În „Monografia orașului Buhuși” (Editura Junimea, Iași, 2018): citim: „Suntem în istoria cea mare, vie și frumoasă a Lumii, prin secularii codri ai Runcului și valul molcom al Bistriței, profesionalismul truditorilor din toate zările, îndrăznelile creative, toleranța interetnică, accentele de spiritualitate așezate pe toate meridianele, dar și prin… celebrele bancuri cu rabini. Cum ar arăta portretul plastic al acestui oraș? Probabil că pentru realizarea acestuia ar fi necesară truda solidară a unor Dalí, Picasso și Magritte, temperați din când în când de clasicismul penelului unui Leonardo da Vinci sau al unuia cucerit de rustic, precum cel al lui Nicolae Grigorescu. Un sociolog ne-ar putea sugera că buhușenii au în gene credința că Soarele îi luminează deopotrivă pe toți muritorii, spiritul de aventură al celor logodiți etern cu Speranța, dar sunt locuiți și de tristețile vechilor/ grozavilor postăvari, precum și de cele ale unor ruine precum Rateșul de la Gura Orbicului”…
Buhuși, 9 noiembrie 2018
Orașul a fost pe valul emoției aniversare: 580 de ani de la prima atestare documentară. Prin proiectul „Buhuși-580”, inițiat de primarul Vasile Zaharia, armonizat fericit cu proiectul „100 de ani, Marea Unire”, au fost, încă de la începutul anului, organizate manifestări de referință. Personalități ale vieții culturale, științifice, literare, economice și politice au participat, alături de mii de cetățeni ai orașului, la evocarea acestor repere istorice. Expozițiile „remember” de fotografii și pictură, spectacolele de teatru, „Zilele orașului”, întâlnirile cu scriitori/istorici/artiști, editarea reperului de suflet numit „Monografia orașului Buhuși”, lansarea altor cărți de referință națională, sărbătorirea/premierea elevilor de excepție, susținerea unor concerte de muzică simfonică și populară, aplauzele care anunță revenirea handbalului buhușean în ierarhiile sufletului, proiectele edilitare ale administrației locale care trimit declarații de respect către calitatea vieții cetățeanului sunt doar câteva repere ale acestui 2018. Vor urma alte evenimente de suflet…
O întâlnire istorică
9 noiembrie 1438, prima atestare documentară a așezării Buhuși. Reper istoric argumentat riguros de prof. Tinca Vârlan, cercetător aplaudat de istorici cu renume. Managerii proiectului „Buhuși-580 de ani” au dedicat această zi Viitorului, prin premierea, într-o manifestare de excepție, a elevilor eminenți ai orașului. Gest simbolic peste care Mircea Baniciu a așezat elevate accente romantice, de suflet vrăjit de speranță. Câteva zile mai târziu, în aplauzele urbei, în prezența unor personalități locale și naționale, a fost dezvelită, pe frontispiciul Casei de Cultură, Placa Aniversară, „Buhuși- 580 de ani de la atestarea documentară”. Trecutul, Prezentul și Viitorul au avut o întâlnire istorică…
Capsula Timpului
Și o altă poveste care va face parte din istoria așezării… În aplauzele urbei, primarul Vasile Zaharia și președintele Consiliului Județean Bacău, Sorin Brașoveanu, au „îngropat”, în zona special reamenajată în jurul monumentului eroilor din decembrie 1989, Capsula Timpului, cea care cuprinde „obiecte reprezentative pentru istoria, cultura și civilizația buhușeană”. Printre acestea se află: Mesajul primarului; o suveică pentru războiul de țesut și mostre de stofă (STOFE Buhuși S.A); un metanier, un semn