După episodul „moțiune de cenzură”, terminat în coadă de pește, urmează cel care ține, la fel, capul de afiș al dezbaterilor publice: deschiderea, pe culori, a unui nou an școlar. Dincolo de aprecierile sau criticile, îmbibate de partizanat politic, la adresa Guvernului, care a decis că se poate face școală față în față, decizia trebuie privită și analizată cu extrem de mare responsabilitate, acordând credibilitate opiniei specialiștilor.
Ministerul Învățământului a comandat un sondaj de opinie, la nivel național, la care au participat cu puțin peste 1000 de persoane, din care a reieșit că 50 la suta dintre părinți sunt de acord (doresc) ca elevii să meargă la școală și doar 30 la sută au rezerve, preferând școala de la distanță. Dar, sondajele sunt sondaje, cu păcatele lor, cert este că, în condițiile în care numărul celor infectați se menține la un nivel destul de ridicat, cu mult mai mare ca în perioada în care școlile au fost închise, orice decizie prezintă suficiente riscuri pentru a mai măsura o dată: ce este mai important acum, educația sau sănătatea?
Ambele sunt la fel de importante, fără educație înseamnă condamnarea unei generații, fără sănătate sau cu ea șubrezită, la care pot interveni și decese, nu ne mai iartă nimeni, și nici nu se poate ierta, viața unui copil este mult mai de preț decât orice calcule politicianiste sau sentimentale. Să mai adăugăm și pericolul la care vor fi expuși părinții, în unele cazuri, doar unul dintre ei este cu venituri.
S-a gândit cineva că se poate ajunge în situația în care un copil sau doi din aceeași familie, plus un părinte vor fi infectați cu noul coronavirus? Orice și oricâte măsuri ai lua, ele nu vor fi suficiente și asiguratorii. Nu se poate! Și, atunci, ce facem? O soluție ar fi continuarea, o perioadă, a școlii la distanță, chiar dacă lipsesc un mare număr de tablete.
O altă ar fi amânarea deschiderii anului școlar cu o lună-două, până se mai liniștesc lucrurile. Sigur că ambele decizii presupun curaj, riscuri, însă să nu uităm, nu trebuie să uităm, că viața este mai presus de noi, de o decizie.
