La 84 de ani, ideea de pensionar nu există în vocabularul oneșteanului Virgilă Pâslaru. A muncit 44 de ani la Combinatul Petrochimic Borzești, specializat în Chimie industrială. Se numără printre primii fondatori ai Camerei de Comerț din Bacău, consultant și realizator de proiecte pentru Fonduri nerambursabile. Membru activ în echipa „Inventica” alături de renumiți inventatori, care pun în practică proiecte pentru construcția caselor ecologice de tip evantai și a centralelor economice de tip EcoHornet. De aproape un an a intrat și în lumea criptomonedelor, salutând inițiativa de a se inaugura și în Bacău, la începutul lunii iunie, în incinta magazinului Auchan, primul bancomat pentru moneda bitcoin.
Halda de fosfogips
O știm toți. A crescut sub ochii noștri. Combinatul de Îngrășăminte Chimice, înființat în 1975, devenit Amurco din 2005, în asociere cu mirosul venit de la Complexul de creștre intnsivă a porcilor, de la Nicolae Bălcescu, ne-a ținut verile cu geamurile închise. Nu apăruseră termopanele. Ceață cu vapori de clor, amoniac și miros de dejecții. Cei doi ani de reducere la vârsta de pensionare, acordați locuitorilor din zonă, vin ca o mică dar legitimă compensare. Cine-i mai apucă. De-a lungul timpului au fost propuse mai multe proiecte de ecologizare și decontaminare. Primele acțiuni de terasare și plantare de vegetație s-au desfășurat în timpul administrației Dumitru Sechelariu, când s-a construit în vecinătate și prima pistă modernă de karting din Moldova.
Nimic nu se pierde… totul se transformă
Societatea „Inventica” din România, păstorită de Prof. univ. dr. ing. Alexandru Stănilă, de la Facultatea de Construcții și Instalații și Facultatea de Hidrotehnică din cadrul Universității Tehnice „Gheorghe Asachi”(UTI) din Iași, și Iulian Hornet, unul dintre cei mai mari inventatori români, premiat de străini cu zeci de medalii și diplome, a făcut o ofertă Primăriei Bacău în urmă cu 2 ani. O soluție modernă de recuperare și utilizare a materiilor prime, din halda de fosfogips, depozitată în partea de sud a orașului. Dialogul cu Virgilă Pâslaru, inginer chimist, a venit în urma informației apărute în presă, conform căreia, Consiliul local Bacău, în ședință extraordinară, a aprobat alipirea a trei terenuri de pe Str. Chimiei într-un singur corp. Acest teren, pe care se află halda de fosfogisp, va fi predat Administrației Fondului de Mediu pentru a se aplica în vederea obținerii de fonduri europene în vederea neutralizării și crearea unui spațiu verde.
„Prin analizele noastre de laborator, știm deja ce cantitate radioactivă există în acest material rezidual. Când acțiunea precipitațiilor este de mai lungă durată, se crează o reacție exotermă, cu degajare de căldură și radiații, care în timp, produc efecte nocive asupra organismelor vii dar și infiltrări și contaminări ale pânzei freatice. Efectele negative sunt pe termen lung. Soluția propusă de specialiștii noștri are la bază studii științifice. Acel munte ridicat artificial, pe o suprafață de 16 hectare, nu are cum să dispară într-un termen scurt”, a afirmat specialistul Virgilă Pâslaru, membru al echipei „Inventica”.
„Când se va ajunge la un consens pentru a pune în tehnologie această manoperă de decontaminare, noi venim cu echipa și laboratoarele noastre ca să degajăm acest teren, iar materialul depozitat să poată fi pus în valoare ca material de construcție, făcând cărămizi, amestecat cu ciment pentru diguri și așa mai departe. Activitatea de extracție și de dezactivare a atomilor radioactivi, nu se poate face decât din lateral spre vârf, în sens circular, în formă de spirală. Totul în funcție de cererea de materie primă de la un moment dat, având în vedere și programul de lucru și oamenii respectivi. Nu se va putea lucra pe timp de ploaie sub nicio formă. Este o tehnologie brevetată, folosind catalizatori de neutralizare și de anihilare de ioni și atomi nucleari. Așteptăm de la specialiștii din primărie un plan de acceptare a discuției, urmat de un plan de fezabilitate, documentare, pentru întocmirea unui plan de acțiune.”
De la leu la bitcoin
La 60 de ani în câmpul muncii, cum îi place să spună, Virgilă Pâslaru s-a implicat de câteva luni bune, și în tranzacțiile financiare cu criptomenede. „Ce să fac? Pensia e mică, cheltuielile sunt mari… Ați văzut că și România a făcut o monedă virtuală. O monedă nesimțită, ca și pensiile speciale, de valoare mare la tranzacțiile de la bursă. Bitcoinul merită. E drept că a avut de unde să scadă. De la 65 de mii la 31 de mii de dolari pe unitate. Dar poate să ajungă și la 200 de mii de dolari un bitcoin, la sfâșitul anului, dacă marii constructori de mașini renunță la motoarele termice și trec pe cele electrice.” A investit în tehnologie și nu regretă. Biroul lui de consultanță este mereu plin. Se simte util și plin de energie, vârsta reprezentând doar un cumul de înțelepciune aplicată. Să fie cu noroc! Să ne scapi de halda de fosfogips și să dai lovitura la bursă, domnule Virgilă!
