorii, suntem vinovati, fiindca nici acum, la 25 de ani dupa evenimentele din decembrie ’89, nu am reusit sa impunem rotirea cadrelor, ca sa nu mai vedem aceleasi figuri buhaite de politicieni pusi pe japca. Si asta, fiindca ori nu am vrut sa iesim la vot, fiindca ne-au pacalit cu promisiuni, fiindca am fost ignoranti in privinta variantelor mai bune.
Absolut ori de câte ori au fost alegeri, am auzit aceeasi placa, despre necesitatea schimbarii, despre nevoia de aer proaspat in politica, despre faptul ca suntem in momentul zero si de acum va incepe adevarata viata politica a României. Pe naiba! Am bagat votul in urna si apoi politicianul ne-a buzunarit in continuare.
S-au facut si desfacut aliante, s-au certat la televizor, dar au coabitat perfect pe ascuns, si-au impartit padurile, si-au impartit spagile, au dat si au modificat legi doar in folosul gastilor lor. Nu am reusit in 25 de ani sa facem nici macar o autostrada de la un cap la altul, fiindca unii porci s-au certat de la spagi. In acest rastimp, noi, vulgul, am primit tot mai multe ajutoare sociale, dupa cum tot mai mult a crescut si saracia.
Acum 25 de ani, aveam mari sperante, azi avem gânduri de emigrare si ignoranta. Iar, politicienii sunt constienti de asta, stiu ca lumea ii uraste. Dar, ii doare la basca, fiindca asa le sta scris in fisa postului. Apropo de posturi, probabil stiti ca sunt oameni care, la ora asta, isi freaca mâinile de bucurie, ca isi vor pastra sau vor câstiga functii publice, dar nu prin merite profesionale, ci doar fiindca sunt membri de partid si vor lucra in folosul partidului, nu al prostimii.
Se va schimba ceva in politica noastra? Vom avea profesionisti in posturile cheile, in locul habarnistilor cocotati pâna pe scaunul de prim-ministru? Nici DNA-ul, care face o treaba foarte buna si pe care unul ca Mazare si colegii sai doresc sa il desfiinteze, nu reuseste sa ii rareasca prea mult pe banditi.
Acum trei sute de ani, Cantemir zugravea imaginea românului ca fiind lenes, lacom, vicios, ignorant. Acum o suta de ani, Caragiale intruchipa in scrierile sale naravuri asisderea. Azi, avem pretentia sa se schimbe ceva. Ne comparam tot timpul cu tari precum Suedia, Franta, Germania, ne place sa credem ca suntem „poporul ales”. As! Mai bine ne-am gândi ca, zilele acestea, Guvernul nostru profesionist imparte ajutoarele sociale – conserve, macaroane, ulei si zahar – trimise de Europa civilizata, pentru jumatate din populatia tarii. Cam asta-i consecinta celor 25 de ani de vot liber de pâna acum, bai, politicienilor… Va meritam…
