Să ținem minte două numere: 6.000 și 5.000.000. Sunt importante și ne dau o anumită dimensiune a fenomenului. Un fenomen, din păcate, tratat pompieristic, din condei, ca să dea bine la public și să aducă voturi. Vestea proastă este că aceia care au declanșat jihadul sunt obligați de UE să îndrepte lucrurile. Vestea și mai proastă este că nu o vor face și vom deconta factura pentru prostia unora și șmecheria altora.
Circa 6.000 de dosare au fost înghețate la CEDO de Uniunea Europeană când, în 2017, România s-a angajat să facă niște pași în direcția îmbunătățirii condițiilor din închisori.
Dosarele cereau despăgubiri din partea unor deținuți care au îndurat condiții inumane de încarcerare. Până la acel moment, România deja plătise 5 milioane de euro despăgubiri. Pentru că în momentul în care am aderat la UE am acceptat și niște obligații, nu doar drepturi.
Ne place să ieșim din țară fără viză, să mergem în excursie sau la muncă la Milano sau Londra? Acest drept vine cu obligația respectării drepturilor omului.
Italia sau Ungaria au avut aceeași problemă și au rezolvat-o acordând despăgubiri bănești deținuților. România a decis să acorde zile compensatorii.
Acel celebru „recurs compensatoriu”, pe care l-au votat TOATE partidele pentru ca, ulterior, unii să spună că nu e bun și că a fost nasol și câh. Iar înainte de acesta, a fost celebra Ordonanță 13, care ar fi eliberat o bună parte din capacitățile de cazare, dar care a fost anulată știm bine cum.
După ce s-au trezit la guvernare, domnii de la PNL au abrogat repede recursul compensatoriu. Pentru că au ținut-o langa luni întregi cu isteria și au vrut să arate că fac ceva.
„Au reparat” lucrurile cum s-au lăudat. Numai că au demolat ceva, dar nu au pus nimic în loc și UE tocmai ne-a anunțat că avem termen până la iarnă să rezolvăm problema aglomerației din închisori. PNL va trebui, deci, să repună în funcțiune recursul compensatoriu. Asta dacă nu cumva va dori să despăgubească financiar detinuții, lucru puțin probabil.
Dar până în decembrie, vom avea alegeri. Anticipate sau la termen, nici nu mai contează. O reluare a recursului compensatoriu echivalează cu o piatră de moară legată de gâtul partidului. După ce doi ani a bătut toba că acest recurs este periculos pentru că eliberează condamnații (ca și cum nu ar fi fost eliberați prin legislație), PNL nu poate să spună publicului că e bun.
De aceea, probabil, se va face că plouă și va lăsa problema în suspensie. Ceea ce va duce la declanșarea unor proceduri speciale ce vor avea ca finalitate plata unor amenzi sau despăgubiri de sute de milioane de euro. Pe care îi vom plăti noi.
