Piața neagră a țigaretelor a reînceput să crească în iulie 2015 până la 15,3%, comparativ cu 14,1% în mai, conform ultimelor date ale companiei de cercetare Novel Research. Contrabanda crește astfel, din nou, peste media ultimilor patru ani, de 14,7%.
„În iulie 2015, comerțul ilegal cu țigarete a înregistrat creșteri semnificative comparativ cu luna mai în vest (plus 10,2 p.p. până la 27,1%) și sud-est (plus 4 p.p. până la 10,2%). Nord-est continuă să fie regiunea cea mai afectată de piața neagră, cu un nivel al comerțului ilicit de 35,3%. Din punct de vedere al provenienței, produsele „cheap whites” înregistrează o creștere de 5 p.p. comparativ cu luna mai, atingând o pondere record de 60,8%. Ponderea produselor provenite din Ucraina (10%) și Moldova (19,5%) se află în scădere, iar Serbia crește până la 3,9%, față de 2,2% în mai”, a declarat Marian Marcu, Directorul Companiei de Cercetare Novel Research.
„Piața neagră crește în iulie cu 1,2 p.p., după două scăderi consecutive, în mai și în martie, în perioada de desfășurare a campaniei publice de conștientizare a consecințelor fenomenului de contrabandă, desfășurată de Direcția Generală a Vămilor, din cadrul ANAF, cu sprijinul JTI. Este descurajant atât pentru industrie, cât și pentru autoritățile cu atribuțiuni în combaterea contrabandei, care au depus și în ultimele luni eforturi deosebite pentru reducerea comerțului ilegal cu țigarete. În urma unei singure acțiuni a Poliției de Frontieră Timișoara au fost descoperite peste 100.000 de pachete ilegale. Au fost făcute și în iulie zeci de percheziții pentru destructurarea unor grupări criminale. Eforturile Poliției, ale Poliției de Frontieră, ale Direcției Generale a Vămilor nu sunt însă susținute în mod constant de politicile fiscale oscilante și de evoluția cadrului de reglementare care, pentru industria tutunului reprezintă incertitudini majore. Astfel, noua Directivă a tutunului este în curs de a fi transpusă în legislația statelor membre, dar în România, nici măcar nu a fost încă declanșat oficial procesul de transpunere, deși termenul limită pentru transpunere, dar si pentru conformare a producției este mai 2016. Nu știm nici în momentul de față cum să ne adaptăm procesele de producție și planurile de afaceri, situație care la un moment dat ne-ar putea pune în imposibilitatea de a mai funcționa și implicit de a ne plăti taxele către statul român, taxe care numai în 2014 au fost în sumă de circa 2,7 miliarde euro”, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications, JTI România, Moldova și Bulgaria.
„Creșterea pieței negre este o chestiune care ține de securitatea națională. Este bine știut de către orice autoritate de aplicare a legii că o grupare criminală care face contrabandă cu țigarete poate face trafic și cu droguri, arme sau persoane. În aceste condiții, chestiunea contrabandei cu țigarete trebuie sa fie în atenția Consiliului Suprem de Apărare a Țării, iar Strategia Națională de Apărare a țării, 2015-2019, menționează la articolul 62, riscul asupra securității naționale generat de către traficul transfrontalier de arme, droguri sau bunuri. Acest document de importanță strategică națională îndeamnă instituțiile cu responsabilități în domeniul combaterii traficului transfrontalier să elaboreze strategii, programe și planuri de acțiune pentru a preveni riscurile care pot aduce atingere interesului de securitate național. Faptul că un punct procentual de contrabandă reprezintă pierderi de bugetul de stat de circa 35 de milioane de euro, reprezintă un alt factor suficient de puternic pentru Guvernul României”, a declarat Adrian Popa, Director Corporate & Regulatory Affairs, BAT Romania.
“Din păcate, constatăm ca absența unei strategii naționale de combatere a contrabandei, care să implice toți actorii responsabili – de la decidenții în materie de politici fiscale și de reglementare, până la autoritățile care aplică legea, se reflectă în evoluția pieței negre. Este cunoscut faptul că aproximativ 80% din prețul unui pachet de țigarete este reprezentat de taxe, ceea ce îndeamnă comercianții ilegali de țigarete să profite de cadrul legislativ și așa restrictiv, precum și de lipsa coordonării măsurilor de control cu noile prevederi fiscale. Cei care comercializează ilegal țigarete vând fără a face diferența între minori și adulți, în condiții improprii și fără a respecta vreuna dintre reglementările în vigoare. În contextul actual internațional, în care statele membre ale UE își ajustează politica de control a migrației ilegale și de securizare a frontierelor, încurajăm crearea unei strategii naționale sau plan de măsuri ferm de combatere a comerțului ilicit. De asemenea, considerăm că tergiversarea procesului de transpunere a Directivei produselor din tutun și amânarea clarificării cadrului legal de comercializare, favorizează evoluția comerțului ilicit. Susținem, ca întotdeauna, că avem nevoie de predictibilitate și de un cadrul legal care să restricționeze posibilitatea de extindere a pieței negre a țigaretelor și care să facă neatractivă această activitate. Este important pentru toți cei implicați în acest proces să găsim soluții de restrângere a acestui fenomen, către nivelul mediu al Uniunii Europene, de circa 10%”, a declarat Alexandra Olaru, Director Corporate Affairs, Philip Morris Romania.