pentru Sfânta Evanghelie, un pliant și „Cântări Psaltice” (DVD) oferite de Mănăstirea Ciolpani; un paraman (simbol călugăresc) al Mănăstirii Runc; icoana patronală a ctitorilor Bisericii „Sfânta Înviere” Buhuși, Toader și Ana; „Monografia orașului Buhuși” (Editura Junimea Iași, 2018) și un afiș de lansare a acesteia; mostre de fire de mătase (S.C. SERIROM S.R.L.); fanioane ale Asociației Sportive TEXTILA și ale echipei de handbal feminin HANDBAL CLUB Buhuși; mostre de panouri bordurate și plase sudate (INTERTRANSCOM IMPEX ); un boloboc (ROAN INVEST); o fotografie… revoluționară (într-un cub de sticlă), Liceul „Ion Borcea”; un tablou, „Eroul”, al pictorului Constantin Stoica; un album foto, oraș Buhuși…
În emoționantul mesaj al primarului, buhușenii anului 2118 vor citi și aceste cuvinte: „Buhuși: istorie și legendă… Mă impresionează adevărate legende pe care târgul le-a zămislit, eroii lor fiind unii profesori, doctori, ingineri, oameni de litere, actori, alți truditori ai locului… Nu pot uita faptul că unii buhușeni au notorietate națională și internațională ca scriitori, actori, regizori, artiști plastici, astrologi, medici, universitari, exploratori, globe-trotteri, sportivi, că orașul are/ a avut reprezentanți în Parlament, lideri ai unor instituții județene, că faima postăvarilor buhușeni a cucerit lumea, că școala buhușeană are statutul de formator național în industria textilă, că elevii noștri au cucerit lauri olimpici naționali, că… Nu pot uita legendele eroilor buhușeni care s-au sacrificat pentru neam și țară. Nu pot uita faptul că istoria acestui loc a fost una dintre temeliile naționale ale Unirii Mari, ale desăvârșirii acesteia, într-un secol în care unii dintre buhușeni și-au dat viața (și) pe front, în numele acestui ideal”.
Cetățeni de Onoare, Diplome de Excelență
Consiliul Local a aprobat titlul de Cetățean de Onoare (post-mortem) lui Toader Buhuș (ctitorul bisericii „Sf. Înviere”) și colonelului Eugen Alcaz, cel care a investit în înființarea Fabricii de Postav. Au primit titlul de Cetățean de Onoare prof. Crisostom Dantz, „cel mai de succes manager sportiv, antrenor de handbal”, și actrița Maria (Pușa) Teslariu. Primarul Vasile Zaharia a oferit, în cadrul unei elevate manifestări, Diploma de Excelență „Buhuși – 580” unor personalități ale vieții culturale, religioase, politice și economice, dar și membrilor Consiliului Local. Andre Muit, președintele Asociației Betania, unul dintre cei astfel aplaudați, a spus: „Aveți o istorie minunată!” În același context, Sorin Brașoveanu, președintele Consiliului Județean, i-a dăruit primarului orașului Stema județului Bacău, un fanion al C.J. și o diplomă de excelență, „în semn de prețuire pentru implicarea cu succes în varii proiecte”. „Acest impresionant eveniment buhușean este important și datorită faptului că transmite generațiilor viitoare credința în acest neam”, a spus liderul județean.
Aniversare și prin… proiecte
Reperul aniversar 580 este sărbătorit și prin proiecte. UAT Orașul Buhuși are în implementare un portofoliu de proiecte de investiții/socio-medicale, în scopul dezvoltării locale/ zonale/ regionale. Pentru realizarea acestora, pe lângă fondurile din bugetul propriu, au fost accesate surse de finanțare puse la dispoziție de Uniunea Europeană sau de alte instituții financiare bancare interne și internaționale.
