Vrând, probabil, să mai dea un imbold apetitului poporului pentru alegeri, grav afectat de comunicatele Grupului de Înspăimântare Strategică, Prefectura Bacău a reușit să-și prindă urechile în statistici. Astfel, într-un comunicat de mare emoție, reprezentantul Guvernului în teritoriu ne anunță, triumfalist, producții record la hectar… A, nu, asta era în celălalt regim. Acum ne anunță scăderi remarcabile ale ratelor de incidența ale infectărilor cu noul coronavirus, scăderi care au fost posibile doar grație măsurilor de mare profunzime implementate în județ. Știți dvs. care – masca pe figură, închiderea școlilor, alungarea vânzătorilor din piețe.
Numai că Prefectura ori a primit cifrele greșite, ori s-a încurcat în ele. Pe 15 ale lunii, onor șeful Comitetului pentru Situații de Urgență ne anunță că, la 12 ale lunii, la Onești și Bârsănești au scăzut spectaculos ratele de incidență. Nu avem ratele oficiale de pe 12, dar le avem pe cele de pe 15. Și le comparăm cu cifrele comunicate la data de 5 ale lunii. Și observăm că nici vorbă de scădere, ci e vorba de CREȘTERE. Onestiul crește de la 2,98 la 4,66 la mie iar Bârsăneștiul, de la 0,88 la 1,32 la mie. Dacă ne raportăm la populația oficială a celor două localități – circa 36.000 în cazul Oneștiului și aproximativ 4.500 la Bârsănești, avem o creștere de la 107 la 167 de bolnavi în primul caz și de la 4 la 6 în al doilea. Și ajungem într-o zona interesantă a statisticii, care nu poate lucra cu numere mici deoarece rezultatele sunt irelevante.
Cei 60 de bolnavi în plus de la Onești sunt relevanți statistic, dar cei 2 de la Bârsănești nu, deoarece în acest caz pot însemna orice. Pot însemna doi membri ai acelorași familii care au luat și ei virusul, deci fără vreo relevanță în privința măsurilor generale luate de autorități, pot însemna doi localnici fără legătură cu familiile celor bolnavi care s-au îmbolnăvit pentru că n-au respectat regulile în localitate sau au luat virusul în altă parte. Numărul e prea mic pentru a putea trage o concluzie. Ca să nu mai spun despre faptul că, oricum, aceste procente sunt irelevante deoarece testarea nu se face întregii comunități, ci doar celor cu simptome evidente. Adică, procentele nu reflectă rata de incidență pe întreaga comunitate. Scormonind printre cifre, am ajuns și la o situație extrem de ciudată: în comuna Sărata, rata de incidență a scăzut de la 2,15 la 2,14 la mie. De ce e ciudat? Pentru că e vorba de o colectivitate mică, aproximativ 2.300 de persoane, iar 0,01 la mie nu poate corespunde nici măcar unei persoane. Ca să ne înțelegem, 2,15 la mie înseamnă 4,94 persoane, adică, să spunem 5 oameni. 2,14 la mie înseamnă 4,92 persoane, adică tot 5 oameni.
Ce cifre s-au folosit de au reușit să obțină o astfel de dinamică, specifică, evident, colectivităților mari?!
