„E un subiect foarte delicat”, îmi spunea cineva, zilele trecute, referindu-se la inițiativa de modificare a Constituției. A preferat să nu-mi spună ce gândește, deși opinia sa era importantă. Sau poate tocmai de aceea. Apropiatul referendum a stârnit dispute incredibil de aprige, românii certându-se cu privire la prezența la urne, dar și la votul dat. Ce propune, de fapt, legea? Căsătoria să nu mai fie uniunea liber consimțită „între soți”, ci între „un bărbat și o femeie”. Pe români nu ar trebui să-i deranjeze căci bărbații din România încă se îndrăgostesc de femei și viceversa. Există, desigur, și excepții. Tocmai asta e cheia: acele situații ar trebui să rămână excepții.
Lumea noastră, așa cum o știm, este structurată pe aceste două tipuri de energie: yin și yang, masculin și feminin. Vrem să o schimbăm? Din ce motiv și cu ce preț? Între altele, mă întreb dacă, peste un secol, poemele de dragoste care ne emoționează azi vor mai avea vreo valoare. Dar să revenim la aspecte mai practice. Probabil că doi bărbați educați, răbdători, cu venituri decente ar putea crește mai bine un copil decât un cuplu format dintr-un bărbat alcoolic și o femeie ușuratică. Prin urmare, care e primejdia?
Să zicem că cei mai mulți dintre români nu vor merge la referendum sau vor merge, însă vor vota „NU”, astfel încât familia va fi formată din doi soți, care ar putea fi, în unele cazuri, doi bărbați sau două femei. Pasul următor ar fi legalizarea acestui tip de relație. Și dacă e legal, înseamnă că e normal, iar dacă e și legal, și normal, de ce să nu încerce o fată să descopere plăcerea alături de o altă fată? Cred că legalizarea căsătoriei între doi parteneri de același sex ar putea încuraja acest tip relații chiar și atunci când nu există premise biologice și psihologice.
Sigur că avem dreptul să alegem. Unii vor alege libertatea de a experimenta și o vor dărui urmașilor. Care urmași? Păi ai celor care, fiind bărbat și femeie, vor putea să-i aibă. Alții vor alege modelul construit de natură și de Dumnezeu. Putem să ne gândim sau nu la efectele pe termen lung și să alegem, la referendum, ce credem că e bine sau ce ne folosește. Putem să spunem „Da” sau „Nu”, dar nu trebuie neapărat să ne dușmănim.