Astfel, în cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020 au fost depuse și finanțate următoarele proiecte: „Îmbunătățirea mediului urban din orașul Buhuși:pentru zonele piața agroalimentară strada Pionierului, bloc NATO, zona Marginea, oraș Buhuși, județul Bacău”, cod SMIS 119063, cu o valoare de 3.462.700,37 lei. „Reabilitarea termică a clădirilor Spitalului Orășenesc Buhuși, cod SMIS 114077, cu o valoare de 6.395.477,42 lei. Proiectul este finanțat în cadrul Programului Operaţional Regional 2014-2020, axa 3.1.B. „Reabilitarea termică a clădirilor publice din Orașul Buhuși – Colegiul Tehnic «Ion Borcea» și Școala Gimnazială «Mihai Eminescu»”, cod SMIS 118519, cu o valoare de 8.482.729,53 lei. Sursa de finanțare POR/2016/3/3.1/B/1. „Modernizarea infrastructurii educaționale pentru învățământul obligatoriu din Orașul Buhuși – Școala Gimnazială «Ștefan cel Mare»”, cod SMIS 121239, cu o valoare de 5.710.368,76 lei. Proiectul este finanțat prin POR 2014-2020, Axa prioritară 10 – Îmbunătățirea infrastructurii educaționale – Prioritatea de investiții. „Modernizarea infrastructurii educaționale pentru învățământul obligatoriu din Orașul Buhuși – Școala Gimnazială «Mihail Andrei»”, cod SMIS 121237, cu o valoare de 8.404.771,23 lei. Proiectul este finanțat în cadrul Axei prioritară 10 – Îmbunătățirea infrastructurii educaționale – Prioritatea de investiții. „Îmbunătățirea calității vieții în orașul Buhuși, prin investiții în spații publice și în servicii socio-educative-recreative”, cod SMIS 125753, cu o valoare de 23.643.622,28 lei. Proiectul este finanțat prin intermediul POR 2014-2020, axa 13 „Sprijinirea regenerării orașelor mici și mijlocii”. „Reabilitarea, modernizarea și extinderea Ambulatoriului Spitalului Orășenesc Buhuși”, cod SMIS 126344, cu o valoare de 10.703.533,59 lei. Sursa de finanțare o reprezintă POR 2014-2020, Axa prioritară 8 – Dezvoltarea infrastructurii sanitare şi sociale.
În cadrul Programului de Dezvoltare Rurală 2014-2020 sunt finanțate următoarele proiecte: „Dezvoltarea infrastructurii sociale a orașului Buhuși, prin dotarea Complexului de Servicii Comunitare, cu o valoare de 245.032,094 de lei. „Dotarea Serviciului de spații verzi, material floricol, activități de creșterea animalelor cu echipamente”, cu o valoare de 238.106,755 lei. În luna februarie 2018, Orașul Buhuși a încheiat contractul de finanțare nr. 3719/6/08.02.2018 cu Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene și UAT Orașul Buhuși având ca obiect finanțarea proiectului „Modernizarea sistemului de iluminat public în zona centrală a orașului Buhuși”, în cadrul Ariei de concentrare 4, „Îmbunătățirea mediului înconjurător”, cu o valoare de 1.900.000 lei.
Prin Programului Naţional de Dezvoltare Locală II sunt finanțare următoarele proiecte: „Reabilitare, modernizare și extindere construcție existentă și schimbare destinație în grădiniță cu patru săli de grupă în Orașul Buhuși, județul Bacău”, cu o valoare de 1.291.132,00 lei. „Reabilitare, modernizare și dotare școala gimnazială nr.2 din orașul Buhuși, județul Bacău”, cu o valoare de 2.700.279,00 lei. „Construire grădiniță cu două săli de grupă în Orașul Buhuși, județul Bacău”, cu o valoare de 870.159,00 lei.
În perioada anterioară exercițiului financiar 2014-2020 au fost accesate fonduri în valoare de 51.069,092 mii lei, care au contribuit la realizarea unor obiective sociale, de cultură și infrastructură, de sporire a siguranței populației.
Accentele și virtuțile unui reper
„Școala, Sănătatea, Cultura, Sportul, sprijinirea mediului privat, a tineretului și a vârstnicilor, preocuparea pentru crearea de locuri de muncă, reabilitarea infrastructurii, protecția mediului, calitatea vieții și conturarea unei perspective de dezvoltare / evoluție durabilă sunt accentele esențiale ale reperului 580. Dar virtuțile comunității noastre trebuie căutate și în faptele de eroism al eroilor buhușeni, care au revenit acasă, de pe frontul celor două mari conflagrații mondiale, doar în paginile cărților de istorie și pe plăcile comemorative. Ne emoționează și astăzi întemeietorii orașului, toți cei care au dus faima Buhușiului prin lume, dar și truditorii (aparent) anonimi care, vreme de 580 de ani, au construit/reconstruit/ sperat. De aproape șase secole, buhușenii fac minunată istorie.”
Vasile Zaharia, primarul orașului Buhuși
