In catunul Buleni din comuna Poduri, intr-o casuta asezata pe o culme, fara curent electric, o batrâna adapostita de frig impreuna cu cei cinci nepoti, incearca sa pacaleasca viata in fiecare zi. Cu un blid de oarece si putina caldura de la soba saracacioasa, cele sase suflete isi duc traiul chinuit cu gândul la mama, aflata la mii de kilometri de casa.
I-am gasit acasa doar pe batrâna si nepotul cel mic. Mezinul, de vreo doi anisori, rontaind o jucarie din plastic si infasurat la cap cu un batic al femeii, isi ascundea privirea rusinos de strainii care i-au calcat in ograda. Pe o culme improvizata intre casa varuita cu sineala si un pom, doua paturi asteptau sa se usuce in bataia vântului, alaturi de niste haine inchise la culoare.
Aflu de la batrâna ca tatal copiilor a plecat in satul natal, dupa divortul introdus de mama micutilor. Din vara lui 2012, saracia a impins-o pe Ionela, mama celor cinci copii, sa plece pe alte meleaguri, la munca. In Italia incearca sa agoniseasca ceva bani pentru a le trimite celor lasati in casa saracacioasa din Buleni.
Parintii micutilor s-au despartit de mai bine de trei ani, din cauza tatalui, prieten mai mult cu paharul.
“Taica-su nu le da nimic. Doi dintre copii sunt la liceu, la oras, dar nu primesc bursa. Stau la camin. Am platit, din banii trimisi de mama-sa, 480 de lei. De la taica-su nici pensie alimentara nu primesc. A venit odata aici, dar era beat si a trebuit sa chem politia”, povesteste Elena Nunu, bunica celor cinci copii. Alti doi dintre nepoti invata la scoala din comuna. O mai ajuta pe batrâna la treburile usoare de pe lânga casa. Mai greu e cu invatatul la lumina lumânarii.
Abuzati de tata
La cei 62 de ani, batrâna, ramasa vaduva, nu mai spera la nicio pensie de la stat. Primeste doar ajutor social. A lucrat doar sase ani la CAP, in restul timpului având grija de cei 9 copii pe care i-a nascut. Toti sunt la casa lor, gospodari cu familie. Patru sunt in Italia, vreo doi prin Germania, iar restul prin tara.
“Si eu am nascut 9 copii, dar pe ai mei i-am educat. Pe nepoti, taica-su i-a tinut mai tot timpul in casa pâna s-au salbaticit. Nu cunostea nici lumea, nimic. Ii mai si batea, de-aia a si divortat fata mea de el. Pe unul dintre baieti l-a batut cu capul de soba pâna i l-a spart, asa de violent era”, spune femeia.
Bani câstigati cu sânge si lacrimi
Ionela le trimite aproape in fiecare luna 300 de euro din cele 700 pe care le câstiga ingrjind doua femei batrâne si un barbat in vârsta.
“Sunt bani pentru noi, câstigati cu sânge si lacrimi. Nici nu stiti cum isi bat joc strainii de noi, românii. Fetei mele ii iau mâncarea din fata când vrea sa se aseze la masa. Ma suna mereu din Italia. Chiar acum am vorbit cu ea. A zis ca vine acasa sa-i faca buletin baiatului de 14 ani. Nu poate pleca oricând, ca isi pierde locul de munca. A trimis bani ca sa cumpar soba. Macar atât, caci ca sa pun lumina ne costa prea mult. Mai bine le iau de mâncare copiilor”.
Cei de la Primarie i-au anuntat ca, iarna asta, primesc lemne pentru foc. Si alimente. Cât sa-si astâmpere foamea, senzatia din stomac care-i injunghie mai ceva ca frigul iernii.
