Bătrâni în port tradițional – cămăși albe cu puișori negri -, primari, viceprimari și consilieri din patru localități au fost, joi, oaspeți ai Consiliului Județean pentru a participa evenimentul organizat în parteneriat cu Asociația „Cele mai frumoase sate din România”. Cașin, Dofteana, Ciugheș și Poiana Sărată au candidat pentru acest titlu și au fost desemnate ca atare de către Comisia de evaluare și certificare în baza criteriilor stabilite de specialiști împreună cu Asociația „Cele mai frumoase sate din România”.
În deschidere, Luciana Pascu, consilier, a rostit un cuvânt de bun venit și a vorbit despre parteneriatul care a permis promovarea a ceea ce are mai valoros lumea rurală, iar Silviu Botez, director Dezvoltare, a prezentat proiectul.
„Când vorbim despre cele mai frumoase sate din România, vorbim și despre cele mai frumoase sate din Europa pentru că această idee s-a născut în Franța în anii 80, a declarat Nicolae Marghiol, președintele asociației. De ce s-a creat acest model care există și în Franța, și în Germania, și în Japonia?
În ideea de a găsi niște soluții la faptul că satele se depopulează, tinerii pleacă, cum s-a întâmplat în Franța anilor 80. E foarte dificil, în contextul actual, să lucrezi doar în agricultură, trebuie să înveți, să te duci la facultate, știm cu toții asta, dar sperăm că dacă infrastructura se va dezvolta unii tineri se vor întoarce.”
Președintele Marghiol le-a spus oaspeților din cele patru sate că îi apreciază și că ei reprezintă modele: „Sate frumoase înseamnă oameni frumoși!”
Așezări vechi de sute de ani
„Mă bucur că mă aflu astăzi aici, la zece ani de când am început acest parteneriat, pe vremea când eram vicepreședinte al Consiliului Județean”, a mărturisit Dumitru Brăneanu, apoi a adăugat că, din păcate, doar în zona de munte se mai perpetuează tradițiile, nu din cauză că în est nu am avea sate cu tradiții frumoase, ci din cauză că nu mai avem tineri, prin urmare, cine să le transmită mai departe?
A urmat decernarea plachetelor standard „Cel mai frumos sat din România”, care vor fi amplasate la intrarea în comună.
După primirea plachetei și a premiului, fiecare primar, ajutat de o prezentare video, a descris localitatea: așezare, vechime, legende, ocupații, obiective turistice. Daniel Soroiu a vorbit despre „sufletul cășuneanului”, despre oameni, care sunt hotărâți și mândri, și despre vechimea așezării, atestată la 1410.
Primarul celei mai mari comune din județ, Ioan Bujor, nu putea să nu evoce tradițiile de iarnă din Dofteana, izvoarele și Ochiul Huitorii sau faptul că aici a fost construită prima sondă din România.
Aplauze pentru Corul țărănesc
Comuna Palanca a fost străbătută de cele două linii ale frontului și făcea legătura cu Ardealul prin pasul Ghimeș-Palanca, a povestit primarul Adrian Paliștan. Mormântul lui Emil Rebreanu, muzeul de etnografie, fauna și frumusețile satului Ciugheș sunt motive să vizităm Palanca, a spus el. Gheorghe Bodea nu a reușit să vină la eveniment, dar sarcina de a vorbi despre Oituz și Poiana Sărată a fost cu brio îndeplinită de prof. Gheorghe Oprea, 82 de ani, dirijor al Corului mixt țărănesc din Oituz.
Am aflat, cu acest prilej, că Poiana Sărată a fost stațiune grație celor zece izvoare de care astăzi, din păcate, nu se mai folosesc decât localnicii, despre focurile de Înviere și paginile de istorie scrise de oamenii acestor locuri. „În 1903, bunicul marii noastre actrițe Olga Tudorache, preotul Dan Tudorache, punea bazele Corului țărănesc din Oituz, care ființează până în zilele noastre”, a spus, cu mândrie, dirijorul Gh. Oprea.
De altfel, momentul muzical oferit de bătrânii din Oituz, care au interpretat „Vatră străbună”, a fost cel mai emoționant și mai aplaudat. Întâlnirea s-a încheiat cu o fotografie de grup, care a reunit, în fața Palatului Administrativ, oaspeți și gazde.
