Nota bene: directorul SRI, Eduard Hellvig, a recunoscut public faptul ca Academia Nationala de Informatii, zguduita de acuzatiile de plagiat la tezele de doctorat pe care le-a gestionat, are nevoie recâstigarea reputatiei.
Marturisirea aceasta mi-a trimis din nou gândul catre coana Leanca, eroina lui Caragiale, care întreaba: ,,Da, domn’ judecator, onoarea mea, saru’ mana, nereperata, cum remâne?” Antologica este zisa celui chemat la bara pentru a da seama: ,,Las’ ca ti-o repereaza domn’ Mitica!”
Interesant este faptul ca nu o institutie academica cu deschidere catre muritorii de rând, ca sa spun asa, isi asuma nevoia de a restabili onoarea blazonului, ci una in care obiectul muncii este, in mare parte, secret de stat. Am inteles faptul ca pâna si tezele de doctorat sunt aici (au fost?) secrete de stat. Si tot interesant este de urmarit modul in care S.R.I. va reusi sa ,,repereze” onoarea Academiei sale.
In toate structurile statului nostru de drept aflat in cronica suferinta, titlul stiintific de doctor a atras dupa sine visterii de parale, functii academice (rectori, decani etc), fireturi grele si aurite. Numarul ciupercilor aparute dupa ploaie este un fleac in comparatie cu numarul generalilor (armata, politie, S.R.I., pompieri, jandarmi) nostri, ca si numarul doctorilor din universitati, licee, gimnazii, partide, ONG-uri, guvern, parlament etc.
Daca Institutul de Statistica ar incerca sa fie macar o singura data riguros, si n-ar da-o dupa cires cu tot felul de cifre care cosmetizeaza realul, ar putea calcula cât suporta bugetul de stat pentru ciupercaria aceasta atinsa de hiperinflatia doctoratelor, câti doctori in stiinte avem la mia de locuitori, cum arata comparatia cu tarile civilizate sau cu perioada interbelica. Cunosc doctori in stiinte care se simt tare stingheriti de compania doctorilor care au masluit oficial cutumele mediul academic autentic.
In acest context tensionat exista o curiozitate-vedeta: cum/cine/când va repara, cu mijloace non-caragialesti, onoarea academica serios zdruncinata a sefei D.N.A.? Deocamdata, institutiile oficiale abilitate tac precum un chitic zapacit de o tornada care l-a aruncat intr-un smârc zamislit din interese mioritice greu destructurat. Stabilirea adevarului (stiintific…) nu mai este, se pare, o problema a nucleului academic veritabil, moral, ci a stucturilor politice.
