- Claudiu Richard Târziu – europarlamentar ECR
Claudiu Târziu, europarlamentar ECR, critică, într-o declarație publică, raportul „Scutul european pentru democrație”, adoptat de Parlamentul European, susținând că, sub pretextul apărării democrației, documentul ar putea conduce la creșterea controlului instituțiilor europene asupra spațiului informațional și la limitarea libertății de exprimare.
Potrivit lui Claudiu Târziu, raportul are 123 de pagini și a fost elaborat de o comisie specială înființată în decembrie 2024, succesoare a comisiilor INGE și INGE2. Documentul a fost adoptat cu 420 de voturi pentru și 220 împotrivă, susține europarlamentarul.
Una dintre propunerile criticate de Târziu este înființarea unui „Centru european pentru reziliența democratică”, cu sediul la Dublin, buget și personal propriu și cu rol de coordonare la nivelul statelor membre.
„Un organism nou, care să decidă ce e «amenințare hibridă» și ce e «dezinformare»”, afirmă Claudiu Târziu, care consideră că o asemenea structură ar însemna mai multă centralizare europeană și ar putea contribui la restrângerea libertății de exprimare.
Europarlamentarul susține că finanțarea acestei structuri ar urma să fie asigurată prin bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034 și critică inclusiv ideea ca platformele online să contribuie financiar la mecanismele de supraveghere.
Claudiu Târziu invocă situația platformei X
În declarația sa, europarlamentarul face referire și la măsurile adoptate de Comisia Europeană împotriva platformei X, inclusiv amenda de 120 de milioane de euro, precum și la investigațiile privind Grok AI, Meta și TikTok.
Târziu leagă aceste demersuri de dezbaterea privind alegerile prezidențiale din România din 2024.
El amintește că, potrivit datelor citate în raport, TikTok a blocat după alegeri peste 116.000 de conturi de spam și a șters 59.000 de conturi false. Europarlamentarul subliniază însă faptul că aceste măsuri au fost luate după desfășurarea alegerilor.
„Nu înainte. După”, afirmă Claudiu Târziu.
În opinia sa, faptul că anumite metode tehnice au fost folosite pentru influențarea opiniei publice nu poate constitui, prin el însuși, un argument pentru anularea alegerilor, mai ales dacă respectivele practici erau permise la momentul respectiv și erau utilizate de mai mulți candidați.
„Măsurile trebuie luate pentru viitor”, susține europarlamentarul.
Critici privind finanțarea fact-checkerilor
Un alt punct al declarației îl reprezintă finanțarea europeană destinată mass-media, culturii și verificării informațiilor.
Claudiu Târziu face referire la programul AgoraEU, pentru care menționează un buget propus de 9 miliarde de euro pentru perioada 2028-2034 și susține că o parte din bani ar urma să finanțeze rețele europene de verificare a informațiilor.
Europarlamentarul consideră că există riscul ca organizațiile care primesc finanțare să ajungă să exercite o influență importantă asupra modului în care sunt clasificate informațiile și opiniile politice.
„Cine controlează banii, controlează verdictul”, afirmă Claudiu Târziu, adăugând că, în opinia sa, stabilirea caracterului „adevărat” sau „fals” al unor opinii politice poate avea consecințe asupra viitoarelor alegeri.
„Acuzațiile nefondate de cenzură”
Europarlamentarul critică și un pasaj din raport pe care îl consideră relevant pentru dezbaterea privind libertatea de exprimare.
Claudiu Târziu face referire la litera P din document, unde, potrivit declarației sale, sunt menționate „acuzațiile nefondate de cenzură” și faptul că acestea ar submina valorile comune cu Statele Unite.
În interpretarea sa, o asemenea formulare poate avea efectul de a delegitima din start criticile privind eventualele forme de cenzură.
„Dacă spui că te cenzurează, ești parte din problemă”, afirmă europarlamentarul, descriind ceea ce consideră a fi un mecanism prin care restricțiile asupra spațiului informațional sunt prezentate drept măsuri de protejare a democrației.
Târziu compară această evoluție cu practicile regimurilor autoritare din trecut, afirmând că s-a schimbat vocabularul, dar nu și „reflexul” de a limita criticile.
Critici privind relația cu Statele Unite
În aceeași declarație, Claudiu Târziu vorbește despre ceea ce consideră a fi „standarde duble” în raportul Parlamentului European.
El susține că documentul propune reducerea dependenței de hardware-ul chinezesc, măsură pe care o consideră firească, dar critică în același timp politica administrației americane.
Europarlamentarul afirmă că raportul condamnă Strategia de Securitate Națională a Statelor Unite din 2026 și exprimă dezaprobarea față de Washington, solicitând totodată anularea unor sancțiuni americane aplicate unor oficiali europeni implicați în aplicarea Regulamentului privind serviciile digitale.
„Rusia e amenințare. China e amenințare. Dar aliatul de ce e tratat ca adversar geopolitic?”, întreabă Claudiu Târziu.
ECR a votat împotriva raportului
Europarlamentarul precizează că grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR), din care face parte, a votat împotriva raportului.
Potrivit lui Târziu, principalele motive au fost lipsa unui temei juridic clar pentru noul Centru european pentru reziliență democratică, riscul favorizării anumitor organizații de fact-checking și posibilitatea ca disidența politică legitimă să fie etichetată drept dezinformare.
Europarlamentarul afirmă că ECR recunoaște existența amenințărilor externe la adresa Europei, inclusiv din partea Rusiei, dar consideră că protejarea democrației nu trebuie să conducă la crearea unui mecanism birocratic capabil să stabilească ce opinii sunt acceptabile.
„Apărarea democrației nu se face prin construirea unui aparat birocratic la Bruxelles care decide ce gândim corect. Nu printr-un Minister al Adevărului”, susține Claudiu Târziu.
În finalul declarației, europarlamentarul formulează cea mai dură critică la adresa raportului: „Cine decide azi ce e «adevăr» și ce e «dezinformare», hotărăște mâine cine mai are voie să candideze, să scrie, să vorbească”.
În opinia lui Claudiu Târziu, „Scutul european pentru democrație” riscă astfel să ajungă să protejeze democrația nu de dușmanii săi, ci de propriile societăți și de opiniile care contestă direcția instituțiilor europene.
Articol finanțat de ECR 
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=OJ:L_202501410