“După ce comerțul ilicit a scăzut în mai până la 14,1%, de la 19,2% în ianuarie, iulie reprezintă un pas înapoi. Rezultatul la nivel național este puternic influențat de creșterea contrabandei în zona de vest, precum și în sud-est și sud-vest, în ciuda scăderilor din regiunea de nord-vest, unde contrabanda a ajuns în iulie până la 10,3%, de la 19,5% în mai. Această situație afectează toți jucătorii de pe piața legală, care lucrează în spiritul legii: producători, distribuitori, retaileri. În același timp, contrabanda are efecte profund negative asupra societății în ansamblu: guvernul pierde sume importante la buget, iar banii rezultați din comerțul ilicit cu țigarete merg în buzunarele crimei organizate.
Pierderilor cauzate de piața neagră li se adaugă costurile presupuse de cadrul de reglementare, un alt punct în care autoritățile au un rol foarte important. Mă refer la procesul de transpunere a noii Directive a Tutunului. Astfel, având în vedere că termenul limită este mai 2016, ar trebui să fim pregătiți pentru schimbări dramatice ale pieței în care activăm, incluzând modificări profunde în cadrul proceselor de producție. Este absolut necesar să cunoaștem noua legislație cu suficient timp în avans pentru a ne adapta producția și planurile de afaceri. În acest moment, nu știm care va fi abordarea autorităților și nu avem semnale că procesul de transpunere a început, în condițiile în care, în alte state, transpunerea este în faza de finalizare. Dacă transpunerea nu se face în timp util, va urma o perioadă de incertitudini pe piața legală, ceea ce, în cele din urmă, ar putea favoriza creșterea comerțului ilicit ”, a declarat Adrian Pirau, Market Development Manager, Imperial Tobacco Romania.
“Adoptarea de măsuri specifice de către Direcția Generală a Vămilor pentru identificarea țigaretelor introduse ilegal constituie în continuare o prioritate ( riscurile fiind accentuate de faptul că România are a doua cea mai extinsă graniță externă a UE, de peste 2.100 km). Urmare a acestor măsuri, în cel de-al doilea trimestru al anului lucrătorii vamali au capturat peste 8,4 milioane de țigarete! Și pe viitor, reducerea pieței negre va reprezenta o prioritate pentru noi. Iar eforturile DGV sunt susținute și de producătorii de țigarete, prin campanile publice de informare si prin sprijinul acordat activității celor 33 echipe canine specializate pentru depistarea țigaretelor și pentru cele 11 echipe cu dublă specializare, echipe care sunt în momentul de față active în punctele vamale din toată țara”, a declarat Claudiu Ardeleanu, Director, Direcția Generală a Vămilor.
În opinia celor patru producători de tutun, în vederea reducerii pieței negre este necesară, pe lângă reglementarea unitară, pe criteriu cantitativ, a infracțiunilor de evaziune fiscală și de contrabandă cu țigarete, clarificarea situației la punctele de trecere a frontierei interne, cu Ungaria și Bulgaria și stabilirea unor atribuții specifice pentru poliția locală și jandarmerie, întrucât comerțul ilegal cu țigarete se desfășoară în zona de competență a acestora (piețe, oboare, stații de metrou etc.).
Marii producători de tutun au semnat acorduri de cooperare cu Comisia Europeană pentru combaterea comerțului ilegal cu produse din tutun și susțin instituirea, din sumele alocate României ca urmare a acestor acorduri, a unui fond de premiere pentru cei care s-au remarcat prin rezultate deosebite în lupta împotriva contrabandei cu țigarete.
Industria tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după companiile din sectorul petrolier. În 2014, industria tutunului a virat la buget circa 2,7 miliarde euro, însemnând accize, TVA, taxe și contribuții. Suma reprezintă 1,75% din PIB și 12,5% din totalul veniturilor bugetare.
