În vremurile epidemiei de rujeolă am avut niște meciuri grele cu niște antivacciniști feroce, care se jurau pe roșu că nu-și vor vaccina copiii, nu le vor băga substanțe necunoscute în corp, riscând, astfel, să facă cine știe ce boli. Ironia sorții a făcut ca unele dintre aceste persoane să fie printre primele care s-au vaccinat împotriva COVID, uitând rapid orice argument utilizat altădată împotriva vaxului.
Nu sunt, deci, antivaccinist, ba, dimpotrivă, consider că vaccinurile sunt o descoperire fenomenală, care a dus la creșterea speranței de viață prin eliminarea sau limitarea masivă a îmbolnăvirilor cu afecțiuni îngrozitoare. Problema este că așa-zisele “vaccinuri” antiCOVID care ne sunt oferite ca unică soluție împotriva epidemiei nu se încadrează la definiția vaccinurilor așa cum am învățat-o noi de mici: o substanță care are rolul de a-ți oferi imunitate de lungă durata împotriva unei boli. Când ești nevoit să faci 3-4 doze de vaccin într-un an, încep să-ti pui întrebări asupra eficienței acestuia.
Dar nu este doar atât. Oficial, vaccinul se face doar persoanelor care-și își exprimă un consimțământ informat. Omul semnează că a luat la cunoștință informațiile furnizate de cei care-l vaccineaza. Dar, oare, a fost el informat suficient încât să poată să-și dea un consimțământ cunoscând toate efectele și riscurile? Pentru că, de un an de zile de când a început operațiunea de vaccinare, ni se pune aceeași și aceeași placă în vreme ce orice informație care contrazice teza oficială este respinsă și / sau discreditată, chiar dacă vine tot de la profesioniști din Sănătate, cercetători, experți și așa mai departe.
Pe rețelele sociale sau în mass-media nu se permite decât prezentarea informațiilor care spun cât de frumoase și bune sunt vaccinurile. Orice încercare de a prezenta și reversul medaliei este tratată drept “fake news” deși provine tot din așa-zisele surse oficiale. CNA amendează televiziunile care prezintă informații despre efecte secundare, despre dezbateri publice din alte țări în care se prezintă unele problemele de sănătate cauzate de vaccinuri; Facebook, YouTube sau alte rețele sociale șterg informațiile de acest fel pe motiv că discreditează campania de vaccinare.
În aceste condiții, putem vorbi de un consimțământ informat? Căutați pe Internet cum arată un formular de consimțământ informat în România și cum arată unul din alte țări. Cel românesc are o pagină în care sunt trecute numele și adresa persoanei care va fi vaccinată și semnătură că a înțeles informațiile furnizate de cadrul medical. Un formular australian are cinci pagini și oferă persoanei care se vaccinează informații relevante despre protecția împotriva COVID dar îi dă și posibilitatea să informeze cadrele medicale despre ce alergii și boli are sau ce medicamente ia (de exemplu anticoagulante). Foarte interesant: în formular se spune clar că vaccinul nu previne îmbolnăvirea: “Unele persoane pot contracta virusul COVID-19 după vaccinare. Prin urmare, trebuie să respectaţi măsurile de precauţie privind sănătatea publică, după cum se cere în statul sau teritoriul dumneavoastră pentru a opri răspândirea infecției COVID-19”. Citatul este dintr-un formular în limba română, care a fost redactat de Guvernul Australiei în februarie 2021.
