La mine, la tara, este un obicei sanatos, de o frumusete si o semnificatie aparte. Când se construieste o casa pentru o tânara familie, participa toti cei apropiati, parinti, vecini, rude, meseriasi, fiecare dupa puterile lui, cu munca, cu bani, dar mai ales cu inima si sufletul, cu gândul ca fapta lor va ramâne la temelia noii familii.
Asa-i de când lumea. Si tot de când lumea, abia dupa ce se leaga creanga de brad pe vârful casei, gazdele ii cinstesc pe binefacatori, cu pâine, carne de la borcan, vin si colaci. Casa de piatra, noroc, bani si copii sanatosi, dupa care toti planteaza un mar in curte: bogatie sa fie! N-am vazut niciodata ca lucrarea sa inceapa cu petrecerea: si da-i cu rachiul, cu vinul, iar casa se opreste la fundatie.
Este ceea ce se intâmpla in Parlamentul României. Tara geme sub datorii, la FMI, BERD si Comisia Europeana, plus alte miliarde la datoria publica (se estimeaza ca toate acestea se ridica la peste 100 de miliarde de euro), pensiile si salariile sunt cele mai mici din Europa, n-avem drumuri, scoli, spitale moderne – dar câte nu ne lipsesc! –, insa parlamentarii o tin tot intr-o petrecere. Zilele acestea si-au aprobat, in dispretul celor care i-au ales, fara acoperire bugetara, niste pensii de te doare mintea, in conditiile in care temelia tarii se scufunda in fiecare zi.
Patru, opt, 12 sau 16 ani, alesii, in loc sa adune, sa construiasca legi, sa lucreze pentru natiune, astfel ca PIB sa creasca, ca si casa din povestea mea, sa se indestuleze visteria, si dupa aceea sa se aseze la masa, fara temei, fara rusine, au luat de la “gura” alegatorului si au lasat “familia” cu casa neterminata.
Ce fel de oameni, ce fel de politica, cum se poate sa bagi mâna pâna la umar in sac, fara sa realizezi, sa vezi ca sunt ultimii banuti, care ar fi folositori pentru investitii, doar investitia, “casa”, inseamna bunastare. Dupa ce ai ajuns sus, casa este terminata, si poporul s-ar putea declara multumit de lucrarea ta, atunci ai avea dreptul sa te infrupti, sa-ti iei partea care crezi ca ti se cuvine din gramada adunata.
Pâna atunci, pensiile atribuite, salariile diplomatilor, pensiile functionarilor parlamentari, umflate prin ridicarea mâinii, se cheama furt, se poate numi nesimtire, prima fapta se pedepseste conform CP, iar a doua intra in sfera bunului simt, sanctionat la urne.
